8 definiții pentru acoperit (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACOPERIT, -Ă, acoperiți, -te, adj. Care are acoperiș, care are capac etc. ♦ Tăinuit, ascuns. ♦ (Despre cer) Înnorat. – V. acoperi.

ACOPERIT, -Ă, acoperiți, -te, adj. Care are acoperiș, care are capac etc. ♦ Tăinuit, ascuns. ♦ (Despre cer) Înnorat. – V. acoperi.

acoperit2, ~ă [At: (a. 1574) ap. HEM 210 / Pl: ~iți, ~e / E: acoperi] 1 a Care este învelit. 2 a (D. clădiri) Care are acoperiș (4). 3-4 a, av Tăinuit. 5-6 a, av (D. oameni; fig) Lipsit de sinceritate Si: fals, fățarnic, ipocrit, prefăcut. 7-8 a, av Ascuns.

ACOPERIT I. adj. 1 p. ACOPERI: casă ~ă cu olane; cărbune ~ cu cenușă 2 fig. Cutropit, covîrșit: văzîndu’se acoperiți de atîta mulțime de Turci (N.-COST.) 3 fig. Ascuns, tăinuit; tainic: lucrurile nu puteau rămînea mult timp ~e (ISP.); gînduri ~e; cărbune ~, se zice despre acela care tace și mușcă pe furiș contr. NEACOPERIT. II. sbst. Faptul de a acoperi.

ACOPERIT, -Ă, acoperiți, -te, adj. Învelit; apărat, protejat. ♦ Fig. Tainic, ascuns. – V. acoperi.

coperit2, ~ă a vz acoperit2

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACOPERIT adj. 1. v. învelit. 2. v. îmbrăcat. 3. v. astupat. 4. ascuns, camuflat, mascat. (O ușă ~.) 5. v. plin.

ACOPERIT adj. 1. înfășurat, învelit, (pop.) învăluit, (înv.) învăscut. (Un copil ~.) 2. îmbrăcat, învelit. (Caiet ~.) 3. astupat, închis. (O deschizătură ~.) 4. ascuns, camuflat, mascat. (O ușă ~.) 5. încărcat, plin. (O grădină ~ de flori.)

Acoperit ≠ descoperit

Intrare: acoperit (adj.)
acoperit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acoperit
  • acoperitul
  • acoperitu‑
  • acoperi
  • acoperita
plural
  • acoperiți
  • acoperiții
  • acoperite
  • acoperitele
genitiv-dativ singular
  • acoperit
  • acoperitului
  • acoperite
  • acoperitei
plural
  • acoperiți
  • acoperiților
  • acoperite
  • acoperitelor
vocativ singular
plural
coperit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coperit
  • coperitul
  • coperitu‑
  • coperi
  • coperita
plural
  • coperiți
  • coperiții
  • coperite
  • coperitele
genitiv-dativ singular
  • coperit
  • coperitului
  • coperite
  • coperitei
plural
  • coperiți
  • coperiților
  • coperite
  • coperitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

acoperit, acoperiadjectiv

etimologie:
  • vezi acoperi DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.