Definiția cu ID-ul 896837:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BANC1, bancuri, s. n. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor; uneori ajunge pînă la suprafața apei, constituind o piedică pentru navigație. Un val năpraznic luă barca în spinare și o slobozi ușor... într-un banc de nisip. GALACTION, O. I 199. Bancuri uriașe de nisipuri, aduse de fluviu, creșteau din mare ca niște insule la suprafață, astupînd canalul. BART, E. 391. 2. Cîrd mare de pești marini, în care predomină o anumită specie și care apar, în diferite epoci ale anului, la o distanță mai mică sau mai mare de țărm.