10 definiții pentru incolor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INCOLÓR, -Ă, incolori, -e, adj. Care nu are culoare, care nu e colorat. ♦ Fig. Fără personalitate, fără strălucire; șters, searbăd. – Din fr. incolore, lat. incolor.

INCOLÓR, -Ă, incolori, -e, adj. Care nu are culoare, care nu e colorat. ♦ Fig. Fără personalitate, fără strălucire; șters, searbăd. – Din fr. incolore, lat. incolor.

incolor, ~ă [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~i, ~e / E: fr incolore] 1 a Care nu are culoare Si: (îvr) incolorat (1). 2 a (Fig; d. oameni) Care nu are personalitate. 3-4 av, a (D. creații literare, artistice) (Într-un mod) searbăd.

INCOLÓR, -Ă, incolori, -e, adj. Care nu are culoare, care nu este colorat. Cîmpia incoloră de sară-i apăsată. EMINESCU, O. IV 498. ♦ Fig. (Despre oameni) Fără personalitate; searbăd, șters. Au vorbit un oarecare Negulesc, apoi Filipescu și Marghiloman. Foarte anodini, incolori și inodori toți trei. CARAGIALE, O. VII 38.

INCOLÓR, -Ă adj. Lipsit de culoare. ♦ (Fig.) Fără personalitate, searbăd, șters. [Cf. fr. incolore, it. incoloro, lat. incolor].

INCOLÓR, -Ă adj. 1. lipsit de culoare. 2. (fig.) fără personalitate; searbăd, șters. (< fr. incolore, lat. incolor)

INCOLÓR ~ă (~i, ~e) 1) Care nu are culoare; fără culoare. Un gaz ~. 2) fig. Care este lipsit de individualitate; fără expresie; șters; fad; palid; searbăd; spălăcit. /<fr. incolore

incolor a. 1. care nu e colorat: lichid incolor; 2. fig. monoton, searbăd: 4stil incolor.

*incolór, -ă adj. (lat. in-color, -óris). Fără coloare: apa e incoloră. Fig. Fără strălucire, fără farmec: stil incolor. Adv. În mod incolor: a scrie incolor.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

incolór adj. m., pl. incolóri; f. incolóră, pl. incolóre

incolór adj. m., pl. incolóri; f. sg. incolóră, pl. incolóre

Intrare: incolor
incolor adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • incolor
  • incolorul
  • incoloru‑
  • incolo
  • incolora
plural
  • incolori
  • incolorii
  • incolore
  • incolorele
genitiv-dativ singular
  • incolor
  • incolorului
  • incolore
  • incolorei
plural
  • incolori
  • incolorilor
  • incolore
  • incolorelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

incolor

  • 1. Care nu are culoare, care nu e colorat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Cîmpia incoloră de sară-i apăsată. EMINESCU, O. IV 498.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Fără personalitate, fără strălucire.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: searbăd șters (adj.) un exemplu
      exemple
      • Au vorbit un oarecare Negulesc, apoi Filipescu și Marghiloman. Foarte anodini, incolori și inodori toți trei. CARAGIALE, O. VII 38.
        surse: DLRLC

etimologie: