bancă s. f. în sintagmele bancă de date, de transplantologie, de informații, de organe, de cuvinte Loc unde se centralizează și se conservă informațiile prelucrate cu ordinatorul, organe ale corpului omenesc, fișe de cuvinte etc. ◊ „Banca de transplantologie. Clădirea Institutului de biostructură al Academiei de medicină din Varșovia adăpostește Banca centrală națională de țesuturi – cea mai mare instituție de acest fel de pe continent și a doua din lume, după cea din Maryland, S.U.A. țesuturile destinate transplanturilor – grefe de oase, cartilaje, meninge, tendoane, nervi periferici, piele – sunt preparate pe baza unei tehnologii moderne.” Sc. 6 XI 77 p. 6. ◊ „Proiectul prevede ca personalul medical să aibă acces la banca de informații a unui calculator [...] prin intermediul a 80 de displayuri – echipament terminal asemănător unui ecran de televizor cu ajutorul căruia se poate dialoga cu computerul.” R.l. 14 I 78 p. 6. ◊ „[...] problema transplanturilor de organe [...] se izbește, adesea, de lipsa organelor înlocuitoare compatibile biologic cu organismul persoanelor ce ar trebui să le primească. «Băncile de organe» create în diferite țări nu fac întotdeauna față împrejurărilor.” Sc. 22 II 79 p. 5. ◊ „În 1983 existau probe multiple [de SIDA] care stăteau la dispoziția băncilor de sânge.” ◊ „22” 29/95 p. 16; v. și R.l. 14 I 78 p. 6; v. și telematică, teletext (după fr. banque de données, d’informations, d’organes, de motsetc.; cf. engl. data-bank; PR 1949, BD 1970, DTN 1972; DEX-S)