11 definiții pentru izolat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IZOLÁT, -Ă, izolați, -te, adj. (Adesea adverbial) Separat; p. ext. îndepărtat; retras. ♦ Situat la distanță (unul de altul); răzleț. ♦ Care constituie o excepție. Un caz izolat.V. izola.

izolat, ~ă a [At: EMINESCU, N. 51 / Pl: ~ați, ~e / E: izola] 1 Separat total de obiectele învecinate. 2 (Spc; d. un bolnav contagios) Despărțit de oamenii sănătoși pentru a evita transmiterea bolii. 3 (D. corpuri sau medii) Care este împiedicat de un izolant (1) să primească frig, căldură, umezeală, zgomot etc. din corpurile sau mediile învecinate. 4 (D. un corp încărcat cu electricitate) Care nu transmite sarcini electrice corpurilor bune conducătoare din jur, deoarece este protejat de un izolant. 5 (Fig; d. oameni) Îndepărtat de semenii săi, care nu participă la viața socială.

IZOLÁT, -Ă, izolați, -te, adj. (Adesea adverbial) Separat; p. ext. îndepărtat; retras. ♦ Situat la distanță (unul de altul); răzleț, ♦ Care constituie o excepție. Un caz izolat.V. izola. Cf. fr. isolé, it. isolato.

IZOLÁT, -Ă, izolați, -te, adj. 1. Despărțit, fără legătură, separat. Oprirăm șalupa și ne uitarăm cu de-amănuntul. Era o tabără izolată de holerici. ARGHEZI, P. T. 42. ◊ (Adverbial) Luate izolat, un șir întreg de fapte de ale lui păreau a fi fără nici o importanță. MIHALE, O. 459. 2. Retras, singuratic. Trăia singură, izolată, într-o mansardă la București. BART, E. 392. El se opri înaintea unei case ce se ridica izolată în mijlocul unei ogrăzi pustii. EMINESCU, N. 51. Amîndoi se duseră într-o cameră izolată. BOLINTINEANU, O. 430. 3. Răzleț. Se auzea cîte o împușcătură izolată.

IZOLÁT ~tă (~ți, ~te) 1) și adverbial v. A IZOLA.Parte de propoziție ~tă parte secundară a propoziției care se izolează prin semne de punctuație. 2) Care este unic în felul său. Caz ~. Problemă ~tă. /v. a izola

izolat a. 1. separat; 2. care trăiește în singurătate.

*izolát, -ă adj. (fr. isolé, it. isolato). Separat, răzleț, despărțit, fără comunicațiune cu lucrurile de acelașĭ fel: o insulă izolată în ocean, o casă izolată în cîmp, un copac izolat de pădure. Individual, a parte: un caz izolat. Fig. Fără contact cu un corp bun conductor de electricitate. Fig. A trăi izolat, fără multe relațiunĭ cu lumea. Adv. În mod izolat: a considera lucrurile izolat.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

IZOLÁT adj., adv. 1. adj. v. răzlețit. 2. adv. v. deoparte. 3. adj. v. separat. 4. adj. v. retras. 5. adj. v. răzleț. 6. adj. v. răzleț. 7. adj. răzleț, sporadic. (Câteva cazuri ~ de îmbolnăvire.) 8. adv. răzleț, sporadic, (înv.) sporadicește. (Se ivește ~.) 9. adj. v. stingher. 10. adj. v. dosnic.

IZOLAT adj., adv. 1. adj. despărțit, răzlețit, separat, (pop.) răznit, (înv.) osebit. (Pasăre ~ de stol.) 2. adv. deoparte, retras, (înv.) osebi. (Stă ~.) 3. adj. despărțit, separat. (Camere complet ~.) 4. adj. retras, singur, singuratic, solitar, (rar) însingurat, (înv.) retirat, (fig.) sihastru. (Un om ~; trăiește ~.) 5. adj. pribeag, rătăcit, răzleț, singur, singuratic, solitar. (Se uita la un nor ~.) 6. adj. disparat, răzleț. (Elemente ~; amintiri ~.) 7. adj. răzleț, sporadic. (Cîteva cazuri ~ de îmbolnăvire.) 8. adv. răzleț, sporadic, (înv.) sporadicește. (Se ivește ~.) 9. adj. stingher, străin. (Se simțea ~ în sala de bal.) 10. adj. ascuns, dosit, dosnic, ferit, lăturalnic, retras, singuratic, tainic, tăinuit, (rar) lăturaș, (înv. și reg.) săcret, (reg.) lăturiș. (În ungherul cel mai ~.)

Izolat ≠ neizolat, împreună


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

IZOLÁT, -Ă (< izola) adj., s. n. 1. Adj. (Și adverbial) Fără legătură, despărțit, separat, deoparte; p. ext. îndepărtat; retras, singuratic. ♦ (MAT.) Element i. al unei mulțimi = element pentru care există o vecinătate a lui ce nu conține alt element al mulțimii. ♦ Răzleț. 2. S. n. (ANTROP., GENET.) Populație cu efectiv relativ redus, apărută datorită unor bariere, geografice, religioase, etnice, culturale etc., ai cărei componenți sunt constrânși, cu timpul, la o relativă consangvinizare.

Intrare: izolat
izolat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • izolat
  • izolatul
  • izolatu‑
  • izola
  • izolata
plural
  • izolați
  • izolații
  • izolate
  • izolatele
genitiv-dativ singular
  • izolat
  • izolatului
  • izolate
  • izolatei
plural
  • izolați
  • izolaților
  • izolate
  • izolatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

izolat

  • exemple
    • Oprirăm șalupa și ne uitarăm cu de-amănuntul. Era o tabără izolată de holerici. ARGHEZI, P. T. 42.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Luate izolat, un șir întreg de fapte de ale lui păreau a fi fără nici o importanță. MIHALE, O. 459.
      surse: DLRLC
    • exemple
      • Trăia singură, izolată, într-o mansardă la București. BART, E. 392.
        surse: DLRLC
      • El se opri înaintea unei case ce se ridica izolată în mijlocul unei ogrăzi pustii. EMINESCU, N. 51.
        surse: DLRLC
      • Amîndoi se duseră într-o cameră izolată. BOLINTINEANU, O. 430.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Situat la distanță (unul de altul).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: răzleț un exemplu
      exemple
      • Se auzea câte o împușcătură izolată.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Care constituie o excepție.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Un caz izolat.
        surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: