10 definiții pentru coc (bacterie)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coc1 sm [At: DEX2 / Pl: coci / E: fr coccus] Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc.

COC1, coci, s. m. Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc. – Din fr. coccus.

COC1, coci, s. m. Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc. – Din fr. coccus.

COC s.m. (Zool.) Bacterie de formă sferică. [< germ. Kokke, cf. gr. kokkos – boabă].

COC2 s. m. bacterie de formă sferică. (< germ. Kokke, gr. kokkos, boabă)

COC2 coci m. mai ales la pl. Bacterie sferică sau ovală răspândită în sol, apă, aer, precum și în organisme. /<fr. coccus

COCI s. m. pl. Bacterii de formă sferică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coc1 (bacterie) s. m., pl. coci

coc (bacterie) s. m., pl. coci


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

coc (coci), s. m. Pasăre (Ardea nycticorax). – Var. coacă. Creație expresivă plecînd de la imitarea cîntecului acestei păsări. – Der. cocă, s. f. (cioară, Corvus monedula); cocăi, vb. (a cotcodăci găinile). Cf. cucăi.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

coc s. invar. (tox.) cocaină.

Intrare: coc (bacterie)
coc1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coc
  • cocul
  • cocu‑
plural
  • coci
  • cocii
genitiv-dativ singular
  • coc
  • cocului
plural
  • coci
  • cocilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

coc (bacterie; -i)

  • 1. Bacterie sferică, izolată sau grupată împreună cu altele în formă de lanț, de ciorchine etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: