6 intrări

50 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coc4 sm [At: TDRG / Pl: ~coci / E: fo cf cocă] (Orn) Corb-de-noapte (Ardea nycticoras).

coc2 sn [At: ȘEZ. XXIII, 42 / Pl: ~uri / E: fr coque (de cheveux)] Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafa sau în creștetul capului Si: (îvr) conci.

coc3 s [At: H I, 367 / Pl: ? / E: ns cf coacă, scoc] (Reg; ned) Parte a morii de vânt.

coc1 sm [At: DEX2 / Pl: coci / E: fr coccus] Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc.

COC1, coci, s. m. Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc. – Din fr. coccus.

COC1, coci, s. m. Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc. – Din fr. coccus.

COC2, cocuri, s. n. Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafă sau în creștetul capului; conci. – Din fr. coque [de cheveux].

COC2, cocuri, s. n. Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafă sau în creștetul capului; conci. – Din fr. coque [de cheveux].

COC, cocuri, s. n. Păr strîns sau împletit și răsucit la ceafă sau în creștetul capului; conci. Veniră în curînd și fetele din mahala... cu flori în coc. DUNĂREANU, CH. 155.

COC s.m. (Zool.) Bacterie de formă sferică. [< germ. Kokke, cf. gr. kokkos – boabă].

COC s.n. Pieptănătură femeiască, cu părul strâns sau împletit și adunat pe ceafă sau în creștetul capului. [Pl. -curi. / < fr. coque].

COC1 s. n. pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și adunat pe ceafă, ori în creștetul capului. (< fr. coque)

COC2 s. m. bacterie de formă sferică. (< germ. Kokke, gr. kokkos, boabă)

COC1 ~uri n. Pieptănătură femeiască realizată prin strângerea și răsucirea părului la ceafă sau în creștetul capului. /<fr. coque

COC2 coci m. mai ales la pl. Bacterie sferică sau ovală răspândită în sol, apă, aer, precum și în organisme. /<fr. coccus

coc n. săculeț de strâns părul (= fr. coque).

2) coc, copt, a coáce v. tr. (lat. cóquere [din pŏquere], pop. cŏcere, rudă cu vgr. pépto, germ. backen, vsl. pešti-pekon; it. cuócere, pv. pg. cozer, fr. cuire, sp. cocer. V. cucină, pepene, precoce, becer, pecie.Coc, cocĭ, coace, coacem, coacețĭ, coc; să coacă; să coacem, să coacețĭ; copseĭ, copseșĭ, coapse, coapserăm, coapserățĭ, coapseră; copsesem). Prepar unele mîncărĭ la foc: a coace pîne, plăcintă, mere, castane. Aduc în stare matură, vorbind de fructe: soarele coace grînele, fructele. V. intr. Buba coace, produce puroĭ. Ĭ-o coc eŭ, îĭ prepar (clocesc) eŭ ceva, am să mă răzbun. V. refl. Devin copt: pînea s’a copt (la foc), grîu s’a copt (la soare). M’am copt de căldură, am suferit mare căldură. Buba s’a copt, a ajuns aproape să se spargă, s’a spart.

1) coc n., pl. urĭ (d. cocă 1, care e înrudit cu cocuță și lat. cucutium, scufie, și tútulus, coc, ca și cu rom. cocoloș și fr. coque, cocoloș de păr. D. rom. vine ung. kók, nod, și kóka, moț). Mold. Munt. est. Un fel de peptănătură femeĭască care consistă în îngrămădirea coadeĭ deasupra cefeĭ orĭ în creștet. Trans. Pînișoară rătundă. – În vest concĭ, pe care țărancele îl maĭ măresc făcîndu-l și din lemn orĭ carton, ĭar în Trans. și din sîrmă învîrtită ca niște coarne, peste care se pune ceapsa. V. moțoc.

coáce [At: (a. 1560) CUV. D. BĂTR. I, 10 /II / Pzi: coc / E: ml cocere] 1-2 vtr A (se) supune un aliment acțiunii căldurii (în cuptor) pentru a-l face bun de mâncat. 3 vt (Trs) A prăji alimente date prin pesmet. 4-5 (Îe) A i-o ~ sau, înv, a-i ~ turta A pregăti cuiva o neplăcere sau pieirea. 6 (Îae) A încerca să-i facă rău cuiva. 7 (Îae) A-i întinde cuiva o cursă. 8 (Înv; îe) A " pe cineva A pândi pe cineva pentru a se răzbuna. 9 (Înv; îe) A ~ pe cineva la inimă A dori răul cuiva. 10 (Înv; îe) A aștepta (sau a lăsa) până se ~ pietroiul A nu mai rămâne nici o speranță. 11 vta (Înv; îe) A mai gusta până s-o ~ A avea răbdare. 12 vr (D. alimente) A deveni bun de mâncat sub acțiunea căldurii (din cuptor). 13 vr (D. fructe, plante etc.) A ajunge la maturitate (devenind bun de mâncat) sub acțiunea soarelui. 14 vr (D. plante) A ajunge să aibă sămânța formată. 15 vr (Îrg; îe) Se ~-pălește A se pârgui. 16 vt (C.i. soarele sau căldura) A face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate. 17 vr (Fig; d. oameni) A se maturiza. 18 vr (Fig; d. oameni) A se forma din punct de vedere intelectual, psihic etc. 19 vr (Fig; d. oameni) A îmbătrâni. 20 vr (Fig; d. ființe) A se înnăbuși de căldură. 21-22 vtr (D. bube, inflamații, pex, d. părți ale corpului) A (se) face puroi. 23-24 vtr (D. cărămidă) A (se) arde. 25-26 vtr (D. tort) A (se) opări. 27 vt (C.i. focul) A arde ceva. 28 vt (Fig; c.i. senzații) A chinui. 29 vta (Fig) A plănui (în mod răuvoitor). 30 vt (Pex; fig) A urzi. 31 vr (Îrg; d. gândaci) A ajunge la maturitate. 32 vr (îrg; d. porci) A se îngrășa peste măsură. 33 vi (Reg) A dormi foarte mult. 34 vr (D. oameni) A lenevi la soare. 35 vr (D. sâni) A se inflama în lipsa alăptării. 36 vr (Îvp; d. oi) A se îmbolnăvi de plămâni. 37 vr (D. materiale) A se deteriora sub acțiunea soarelui, a timpului, intemperiilor etc.

COÁCE, coc, vb. III. 1. Tranz. A supune un aliment la acțiunea căldurii în cuptor pentru a deveni bun de mâncat. ◊ Expr. A-i coace (cuiva) turta sau a i-o coace = a încerca să-i facă rău (cuiva); a-i întinde (cuiva) o cursă. ♦ Refl. (Despre alimente) A deveni bun de mâncat prin acțiunea căldurii din cuptor. 2. Refl. (Despre fructe, semințe) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui; a deveni bun de mâncat; (despre plante) a ajunge să aibă sămânța formată, maturizată. ♦ Tranz. (Despre soare sau căldură) A face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate, să fie bune de mâncat, să dea sămânță. ♦ Fig. (Despre oameni) A ajunge la maturitate, a se forma (din punct de vedere intelectual, al felului de a fi etc.); a se maturiza. 3. Refl. Fig. (Despre ființe) A se încinge, a se înăbuși de căldură. 4. Tranz. Fig. A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare; a urzi. 5. Intranz. (Despre bube și inflamații, p. ext. despre părți ale corpului) A face puroi. – Lat. pop. cocere (= coquere).

COÁCE, coc, vb. III. 1. Tranz. A supune un aliment la acțiunea căldurii (în cuptor) spre a-l face bun de mâncat. ◊ Expr. A-i coace (cuiva) turta sau a i-o coace = a încerca să-i facă rău (cuiva); a-i întinde (cuiva) o cursă. ♦ Refl. (Despre alimente) A deveni bun de mâncat prin acțiunea căldurii (din cuptor). 2. Refl. (Despre fructe, semințe) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui; a deveni bun de mâncat; (despre plante) a ajunge să aibă sămânța formată, maturizată. ♦ Tranz. (Despre soare sau căldură) A face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate, să fie bune de mâncat, să dea sămânță. ♦ Fig. (Despre oameni) A ajunge la maturitate, a se forma (din punct de vedere intelectual, al felului de a fi etc.); a se maturiza. 3. Refl. Fig. (Despre ființe) A se încinge, a se înăbuși de căldură. 4. Tranz. Fig. A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare; a urzi. 5. (Despre bube și inflamații, p. ext. despre părți ale corpului) A face puroi. – Din lat. pop. cocere (= coquere).

arată toate definițiile

Intrare: coc
coc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Coc
nume propriu (I3)
  • Coc
Intrare: coc (bacterie)
coc1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coc
  • cocul
  • cocu‑
plural
  • coci
  • cocii
genitiv-dativ singular
  • coc
  • cocului
plural
  • coci
  • cocilor
vocativ singular
plural
Intrare: coc (păr)
coc2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coc
  • cocul
  • cocu‑
plural
  • cocuri
  • cocurile
genitiv-dativ singular
  • coc
  • cocului
plural
  • cocuri
  • cocurilor
vocativ singular
plural
Intrare: coc (suf.)
sufix (I7-S)
  • coc
Intrare: coace (vb.)
verb (VT661)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • coace
  • coacere
  • copt
  • coptu‑
  • cocând
  • cocându‑
singular plural
  • coace
  • coaceți
  • coceți-
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • coc
(să)
  • coc
  • coceam
  • copsei
  • copsesem
a II-a (tu)
  • coci
(să)
  • coci
  • coceai
  • copseși
  • copseseși
a III-a (el, ea)
  • coace
(să)
  • coa
  • cocea
  • coapse
  • copsese
plural I (noi)
  • coacem
(să)
  • coacem
  • coceam
  • coapserăm
  • copseserăm
  • copsesem
a II-a (voi)
  • coaceți
(să)
  • coaceți
  • coceați
  • coapserăți
  • copseserăți
  • copseseți
a III-a (ei, ele)
  • coc
(să)
  • coa
  • coceau
  • coapseră
  • copseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coc (bacterie; -i)

  • 1. Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

coc (păr)

  • 1. Pieptănătură femeiască cu părul strâns sau împletit și răsucit la ceafă sau în creștetul capului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: conci cucui (s.n.) moțoc pup (s.n.) un exemplu
    exemple
    • Veniră în curînd și fetele din mahala... cu flori în coc. DUNĂREANU, CH. 155.
      surse: DLRLC

etimologie:

coace (vb.)

  • 1. tranzitiv A supune un aliment la acțiunea căldurii în cuptor pentru a deveni bun de mâncat.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Preacuviosul cocea oul la lumînare ca să mai ușureze din cele păcate. CREANGĂ, P, 111.
      surse: DLRLC
    • Trec furnici ducînd în gură de făină marii saci, Ca să coacă pentru nuntă și plăcinte și colaci. EMINESCU, O. I 87.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A-i coace (cuiva) turta sau a i-o coace = a încerca să-i facă rău (cuiva); a-i întinde (cuiva) o cursă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ei lasă tu, meștere papagal, că ți-o coc eu ție. SADOVEANU, D. P. 42.
        surse: DLRLC
      • Nu putură mistui vorbele ciobănașului. Își puseră în gînd să i-o coacă. ISPIRESCU, L. 247.
        surse: DLRLC
      • Pasămite, frații mei îmi cocea turta. ISPIRESCU, L. 303.
        surse: DLRLC
    • 1.2. reflexiv (Despre alimente) A deveni bun de mâncat prin acțiunea căldurii din cuptor.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Am pus turta în foc, să se coacă. ISPIRESCU, L. 335.
        surse: DLRLC
      • Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă. EMINESCU, O. I 84.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat Despre o durere, o senzație, mai ales despre sete:
    surse: DLRLC sinonime: arde chinui 2 exemple
    exemple
    • Nu mai poți de foame, ori te coace setea, ori ce te-a apucat? RETEGANUL, P. III 46.
      surse: DLRLC
    • Ori încotro s-o întoarce, Tot plînge și lăcrămi stoarce, Focul inimioara-i coace. TEODORESCU, P. P. 285.
      surse: DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre fructe, semințe) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui; a deveni bun de mâncat; (despre plante) a ajunge să aibă sămânța formată, maturizată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Pe vremea ciupercilor, Cînd se coc cireșele... ȘEZ. I 49.
      surse: DLRLC
    • Busuioace, nu te-ai coace, Și sămînță n-ai mai face, Că din sămîncioara ta S-o scociorît dragostea. ȘEZ. I 112.
      surse: DLRLC
    • figurat Este în floarea tinereții, tocmai cînd se coace talentul. CARAGIALE, O. III 210.
      surse: DLRLC
    • figurat Soacră, soacră, poamă acră! De te-ai coace cît te-ai coace. Dulce tot nu te-i mai face. CREANGĂ, P. 10.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie Se coace-pălește = dă în copt, se înroșește abia, începe a se coace la suprafață, se pârguiește.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • La vro două locuri din sat, era cîte un cireș văratic: care se cocea-pălea de duminica-mare. CREANGĂ, A. 47.
        surse: DLRLC
    • 3.2. tranzitiv (Despre soare sau căldură) A face ca fructele, plantele etc. să ajungă la maturitate, să fie bune de mâncat, să dea sămânță.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Razele cele din soare coc a țarinei cîmpii. CONACHI, P. 291.
        surse: DLRLC
      • figurat Trandafir cu trei boboci, Ce cu foc din ochi îl coci. TEODORESCU, P. P. 326.
        surse: DLRLC
      • rar Nalt e mărul pîn’ la cer, Cu coaja de argințel... Mere face, Nu le coace. TEODORESCU, P. P. 81.
        surse: DLRLC
    • 3.3. figurat (Despre oameni) A ajunge la maturitate, a se forma (din punct de vedere intelectual, al felului de a fi etc.); a se maturiza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: maturiza 2 exemple
      exemple
      • Deci a rămas răgaz ca toată învățătura să se coacă în mintea și în sufletul ucenicului. SADOVEANU, D. P. 22.
        surse: DLRLC
      • E tînăr și s-o mai face, Tigva de i să va coace. PANN, P. V. I 80.
        surse: DLRLC
  • 4. reflexiv figurat (Despre ființe) A se încinge, a se înăbuși de căldură; a sta lungit lenevind la căldura soarelui.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încinge (arde) înăbuși un exemplu
    exemple
    • Cînd mă urcam pe casă să mă coc la soare și să văd omenirea de sus, aveam perspectiva haotică a triajului B. M. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 13.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: unelti urzi țese un exemplu
    exemple
    • Nu spunea nimic, dar de mult cocea în minte un plan dușmănos.
      surse: DLRLC
    • 5.1. rar (Despre oameni) A pândi pe cineva spre a se răzbuna, a-i purta sâmbetele.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ah! înșelătorul, cum m-a amăgit, zicea Păcală. Ei! da-l voi coace eu! ȘEZ. III 131.
        surse: DLRLC
  • 6. intranzitiv (Despre bube și inflamații, prin extensiune despre părți ale corpului) A face puroi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Buba cap nu face, Pînă nu să coace. PANN, P. V. I 60.
      surse: DLRLC
    • Îmi coace un deget.
      surse: DLRLC

etimologie: