6 intrări

55 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MASCÁT, -Ă, mascați, -te, adj. 1. Care poartă mască (1), acoperit cu o mască; măscuit. ◊ Bal mascat = bal la care participanții sunt deghizați și poartă mască (1). 2. Care nu se vede, fiind acoperit de un alt obiect, de un strat de material etc.; care este ascuns privirilor; camuflat. ♦ Fig. Care ascunde realitatea sub o aparență înșelătoare; disimulat. – V. masca.

MASCÁT, -Ă, mascați, -te, adj. 1. Care poartă mască (1), acoperit cu o mască; măscuit. ◊ Bal mascat = bal la care participanții sunt deghizați și poartă mască (1). 2. Care nu se vede, fiind acoperit de un alt obiect, de un strat de material etc.; care este ascuns privirilor; camuflat. ♦ Fig. Care ascunde realitatea sub o aparență înșelătoare; disimulat. – V. masca.

mascat1, ~ă [At: HELIADE, D. J. 176/6 / Pl: ~ați, ~e / E: masca] 1-2 smf, a (Persoană) cu fața acoperită de mască1 (1). 3 a (Îîs#) Bal - Bal la care participanții poartă mască și, uneori, sunt deghizați. 4 a Care este ascuns privirilor Si: camuflat. 5 a Care ascunde realitatea sub o aparență înșelătoare Si: disimulat.

MASCÁT, -Ă, mascați, -te, adj. Care poartă mască, acoperit cu o mască. Mă duc drept la el... Dar dacă o fi mascat? CARAGIALE, O. I 208. * Bal mascat = bal la care participanții sînt deghizați și poartă mască. Mulți și-au înfățișat războiul ca o bătaie de flori și confeti la șosea, ca un bal mascat în uniformă ARGHEZI, P. T. 69. Se răzbună punînd să se taie cozile Zoei cu prilejul unui bal mascat. BOLINTINEANU, O. 450. ♦ Care nu se vede, fiind acoperit de un alt obiect, de un strat de material etc.; ascuns, tăinuit. Ușa din dreapta tronului, fiind o ușă mascată, e acoperită toată cu catifea roșie brodată. CAMIL, PETRESCU, O. II 409.

mascat a. bal mascat, în care dansatorii poartă o mască și sunt deghizați.

*mascát, -ă adj. (fr. masqué). Ascuns supt mască: om mascat. Bal mascat, în care persoanele poartă măștĭ.

MASCÁ, maschez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) acoperi obrazul sau o parte a lui cu o mască (1); a (se) măscui. 2. Tranz. A sustrage vederii acoperind cu ceva, a împiedica să se vadă; a ascunde, a camufla. ♦ Fig. A ascunde ceva sub aparențe înșelătoare, cu intenția de a induce pe cineva în eroare; a disimula. – Din fr. masquer.

MASCÁ, maschez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A(-și) acoperi obrazul sau o parte a lui cu o mască (1); a (se) măscui. 2. Tranz. A sustrage vederii acoperind cu ceva, a împiedica să se vadă; a ascunde, a camufla. ♦ Fig. A ascunde ceva sub aparențe înșelătoare, cu intenția de a induce pe cineva în eroare; a disimula. – Din fr. masquer.

MAȘCÁT, -Ă adj. v. mășcat.

MĂȘCÁT, -Ă, mășcați, -te, adj. (Pop.; despre cereale) Cu bobul mare, bombat, plin. ♦ Mare, gros. [Var.: mașcát, -ă adj.] – Din măciucat.

masca [At: POLIZU / Pzi: ~chez / E: fr masquer] 1-2 vtr A(-și) acoperi fața cu o mască1 (1). 3 vt A ascunde privirilor, acoperind cu ceva, împiedicând să se vadă Si: a acoperi. 4 vt (Pgn) A ascunde. 5 vt (C. i. noțiuni abstracte; spc) A ascunde sub aparențe înșelătoare Si: a disimula.

mășcat, ~ă [At: DOSOFTEI, MOL. 119 / V: maș~, (nob) muș~ / Pl: ~ați, ~e / E: măciucat] 1 a (D. cereale) Cu bobul mare. 2-3 a, av (D. boabele cerealelor) (Care este) de dimensiuni mari Si: bombat, mare, plin. 4-5 a, av (Fig; d. ploaie) (Care este) cu stropi mari. 6 av (Îe) A tăia ~ A tăia în bucăți cu securea.

MĂȘCÁT, -Ă, mășcați, -te, adj. (Despre cereale) Cu bobul mare, bombat, plin. ♦ Mare, gros. [Var.: mașcát, -ă adj.] – Din măciucat.

MASCÁ, maschez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la figura omului) A acoperi cu o mască (mai ales pentru a participa la un bal mascat). Va avea însă grijă să-și mascheze figura spre a nu fi recunoscut. SAHIA, N. 107. 2. A ascunde ceva sub aparențe înșelătoare, cu intenția de a induce pe cineva în eroare; a camufla, a disimula. Joben, lavalieră, redingotă... erau într-o stare de umilință pe care n-o mai putea masca stăpînul lor. SADOVEANU, O. VIII 155. În veci aceleași doruri mascate cu-altă haină, Și-n toată omenirea în veci același om. EMINESCU, O. I 64. ♦ A sustrage vederii, a ascunde, a camufla. Barca fu oprită mai sus de debarcader, lîngă un elevator plutitor care o masca perfect. BART, E. 335.

MAȘCÁT, -Ă, mașcați, -te, adj. (Regional) Mare, gros. Muie pana de gîscă în cerneală și scrise cu slove mașcate. SADOVEANU, Z. C. 246. ♦ (Despre unele cereale) Cu bobul mare. Ea purta grăunțe întregi de orzul cel mai mașcat. DONICI, la CADE. – Variantă: mășcát, -ă (I. IONESCU, D. 403) adj.

MASCÁ vb. I. 1. tr., refl. A(-și) acoperi fața cu o mască (mai ales la un bal mascat). 2. tr. (Fig.) A ascunde (ceva) sub false aparențe, cu intenția de a înșela pe cineva; a camufla, a ascunde, a disimula. ♦ A ascunde vederii, a camufla. 3. tr. (Mar.) A face ca velele să primească vântul din față, astfel ca nava să fie împinsă înapoi. [P. i. 3,6 -chează. / cf. fr. masquer].

MASCÁ vb. I. tr., refl. a(-și) acoperi fața cu o mască. II. tr. 1. (fig.) a ascunde (ceva) sub false aparențe, cu intenția de a înșlea. ◊ a ascunde vederii inamicului trupele, tehnica de luptă, diverse obiective; a camufla. 2. (mar.) a orienta astfel un velier încât velele să primească vântul din față, stopând nava. ◊ a interpune o velă între vânt și o altă velă, împiedicând-o să primească vânt. ◊ a manevra astfel un velier încât să ajungă în vântul altei ambarcații cu vele. 3. a suprapune un sunet perturbator peste unul util, făcându-l ininteligibil. (< fr. masquer)

A MASCÁ ~chéz tranz. 1) A ascunde vederii; a face să nu se vadă; a camufla. 2) fig. A prezenta într-o formă aparentă, ascunzând adevărul; a disimula. ~ adevărul. 3) (obrazul sau o parte a lui) A acoperi cu o mască (pentru a nu fi recunoscut). /<fr. masquer

arată toate definițiile

Intrare: mascat
mascat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mascat
  • mascatul
  • mascatu‑
  • masca
  • mascata
plural
  • mascați
  • mascații
  • mascate
  • mascatele
genitiv-dativ singular
  • mascat
  • mascatului
  • mascate
  • mascatei
plural
  • mascați
  • mascaților
  • mascate
  • mascatelor
vocativ singular
plural
Intrare: masca
verb (VT204)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • masca
  • mascare
  • mascat
  • mascatu‑
  • mascând
  • mascându‑
singular plural
  • maschea
  • mascați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • maschez
(să)
  • maschez
  • mascam
  • mascai
  • mascasem
a II-a (tu)
  • maschezi
(să)
  • maschezi
  • mascai
  • mascași
  • mascaseși
a III-a (el, ea)
  • maschea
(să)
  • mascheze
  • masca
  • mască
  • mascase
plural I (noi)
  • mascăm
(să)
  • mascăm
  • mascam
  • mascarăm
  • mascaserăm
  • mascasem
a II-a (voi)
  • mascați
(să)
  • mascați
  • mascați
  • mascarăți
  • mascaserăți
  • mascaseți
a III-a (ei, ele)
  • maschea
(să)
  • mascheze
  • mascau
  • masca
  • mascaseră
Intrare: mașcat
mașcat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Mășcat
Mășcat nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mășcat
Intrare: mășcat
mășcat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mășcat
  • mășcatul
  • mășcatu‑
  • mășca
  • mășcata
plural
  • mășcați
  • mășcații
  • mășcate
  • mășcatele
genitiv-dativ singular
  • mășcat
  • mășcatului
  • mășcate
  • mășcatei
plural
  • mășcați
  • mășcaților
  • mășcate
  • mășcatelor
vocativ singular
plural
mașcat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mașcat
  • mașcatul
  • mașcatu‑
  • mașca
  • mașcata
plural
  • mașcați
  • mașcații
  • mașcate
  • mașcatele
genitiv-dativ singular
  • mașcat
  • mașcatului
  • mașcate
  • mașcatei
plural
  • mașcați
  • mașcaților
  • mașcate
  • mașcatelor
vocativ singular
plural
Intrare: Mășcăt
Mășcăt nume propriu
nume propriu (I3)
  • Mășcăt
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mascat

  • 1. Care poartă mască, acoperit cu o mască.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: măscuit attach_file un exemplu
    exemple
    • Mă duc drept la el... Dar dacă o fi mascat? CARAGIALE, O. I 208.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Bal mascat = bal la care participanții sunt deghizați și poartă mască.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Mulți și-au înfățișat războiul ca o bătaie de flori și confeti la șosea, ca un bal mascat în uniformă. ARGHEZI, P. T. 69.
        surse: DLRLC
      • Se răzbună punînd să se taie cozile Zoei cu prilejul unui bal mascat. BOLINTINEANU, O. 450.
        surse: DLRLC
  • 2. Care nu se vede, fiind acoperit de un alt obiect, de un strat de material etc.; care este ascuns privirilor.
    exemple
    • Ușa din dreapta tronului, fiind o ușă mascată, e acoperită toată cu catifea roșie brodată. CAMIL PETRESCU, O. II 409.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat Care ascunde realitatea sub o aparență înșelătoare.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: disimulat

etimologie:

  • vezi masca
    surse: DEX '98 DEX '09

masca

  • 1. tranzitiv reflexiv A(-și) acoperi obrazul sau o parte a lui cu o mască; a (se) măscui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: măscui antonime: demasca attach_file un exemplu
    exemple
    • Va avea însă grijă să-și mascheze figura spre a nu fi recunoscut. SAHIA, N. 107.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A sustrage vederii acoperind cu ceva, a împiedica să se vadă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ascunde camufla antonime: vădi attach_file un exemplu
    exemple
    • Barca fu oprită mai sus de debarcader, lîngă un elevator plutitor care o masca perfect. BART, E. 335.
      surse: DLRLC
    • 2.1. figurat A ascunde ceva sub aparențe înșelătoare, cu intenția de a induce pe cineva în eroare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: disimula tăinui attach_file 2 exemple
      exemple
      • Joben, lavalieră, redingotă... erau într-o stare de umilință pe care n-o mai putea masca stăpînul lor. SADOVEANU, O. VIII 155.
        surse: DLRLC
      • În veci aceleași doruri mascate cu-altă haină, Și-n toată omenirea în veci același om. EMINESCU, O. I 64.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv marină A face ca velele să primească vântul din față, astfel ca nava să fie împinsă înapoi.
    surse: DN
    • 3.1. A interpune o velă între vânt și o altă velă, împiedicând-o să primească vânt.
      surse: MDN '00
    • 3.2. A manevra astfel un velier încât să ajungă în vântul altei ambarcații cu vele.
      surse: MDN '00
  • 4. tranzitiv A suprapune un sunet perturbator peste unul util, făcându-l ininteligibil.
    surse: MDN '00

etimologie:

mășcat mașcat

etimologie:

  • măciucat
    surse: DEX '98 DEX '09