BANC¹ bancuri, s. n. I. 1. Ridicătură de depuneri de nisip, de pietriș sau de nămol, formată pe fundul mărilor sau în albia apelor curgătoare, care ajunge uneori până la suprafața apei. 2. Grup mare de scoici sau de pești, de obicei de aceeași specie, vârstă și mărime. II. 1. Masă sau platformă pe care se montează dispozitive, utilaje, instalații etc. Banc de tămplărie. Banc de ceasornicar. ♦ Banc de probă = instalație pentru controlul calităților tehnice ale unor motoare. 2. Banchetă pe care stă persoana care trage la rame într-o ambarcațiune mică. – Din fr. banc.

bánc¹ sn [At: NEGRUZZI, S. I, 87 / Pl: ~uri / E: fr banque] 1 Joc de cărți în care un jucător ține banca³ (5) Si: bancă³ (5) Cf bacara. 2 Banii pe care-i pune în joc (la banc¹) plătind sau încasând cel care ține jocul împotriva tuturor celorlalți jucători Si: bancă³ (6), banco (3). 3 (Îe) A da (un) – A ține banca³ la banc¹ (1). 4 (Fam) Anecdotă (scurtă) glumeață, cu poantă (politică) ironică. 5 (Pex; fam) Minciună.

banc² sn [At: I. IONESCU, M. 702 / Pl: ~uri / E: ger Bank] 1 Postament sau suport (de obicei din fontă) al unei mașini-unelte. 2-3 (Masă sau) platformă special amenajată, pe care sunt montate uneltele specifice exercitării unei profesiuni manuale. 4 (Îs) – de probă Instalație pentru controlul calităților tehnice ale unor motoare. 5 Banchetă la ambarcații mici.

banc³ sn [At: CONTEMPORANUL IV, 43 / V: (înv) ~ă sf / Pl: ~uri / E: fr banc (de sable)] 1 Îngrămădire de nisip, pietriș sau nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care poate ajunge uneori până la suprafață Si: prag. 2-3 Mare cantitate de pești (de diferite specii) sau de scoici, care apar într-un anumit loc, în diferite etape ale anului.

banc¹ s.n. I 1 (geomorf.) Îngrămădire de nisip, pietriș sau nămol, formată pe fundul mărilor ori al apelor curgătoare, care ajunge uneori pînă la suprafața apei, periclitînd navigația. Barca s-a izbit într-un banc de nisip. 2 Grup mare de pești sau de scoici, care apar în diferite perioade ale anului într-un anumit loc. 3 Banc de gheață = masă uriașă de gheață plutitoare, care se întîlnește în mările polare. Banc de ceață = ceață care apare pe suprafețe restrînse, sub influența condițiilor locale. II 1 (și banc de lucru) Masă sau platformă special amenajată, pe care pot fi montate dispozitive, utilaje, instalații folosite pentru efectuarea unor operații caracteristice unei profesii manuale. Banc de tîmplărie. 2 Banc de probă = instalație pentru controlul calităților tehnice ale unor motoare. 3 Postament, suport care susține o mașină-unealtă. 4 Banchetă la ambarcații mici. pl. -uri. /<fr. banc.

banc³ s.n. v. bancă¹.

banc² s.n. 1 Numele unui joc de cărți. 2 (fam.) Scurtă anecdotă glumeață. ◆ Ext. Minciună. • pl. -uri. /<germ. Bank.

BANC¹, bancuri, s. n. I. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care ajunge uneori până la suprafața apei. 2. Grup mare de scoici sau de pești. II. 1. Masă sau platformă special amenajată pentru efectuarea de lucrări caracteristice unei profesiuni manuale. Banc de tâmplărie. Banc de ceasornicar. ♦ Banc de probă = instalație pentru controlul calităților tehnice ale unor motoare. 2. Banchetă la ambarcații mici. – Din fr. banc.

BANC³, bancuri, s. n. 1. Numele unui joc de cărți. V. bacara. Ce vrei, stos sau banc... – Stos...; știu că la banc se încap multe «șiderii» (= pungășii). NEGRUZZI, S. I 88. 2. (Familiar) Glumă (ieftină); vorbă de clacă, minciună; snoavă, anecdotă. ♦ Expr. A face bancuri = a spune sau a face glume (ieftine).

BANC¹, bancuri, s. n. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor; uneori ajunge pînă la suprafața apei, constituind o piedică pentru navigație. Un val năpraznic luă barca în spinare și o slobozi ușor... într-un banc de nisip. GALACTION, O. I 199. Bancuri uriașe de nisipuri, aduse de fluviu, creșteau din mare ca niște insule la suprafață, astupînd canalul. BART, E. 391. 2. Cîrd mare de pești marini, în care predomină o anumită specie și care apar, în diferite epoci ale anului, la o distanță mai mică sau mai mare de țărm.

BANC², bancuri, s. n. 1. Postament sau suport (de obicei de fontă) al unei mașini-unelte. 2. Masă lungă și solidă cu diferite dispozitive pentru fixarea sau imobilizarea pieselor sau obiectelor de prelucrat, folosită în tîmplărie, lăcătușărie etc. În odaie te împiedici de calapoade, de bancul pentru lucru, de scaunul cu trei picioare. PAS, Z. I 197. 3. Instalație pentru măsurarea puterii motoarelor. Banc de probe cu frînă hidraulică.

BANC², bancuri, s. n. 1. Postament sau suport al unei mașini-unelte. 2. Masă lungă cu diferite dispozitive pentru fixarea sau imobilizarea pieselor sau obiectelor de prelucrat. 3. Banchetă la mici ambarcații. 4. Instalație pentru măsurarea puterii motoarelor. – Fr. banc.

BANC³, bancuri, s. n. 1. Numele unui joc de cărți. 2. (Fam.) Glumă (ieftină); anecdotă; minciună. – Germ. Bank.

BANC¹, bancuri, s. n. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, ajungând uneori până la suprafața apei. 2. Cârd mare de pești marini. – Fr. banc.

BANC s.n. I. 1. Grămadă submarină uriașă de nisip, de pietriș etc. depusă pe fundul mărilor, lacurilor și al fluviilor, care se ridică până aproape de nivelul apei. ◊ Banc de gheață = masă uriașă de gheață plutitoare, care se întâlnește în mările polare. 2. Grup de pești marini, în care predomină o anumită specie. II. 1. Postament, suport care susține o mașină-unealtă. 2. Masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat. 3. Instalație pentru încercarea puterii motoarelor. 4. Scândură transversală la bărci, pe care stau cei care trag la vâsle; bancă. III. 1. Numele unui joc de cărți. 2. (Fam.) Glumă ieftină; anecdotă; minciună. [Pl. -curi. / < fr. banc, germ. Bank].

BANC³ s. n. 1. numele unui joc de cărți. 2. (fam.) glumă ieftină; anecdotă. (< germ. Bank)

BANC¹ s. n. 1. depunere de aluviuni, nisip, pietriș și nămol pe fundul mărilor, lacurilor și al fluviilor. 2. aglomerare de pești marini, în care predomină o anumită specie. (< fr. banc)

BANC² s. n. 1. postament, suport care susține o mașină-unealtă. 2. masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat. 3. instalație pentru încetarea puterii motoarelor. 4. scândură transversală la bărci, ca scaun pentru cei care trag la rame. (< fr. banc)

BANC² ~uri n. Masă (sau platformă) special amenajată într-un atelier pentru efectuarea unor lucrări ce țin de exercitarea profesiilor manuale. ~ de tâmplărie. /<fr. banc