3 intrări

88 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

păreți sfp vz păresimi

PĂREÁ, par, vb. II. Intranz. și refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... ◊ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare că = parcă1. ◊ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziție subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraș.Intranz. (Rar) A atrage atenția, a impune. 2. A avea impresia, a-și închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înșela; a i se năzări. [Var.: (rar) páre vb. III] – Lat. parere.

PĂREÁ, par, vb. II. Intranz. și refl. 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... ◊ Loc. vb. A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. A-i părea (cuiva) rău = a regreta. ◊ Loc. adv. Pare că = parcă1. ◊ Expr. Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. (Rar) (Impers., introduce o propoziție subiectivă) Părea că mă aflam într-un mare oraș.Intranz. (Rar) A atrage atenția, a impune. 2. A avea impresia, a-și închipui, a crede. ♦ A socoti, a aprecia, a considera, a găsi. 3. A se înșela; a i se năzări. [Var.: (rar) páre vb. III] – Lat. parere.

PĂRÉSIMI s. f. pl. (Înv. și pop.; în religia creștină) Postul Mare; Postul Paștelui. – Lat. quadragesima.

PĂRÉTE s. m. v. perete.

PERÉTE, pereți, s. m. 1. Element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul. ◊ Loc. adj. De perete= care este fixat, prins de perete. Lampă de perete.Loc. adj. și adv. Perete în perete = cu unul din pereți comun sau lipit de cel al încăperii vecine; p. ext. (care este) în imediata vecinătate a (locuinței) cuiva. ◊ Expr. A da (sau a deschide, a lăsa, a izbi etc.) ușa (sau poarta) de perete = a deschide larg, la maximum ușa, poarta. A se da (sau a se izbi, a se bate) cu capul de pereți (sau de toți pereții) = a fi deznădăjduit; a regreta enorm o greșeală făcută. De când (se) scria musca pe perete = de demult. Între patru pereți = a) la adăpost; b) în secret; izolat. Pereții au ochi (sau urechi), se zice pentru a atrage cuiva atenția să fie precaut, să se ferească atunci când spune ceva (secret). A vorbi la pereți = a vorbi zadarnic, fără să fie ascultat. 2. Masiv pietros care se înalță (aproape) vertical. 3. Parte a unui obiect, a unui sistem tehnic etc. care se aseamănă cu un perete (1), mărginind, izolând, protejând; piesă dintr-un sistem tehnic care are rolul de a separa între ele anumite spații sau sistemul tehnic de spațiile înconjurătoare. 4 Element anatomic, membrană etc. care înconjoară o cavitate a corpului. [Var.: (reg.) păréte s. m.] – Lat. paries, -tis.

parete1 sm [At: TEAHA, C. N. 249 / Pl: ~eți / E: par1 + ~ete] (Trs) Bârnă.

părea1 [At: PSALT. 144 / V: (rar) pare / Pzi: par, (îrg) pai, 2 (îrg) pai, 3 (îrg) paie, Grz: (înv) ind / E: ml parere] 1 vi (Cu un adjectiv ori cu un verb la infinitiv, la conjunctiv sau la indicativ precedat de conjuncția „că”) A da impresia. 2 vi A crea iluzii. 3 vi A avea aparența de... 4 viim (Îlv) A-i ~ (cuiva) bine A se bucura. 5 viim (Îlv) A-i ~ (cuiva) rău sau (fam ori gmț) a-i ~ (cu) regret A regreta. 6 viim (Îlv) A-i ~ rău pe cineva A avea necaz pe cineva. 7 viim (Îlav) Pare că Parcă1. 8 viim (Îe) Pe cât (se) ~ sau (îvr) de câte să par După aparențe, după cum se observă. 9 viim (Înv; ccd) A atrage atenția, a impune, mai mult decât e cazul. 10 vii (Ccd) A avea impresia că. 11 viim (Îrg; îlv) A-i (sau a i se) ~ cu rușine (sau, rar, rușinae) A se rușina. 12 viim (Ccd) A socoti că. 13 viim (Ccd) A considera că. 14 viim (Îrg; ccd) A-i conveni. 15 viim (Ccd) A se înșela.

păresimi sfp [At: (a. 1626) CUV. D. BĂTR. II, 243 / V: (îrg) pareasimi, paresime, par~, paris~, părăsimă sfs, ~easemi, (rar șls ~easemă) ~easimi, ~ese, ~semi, ~eți / E: ml quadragesima] (Îvp; îrc) 1 Post al Paștilor. 2 Perioadă de timp cât durează Postul Paștilor, egală cu patruzeci de zile Si: (îdt) patruzecime (2).

perete sm [At: CORESI, EV. 118 / V: (îvp) păr~, (reg) par~, păreț (Pl: și sn, părețuri) / Pl: ~eți / E: ml paries, -tis] 1 Element de construcție făcut din diferite materiale, care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele și de exterior și care susține planșeurile, etajele, acoperișul Si: zid. 2 (Îla) De ~ Care este conceput pentru a fi fixat pe un perete (1). 3-4 (Îljv) ~ în ~ (Care este construit, care se află) cu unul din pereți comun sau lipit cu cel al încăperii vecine. 5-6 (Pex; îal) (Care se află cu locuința, cu sediul etc.) în imediata vecinătate a cuiva. 7 (Îlav) Sub ~ Foarte aproape de casă. 8 (Îal) Lângă casă. 9 (Îe) A da (sau a deschide, a lăsa, a izbi, a trânti) ușa (sau poarta, fereastra etc.) de (sau la) ~ A deschide larg. 10 (Îae) A deschide la maximum. 11 (Îae) A trânti ușa sau poarta, fereastra cu putere. 12 (Îe) A se da (sau a se izbi, a se bate) cu capul de ~eți (sau de toți ~eții) A fi desperat, deznădăjduit. 13 (Îae) A regreta foarte mult o greșeală făcută. 14 (Rar; îe) A bate cu buretele piron în ~ A face ceva nepotrivit și fără efect. 15-16 (Îe) A supune, a înșira, a îndruga etc. cai verzi pe ~eți A spune (fantezii fără rost sau) minciuni. 17 (Reg; îe) A avea doi ~eți A avea o gospodărie bine închegată. 18 (Îe) A ridica (sau a face) patru ~eți A-și face o casă sau un adăpost. 19 (Îe) A vorbi cu ~eții (sau ~eților) sau a spune la ~eți A nu avea cu cine să vorbească. 20 (Îae) A fi cu totul singur. 21 (Îae) A-i vorbi cuiva în zadar, fară nici un efect. 22 (Rar; îe) (A avea) casă în doi ~eți sau a-i fi casa în trei ~eți și ușa prin pod Se zice despre căsnicie nereușită. 23 (Mtp; îlav) De (pe) când scria musca pe ~ De demult. 24 (Spc; pop) Catapeteasmă. 25 (Pex; pop) Gard în jurul clăii de fân sau al șirei de grâu. 26 Masiv pietros care se înalță aproape vertical. 27 (Pan) Fiecare din părțile laterale care limitează de exterior un recipient sau un obiect care seamănă cu un recipient. 28 (Pan) Fiecare din părțile care împarte interiorul unui recipient în mai multe compartimente. 29 (Olt; Trs) Margine de lemn a sitei Si: (reg) văcălie, veșcă. 30 (Reg; lpl; îf păreți) Carâmbi la cizmă. 31 (Pop) Bor la pălărie. 32 (Tip) Parte a mașinii de tipărit la care sunt prinse vergelele care scot din mașină coli cu textul tipărit. 33 (Reg) Copertă de carte.

PÁRE vb. III v. părea.[1]

  1. Este o formă greșită, trebuie evitată. — raduborza

PĂRÉSIMI s. f. pl. (Înv. și pop.; în religia creștină) Postul mare; postul Paștilor. – Lat. quadragesima.

PERÉTE, pereți, s. m. 1. Element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul. ◊ Loc. adj. De perete = care este fixat, prins de perete. Lampă de perete.Loc. adj. și adv. Perete în perete = cu unul din pereți comun sau lipit de cel al încăperii vecine; p. ext. (care este) în imediata vecinătate a (locuinței) cuiva. ◊ Expr. A da (sau a deschide, a lasa, a izbi etc.) ușă (sau poarta) de perete = a deschide larg, la maximum ușă, poarta. A se da (sau a se izbi, a se bate) cu capul de pereți (sau de toți pereții) = a fi deznădăjduit; a regreta enorm o greșeală făcută. De când (se) scria musca pe perete = de demult. Între patru pereți = a) la adăpost; b) în secret; izolat. Pereții au ochi (sau urechi), se zice pentru a atrage cuiva atenția să fie precaut, să se ferească atunci cînd spune ceva (secret). A vorbi la pereți = a vorbi zadarnic, fără să fie ascultat. 2. Masiv pietros care se înalță (aproape) vertical. 3. Parte a unui obiect, a unui sistem tehnic etc. care se aseamănă cu un perete (1), mărginind, izolând, protejând; piesă dintr-un sistem tehnic care are rolul de a separa între ele anumite spații sau sistemul tehnic de spațiile înconjurătoare. ♦ Element anatomic, membrană etc. care înconjură o cavitate a corpului. [Var.: (reg.) păréte s. m.] – Lat. paries, -tis.

PĂREÁ, par, vb. II. 1. Intranz. (Cu funcțiune copulativă sau de semiauxiliar) A da impresia, a avea aparența de... Cel de-al do lea părea să fi fost un ins slab și cu fața suptă. CAMIL PETRESCU, N. 17. Un trandafir în văi părea; Mlădiul chip i-l încingea Un brîu de-argint. COȘBUC, P. I 57. Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. EMINESCU, O. I 154. ◊ Refl. (Construit cu dativul) O bucată de vreme lui moș Gheorghe i se par toate pe dos. SP. POPESCU, M. G. 52. Ei mergeau fără a simți că merg, părîndu-li-se calea scurtă. CREANGĂ, P. 276. ◊ Expr. A-i părea (cuiva) bine (de cineva sau de ceva) = a se bucura (de cineva sau de ceva), a fi impresionat în mod plăcut (de cineva sau de ceva). Auzind caprele din vecinătate de una ca asta, tare le-a mai părut bine. CREANGĂ, P. 34. Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83. Mie-mi pare bine că eu te-am scăpat. BOLINTINEANU, O. 194. A-i părea (cuiva) rău (de cineva sau de ceva) = a regreta (pe cineva sau ceva), a fi nemulțumit (de cineva sau de ceva). Dar eu din brațe-i m-am desprins Și l-am certat și l-am împins, Dar n-am făcut-o dinadins Și rău ce-mi pare-acum! COȘBUC, P. I 94. Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar. EMINESCU, O. I 192. ◊ Impers. (Introduce o propoziție subiectivă) Pare că și trunchii veciniei poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. EMINESCU, O. I 85. Părea că mă aflam într-un mare salon. NEGRUZZI, S. I 60. (Refl.) Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. EMINESCU, O. I 204. ♦ (Cu subiectul logic în dativ) A-și închipui, a avea impresia. Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai de mult, În privighetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. COȘBUC, P. I 49. Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că sîntem doi. VLAHUȚĂ, O. A. 86. ◊ Refl. Ridicînd ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sînt mai negri decît de obicei. SADOVEANU, B. 20. Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. COȘBUC, P. I 193. ◊ Expr. Pe cît se pare = pe cît se înțelege. 2. Refl. (Construit cu dativul) A socoti, a aprecia; a plăcea. Ei stăpîne, cum ți se pare? – Cum să mi se pară, măi Chirică? CREANGĂ, P. 167. ♦ (Învechit și regional) A se sinchisi, a-i păsa. Pentru tine iaste mai mare cinstea că măgariului nu i se pare de cîntarea ta și nu-i place. ȚICHINDEAL, F. 168. – Prez. ind. pers. 2 sg. și: pai (JARNÍK-BÎRSEANU, D. 259), prez. conj. pers. 2 și 3 sg. și: să pai, să paie (CREANGĂ, O. A. 61).

PĂRÉSIMI s. f. pl. (Regional) Postul mare sau al paștilor, care durează șase săptămîni.

PERÉTE, pereți, s. m. 1. Element de construcție așezat vertical sau puțin înclinat, făcut din zidărie, lemn, paiantă etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele și în exterior și susține planșeurile, caturile și acoperișul. V. zid. Se simțea cam încurcat, neștiind cum să înceapă pentru ca să ajungă la țintă. O hartă marină, atîrnată pe un perete în fața lui, îi veni în ajutor. BART, E. 270. Oamenii, la plug, răsturnau pămîntul în brazde mănoase. Nevestele, acasă, văruiau pereții și lipeau pe jos. BUJOR, S. 111. ◊ Loc. adj. și adv. Perete în perete = avînd unul dintre pereți comun sau lipit de cel al încăperii vecine. Locuiam într-o bojdeucă, perete în perete cu un coteț de păsări. C. PETRESCU, C. V. 23. ◊ Expr. A da (sau a deschide, a lăsa) ușa (poarta etc.) de perete = a împinge ușa (poarta etc.) în lături, a deschide larg. A se da cu capul de pereți (sau de toți pereții) = a fi desperat, deznădăjduit, a regreta o greșeală săvîrșită. (A spune) cai verzi pe pereți v. cal. (Mai ales în basme) De cînd (se) scria musca pe perete = de mult. Între patru pereți = a) la adăpost; b) în secret. Închiși între patru pereți, au luat, zic, asupra-și greaua răspundere de a așterne bazele marei reforme. KOGĂLNICEANU, S. A. 133. A bate cu burete piron în perete = a munci în zadar. Pereții au ochi (sau urechi), se zice pentru a atrage atenția cuiva că poate fi văzut sau auzit de cine nu trebuie. Ca și cum (sau parcă) ai vorbi la pereți, se zice cînd vorbești cuiva care nu te ascultă sau nu dă importanță celor ce-i spui. Casă-n doi pereți, se zice despre o căsnicie nereușită. 2. Masiv pietros, care se înalță vertical. Deasupră-le se ridica un perete de stînci. DUMITRIU, N. 145. [Masivul Coziei] e un perete de piatră care izbucnește din pămînt și urcă în sus, într-un clocot nepotolit. BOGZA, C. O. 348. 3. Parte a unui obiect, a unui sistem tehnic etc., care se aseamănă cu un perete (1), mărginind sau înconjurînd ceva. Pereții cazanului. Peretele tunelului. ♦ Parte care înconjură o cavitate a corpului. Peretele abdominal. ♦ Piesă dintr-un sistem tehnic care are rolul de a separa anumite spații între ele sau sistemul tehnic de spațiile înconjurătoare. – Variantă: păréte (SADOVEANU, O. VII 89, COȘBUC, P. I 142) s. m.

A PĂREÁ par intranz. 1) A avea aparența; a fi în aparență; a se arăta. Pari bolnav. 2) v. A SE PĂREA. /<lat. parere

A SE PĂREÁ pers. 3 se páre intranz. (de regulă, urmat de o propoziție introdusă prin conjuncția ) A face impresia; a se crea aparența. Mi se pare că plouă. Cum ți se pare? /<lat. parere

PERÉTE ~ți m. 1) Parte verticală a unei clădiri sau a unei încăperi. ◊ ~ în ~ având un perete comun. De ~ care se poate pune, atârna pe perete. Între patru ~ți a) la adăpost; b) în taină; în secret. A se da cu capul de ~ți (sau de toți ~ții) a fi în stare de disperare extremă. A spune cai verzi pe ~ți v. CAL. A strânge la ~ (pe cineva) a forța pe cineva să spună sau să facă ceva. A vorbi la ~ți a vorbi zadarnic; a nu fi ascultat. 2) Obstacol natural sau artificial care se ridică vertical. 3) Element care mărginește sau împarte ceva în două sau în mai multe spații. 4) Membrană care înconjoară o cavitate internă a unui organism. /<lat. paries, ~tis

miezi-păresi pl. Mold. mijlocul păresimilor sau postului: am dus’o noi așa până la miezii-păresii CR.

pare v. (impersonal) 1. a avea aparența (mai adesea falsă): pare destul de înalt; 2. a vedea în vis sau în imaginațiune; îmi părea că sbor; 3. a se arăta, a fi probabil: nu-mi pare vinovat; îmi pare (mi se pare), presupun că așa e; 4. a fi impresionat într’un mod plăcut sau neplăcut: îmi pare bine, îmi pare rău. [Lat. PARERE].

părea v. a avea înfățișarea, aparența: a părea îmbătrânit. V. pare.

păresimi f. pl. 1. postul Paștilor: prima Duminecă a păresimilor; 2. Miercurea din mijlocul ajunului Paștilor. [Lat. QUADRAGESIMA (cu sensul ecleziastic)].

perete m. 1. zidărie ce închide o casă sau îngrădește o curte: 2. scoarța unei cărți; 3. laturi interioare ale unui vas sau tub; 4. părți ce formează îngrădirea suprafeței interne a cavităților corpului: pereții pieptului, pereții stomacului. [Vechiu-rom. păreate = lat. vulg. PARETEM (clasic PARIETEM)]. V. scris.

3) par, părút, a -păreá v. intr. (lat. parére, it. parére, pv. parer, vfr. paroir, nfr. paraitre, sp. pv. parecer. V. a-, com- și dis-par, par’că). Am aeru, înfățișarea, aspectu, aparența de: tu parĭ fericit, el părea mîndru. Îmĭ pare v. impers. saŭ mi se pare v. impers. refl. Mi se arată, îmĭ închipuĭ că, cred că, presupun că, am impresiunea că: el îmĭ pare (saŭ el mi se pare) fericit, îmĭ pare că (saŭ mi se pare că) doarme, îmĭ pare că (saŭ mi se pare că saŭ par’că) zbor. A-țĭ părea bine saŭ răŭ, a te bucura saŭ a te întrista, a regreta: îmĭ pare bine (saŭ răŭ) c’a fost și el.

parésimĭ f. pl. (dintr’un sing. părésimă, azĭ uĭtat, lat. quadragésima, a patru-zecea, adică „zi”, de unde s’a făcut *quaraesima, *quaresima, părésimă; it. quaresima, pv. caresma, fr. carème, cat. coresma, sp. caresma, pg. quaresma), care ține șapte săptămînĭ. Mĭezu Păresimiĭ (azĭ mĭezu Păresiĭ și Părețiĭ, ca cum ar exista un nom. Păreasa orĭ Păreața), mijlocu postuluĭ mare, Mĭercurea din săptămîna a patra (fr. mi-carême). – În Munt. est mĭez de Părezĭ, în vest Păreásimĭ (CL, 1910, 3, 76).

păréte (est) și peréte (vest) m. (lat. páries, parietis, pop. parétis; it. paréte, pv. paret, fr. paroi, sp. pared, pg. parede. V. parietal). Zid de casă saŭ de cameră. Metalu, sticla saŭ lutu care constitue un vas ca cum ar fi o cameră: părețiĭ clondiruluĭ. (Tot așa despre țeastă). Între patru părețĭ, într’o cameră, la adăpost, în secret. A te bate cu capu de părețĭ, a fi foarte desperat. A vorbi cu părețiĭ, a vorbi singur, a fi cam nebun. A vorbi caĭ verzĭ pe părețĭ, a vorbi prostiĭ saŭ utopiĭ. Ca și cum aĭ vorbi păreteluĭ saŭ la părete, se zice despre unu căruĭa-ĭ vorbeștĭ și nu pricepe orĭ nu ascultă. V. primez 1.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+părea2 (a se ~) (a da impresia) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se pare; conj. prez. 3 să se pa; ger. părându-se; part. părut

părea (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. par, 2 sg. pari, 1 pl. părem, viit. 3 sg. va părea; conj. prez. 3 să pară; cond. prez. 3 ar părea; ger. părând; part. părut

păresimi (înv., pop.) s. f. pl.

gazétă de peréte s. f. + prep. + s. m., pl. gazéte de peréte

păreá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. par, 2 sg. pari, 1 pl. părém; conj. prez. 3 sg. și pl. páră; ger. părând; part. părút

părea (ind. prez. 1 pl. părem, opt. prez. mi-ar părea)

par, pari 2, pară 3 conj., părea inf.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂDUCHE-DE-PERÉTE s. v. păduche-de-lemn, ploșniță.

PĂREÁ vb. 1. a arăta, a semăna. (~ a fi mai mult o proză versificată.) 2. a crede, a-și imagina, a-și închipui, a i se năzări, (înv. și pop.) a i se năluci. (Ți s-a ~ numai că l-ai văzut.)

PĂRÉSIMI s. pl. v. postul mare.

PERÉTE s. v. bor, catapeteasmă, iconostas, margine, tâmplă.

PERÉTE s. zid. (~ al unei camere.)

păduche-de-perete s. v. PĂDUCHE-DE-LEMN. PLOȘNIȚĂ.

PĂREA vb. 1. a arăta, a semăna. (~ a fi mai mult o proză versificată.) 2. a crede, a-și imagina, a-și închipui, a i se năzări, (înv. și pop.) a i se năluci. (Ți s-a ~ numai că l-ai văzut.)

perete s. v. BOR. CATAPETEASMĂ. ICONOSTAS. MARGINE. TÎMPLĂ.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

păreá (par, – rút), vb. – A da impresia, a crea iluzia, a avea aerul. – Mr. (am)par, (am)părui, păreare. Lat. pārēre (Pușcariu 1261; Candrea-Dens., 1331; REW 6235), cf. it. parere, prov. parer, v. fr. paroir, sp., port. parecer.Der. părere, s. f. (opinie, aviz; iluzie, viziune, fantasmă); părelnic, adj. (imaginar, fictiv); parcă (var. ortografică par’că), adv. (s-ar zice, s-ar crede, într-o măsură, cam), în loc de pare că, cf. calabr. parca; dispărea, vb. (a pieri), format după fr. disparaître; dispariție, s. f. (pieire), din fr. disparation; compărea, vb., după fr. comparaître; comparent, adj. (care compare); comparați(un)e, s. f. (prezentare).

părésimi s. f. pl. – Postul Paștelui care durează patruzeci de zile. – Mr. păresîne, păreasini. Lat. quadrāgēsĭma (Candrea, Éléments, 35; Pușcariu 1267; Candrea-Dens., 1333; REW 6911; Drăganu, Dacor., IV, 746), cf. it. quaresima, prov. caresma, fr. carême, sp. cuaresma, port. quaresma. În Munt. circulă în forma miez-păreți, miez-păresimi, cf. fr. mi-carêma, și cu asimilare la perete.

peréte (peréți), s. m. – Zid. – Var. părete. Istr. parete. Lat. părĕtem, forma. pop. în loc de păriĕtem (Pușcariu 1268; Candrea-Dens., 1334; REW 6242), cf. it. parete, prov. paret, fr. paroi, sp. pared, port. parede. Pentru fonetism, cf. Rosetti, I, 51. – Der. păretar(iu), s. n. (tapițerie, draperie); supărete, s. m. (Trans., balcon, terasă), în loc de sub părete.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

paréte, paréți, s.m. (reg.) bârnă.

păresími, s.f., pl. – v. miezul (păresii).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

părésimi s. f. pl. (Pop.) Postul Paștilor; periodă de timp cât durează postul; (înv.) patruzecimi. ◊ (Pop.) Miezul (sau Miezii) păresimilor (ori păresimii, păresii) sau miez-păresi (sau păresi, de păresimi, de post) = mijlocul postului mare, care cade întotdeauna miercurea, în a patra săptămână din post; miază-păresimi; înjumătățirea postului. [Var.: părése, părésemi, părăsimă, parésimi, parísimi, păreásemi, păreásimi, pareásimi s. f. pl.] – Din lat. quadragesima.

PARÉ, Ambroise (c. 1509-1590), chirurg francez. Unul dintre reformatorii medicinei Renașterii. A introdus tehnici operatorii noi (hemostaza prin ligatura arterelor în locul cauterizării, după amputația membrelor); a pus bazele marii chirurgii (amputații, dezarticulări). Alături de J. Hunter și J. Lister, socotit printre cei mai mari chirurgi ai tuturor timpurilor. Autor a unor lucrări privind circulația sangvină.

QUI TACET CONSENTIRE VIDETUR (lat.) cine tace pare a consimți – Principiu de drept canonic, luat ca deviză de papa Bonifaciu VIII.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a da cu ornicul de pereți expr. (prst.) a avea orgasm / a cădea în extaz în timpul unui act sexual.

a o da cu capu’ de toți pereții expr. (adol.) a se masturba.

a se lovi ca nuca în perete expr. a fi complet / total nepotrivit, a nu se potrivi deloc.

a se potrivi ca nuca-n perete a fi nepotrivit, a fi deplasat.

a se scula cu fața la cearșaf / la perete / la pernă expr. a fi indispus (în primele ore ale dimineții).

a se urca pe pereți / pe tavan expr. a fi foarte supărat, a fi furios.

a umbla după cai verzi pe pereți / după potcoave de cai morți expr. (pop.) a-și face planuri irealizabile, a fi nerealist.

a visa cai verzi pe pereți / potcoave de cai morți expr. a visa, a spera lucruri irealizabile / fanteziste.

a vorbi în deșert / la pereți / surzilor expr. a vorbi fără a reuși să-și impună punctul de vedere, să se facă înțeles, să obțină lucrul dorit etc.

cai verzi pe pereți expr. lucruri imposibile / de necrezut / fanteziste.

îmi pare (I’m) sorry expr. îmi pare rău, regret.

între patru pereți expr. 1. în casă. 2. (deț.) închis.

Intrare: părea
verb (V512)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • părea
  • părere
  • părut
  • părutu‑
  • părând
  • părându‑
singular plural
  • pari
  • păreți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • par
(să)
  • par
  • păream
  • părui
  • părusem
a II-a (tu)
  • pari
  • pai
(să)
  • pari
  • pai
  • păreai
  • păruși
  • păruseși
a III-a (el, ea)
  • pare
(să)
  • pa
  • paie
  • părea
  • păru
  • păruse
plural I (noi)
  • părem
(să)
  • părem
  • păream
  • părurăm
  • păruserăm
  • părusem
a II-a (voi)
  • păreți
(să)
  • păreți
  • păreați
  • părurăți
  • păruserăți
  • păruseți
a III-a (ei, ele)
  • par
(să)
  • pa
  • paie
  • păreau
  • păru
  • păruseră
verb (V604)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pare
singular plural
  • pareți
  • păreți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
plural I (noi)
  • parem
(să)
  • parem
a II-a (voi)
  • pareți
(să)
  • pareți
a III-a (ei, ele)
Intrare: păresimi
substantiv feminin (F169)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • păresimi
  • păresimile
genitiv-dativ singular
plural
  • păresimi
  • păresimilor
vocativ singular
plural
pareasimi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
paresime
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • paresimi
  • paresimile
genitiv-dativ singular
plural
  • paresimi
  • paresimilor
vocativ singular
plural
parisimi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părăsimă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păreasemi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păreasimi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părese
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păresemi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păreți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Miezii-Păresimi substantiv masculin compus
substantiv masculin compus
Surse flexiune: IVO-III, D.Religios
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Miez-Păresimi
  • Miezul-Păresimi
plural
  • Miezi-Păresimi
  • Miezii-Păresimi
genitiv-dativ singular
  • Miez-Păresimi
  • Miezului-Păresimi
plural
  • Miezi-Păresimi
  • Miezilor-Păresimi
vocativ singular
plural
Intrare: perete
substantiv masculin (M46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • perete
  • peretele
plural
  • pereți
  • pereții
genitiv-dativ singular
  • perete
  • peretelui
plural
  • pereți
  • pereților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • părete
  • păretele
plural
  • păreți
  • păreții
genitiv-dativ singular
  • părete
  • păretelui
plural
  • păreți
  • păreților
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parete
  • paretele
plural
  • pareți
  • pareții
genitiv-dativ singular
  • parete
  • paretelui
plural
  • pareți
  • pareților
vocativ singular
plural
păreț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

părea, parverb

  • 1. (Cu valoare de semiauxiliar de modalitate) A da impresia, a crea iluzia; a avea aparența de... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cel de-al doilea părea să fi fost un ins slab și cu fața suptă. CAMIL PETRESCU, N. 17. DLRLC
    • format_quote Un trandafir în văi părea; Mlădiul chip i-l încingea Un brîu de-argint. COȘBUC, P. I 57. DLRLC
    • format_quote Codrul pare tot mai mare, parcă vine mai aproape Dimpreună cu al lunei disc, stăpînitor de ape. EMINESCU, O. I 154. DLRLC
    • format_quote O bucată de vreme lui moș Gheorghe i se par toate pe dos. SP. POPESCU, M. G. 52. DLRLC
    • format_quote Ei mergeau fără a simți că merg, părîndu-li-se calea scurtă. CREANGĂ, P. 276. DLRLC
    • 1.1. rar impersonal Introduce o propoziție subiectivă. DEX '09 DLRLC
      • format_quote Pare că și trunchii veciniei poartă suflete sub coajă, Ce suspină printre ramuri cu a glasului lor vrajă. EMINESCU, O. I 85. DLRLC
      • format_quote Părea că mă aflam într-un mare salon. NEGRUZZI, S. I 60. DLRLC
      • format_quote Se pare cum că-i altă toamnă, Ci-n veci aceleași frunze cad. EMINESCU, O. I 204. DLRLC
    • 1.2. intranzitiv rar A atrage atenția. DEX '09 DEX '98
      sinonime: impune
    • chat_bubble locuțiune verbală A-i părea (cuiva) bine = a se bucura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: bucura
      • format_quote Auzind caprele din vecinătate de una ca asta, tare le-a mai părut bine. CREANGĂ, P. 34. DLRLC
      • format_quote Bine-ți pare să fii singur, crai bătrîn fără de minți, Să oftezi dup-a ta fată, cu ciubucul între dinți? EMINESCU, O. I 83. DLRLC
      • format_quote Mie-mi pare bine că eu te-am scăpat. BOLINTINEANU, O. 194. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A-i părea (cuiva) rău = regreta. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: regreta
      • format_quote Dar eu din brațe-i m-am desprins Și l-am certat și l-am împins, Dar n-am făcut-o dinadins Și rău ce-mi pare-acum! COȘBUC, P. I 94. DLRLC
      • format_quote Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar. EMINESCU, O. I 192. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Pare că = parcă. DEX '09 DEX '98
      sinonime: parcă
    • chat_bubble Pe cât se pare = pe cât se vede, pe cât se înțelege. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. A avea impresia, a-și închipui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Am să merg mai înspre seară Prin dumbrăvi, ca mai de mult, În privighetori să-mi pară Glasul Linei că-l ascult. COȘBUC, P. I 49. DLRLC
    • format_quote Dac-ar fi un foc în sobă, Mi-ar părea că sîntem doi. VLAHUȚĂ, O. A. 86. DLRLC
    • format_quote Ridicînd ochii și clipind, Vitoriei i se păru că brazii sînt mai negri decît de obicei. SADOVEANU, B. 20. DLRLC
    • format_quote Mi s-a părut c-aud la geam Cu degetul cum bate. COȘBUC, P. I 193. DLRLC
    • 2.1. Aprecia, considera, găsi, plăcea, socoti. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ei stăpîne, cum ți se pare? – Cum să mi se pară, măi Chirică? CREANGĂ, P. 167. DLRLC
      • 2.1.1. învechit regional A se sinchisi, a-i păsa. DLRLC
        • format_quote Pentru tine iaste mai mare cinstea că măgariului nu i se pare de cîntarea ta și nu-i place. ȚICHINDEAL, F. 168. DLRLC
  • 3. A se înșela; a i se năzări. DEX '09 DEX '98
etimologie:

păresimi, păresimisubstantiv feminin plural

etimologie:

perete, perețisubstantiv masculin

  • 1. Element de construcție așezat vertical (sau puțin înclinat), făcut din zidărie, din lemn, din piatră etc., care limitează, separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele, etajele și acoperișul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: zid
    • format_quote Se simțea cam încurcat, neștiind cum să înceapă pentru ca să ajungă la țintă. O hartă marină, atîrnată pe un perete în fața lui, îi veni în ajutor. BART, E. 270. DLRLC
    • format_quote Oamenii, la plug, răsturnau pămîntul în brazde mănoase. Nevestele, acasă, văruiau pereții și lipeau pe jos. BUJOR, S. 111. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De perete = care este fixat, prins de perete. DEX '09 DEX '98
      • format_quote Lampă de perete. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble locuțiune adjectivală locuțiune adverbială Perete în perete = cu unul din pereți comun sau lipit de cel al încăperii vecine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Locuiam într-o bojdeucă, perete în perete cu un coteț de păsări. C. PETRESCU, C. V. 23. DLRLC
      • chat_bubble prin extensiune (Care este) în imediata vecinătate a (locuinței) cuiva. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble A da (sau a deschide, a lăsa, a izbi etc.) ușa (sau poarta) de perete = a deschide larg, la maximum ușa, poarta. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A se da (sau a se izbi, a se bate) cu capul de pereți (sau de toți pereții) = a fi deznădăjduit; a regreta enorm o greșeală făcută. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble (A spune) cai verzi pe pereți. DLRLC
    • chat_bubble De când (se) scria musca pe perete = de demult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Între patru pereți = la adăpost. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Între patru pereți = în secret. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: izolat
      • format_quote Închiși între patru pereți, au luat, zic, asupra-și greaua răspundere de a așterne bazele marei reforme. KOGĂLNICEANU, S. A. 133. DLRLC
    • chat_bubble A bate cu burete piron în perete = a munci în zadar. DLRLC
    • chat_bubble Pereții au ochi (sau urechi), se zice pentru a atrage cuiva atenția să fie precaut, să se ferească atunci când spune ceva (secret). DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble A vorbi la pereți = a vorbi zadarnic, fără să fie ascultat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • chat_bubble Casă-n doi pereți, se zice despre o căsnicie nereușită. DLRLC
  • 2. Masiv pietros care se înalță (aproape) vertical. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Deasupră-le se ridica un perete de stînci. DUMITRIU, N. 145. DLRLC
    • format_quote [Masivul Coziei] e un perete de piatră care izbucnește din pămînt și urcă în sus, într-un clocot nepotolit. BOGZA, C. O. 348. DLRLC
  • 3. Parte a unui obiect, a unui sistem tehnic etc. care se aseamănă cu un perete, mărginind, izolând, protejând; piesă dintr-un sistem tehnic care are rolul de a separa între ele anumite spații sau sistemul tehnic de spațiile înconjurătoare. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Pereții cazanului. Peretele tunelului. DLRLC
  • 4. Element anatomic, membrană etc. care înconjoară o cavitate a corpului. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Peretele abdominal. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.