19 definiții pentru banc (grămadă)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BANC1 bancuri, s. n. I. 1. Ridicătură de depuneri de nisip, de pietriș sau de nămol, formată pe fundul mărilor sau în albia apelor curgătoare, care ajunge uneori până la suprafața apei. 2. Grup mare de scoici sau de pești, de obicei de aceeași specie, vârstă și mărime. II. 1. Masă sau platformă pe care se montează dispozitive, utilaje, instalații etc. Banc de tămplărie. Banc de ceasornicar.Banc de probă = instalație pentru controlul calităților tehnice ale unor motoare. 2. Banchetă pe care stă persoana care trage la rame într-o ambarcațiune mică. – Din fr. banc.

banc3 sn [At: CONTEMPORANUL IV, 43 / V: (înv) sf / Pl: ~uri / E: fr banc (de sable)] 1 Îngrămădire de nisip, pietriș sau nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care poate ajunge uneori până la suprafață Si: prag. 2-3 Mare cantitate de pești (de diferite specii) sau de scoici, care apar într-un anumit loc, în diferite etape ale anului.

banc1 s.n. I 1 (geomorf.) Îngrămădire de nisip, pietriș sau nămol, formată pe fundul mărilor ori al apelor curgătoare, care ajunge uneori pînă la suprafața apei, periclitînd navigația. Barca s-a izbit într-un banc de nisip. 2 Grup mare de pești sau de scoici, care apar în diferite perioade ale anului într-un anumit loc. 3 Banc de gheață = masă uriașă de gheață plutitoare, care se întîlnește în mările polare. Banc de ceață = ceață care apare pe suprafețe restrînse, sub influența condițiilor locale. II 1 (și banc de lucru) Masă sau platformă special amenajată, pe care pot fi montate dispozitive, utilaje, instalații folosite pentru efectuarea unor operații caracteristice unei profesii manuale. Banc de tîmplărie. 2 Banc de probă = instalație pentru controlul calităților tehnice ale unor motoare. 3 Postament, suport care susține o mașină-unealtă. 4 Banchetă la ambarcații mici. pl. -uri. /<fr. banc.

*BANC1 (pl. -curi) sn. 🌍 Îngrămădire de nisip sub apă, într’un rîu sau în mare, și care ajunge uneori pînă la suprafață, constituind o piedică pentru navigațiune (👉 BANCĂ12) [fr.].

BANC1, bancuri, s. n. I. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, care ajunge uneori până la suprafața apei. 2. Grup mare de scoici sau de pești. II. 1. Masă sau platformă special amenajată pentru efectuarea de lucrări caracteristice unei profesiuni manuale. Banc de tâmplărie. Banc de ceasornicar.Banc de probă = instalație pentru controlul calităților tehnice ale unor motoare. 2. Banchetă la ambarcații mici. – Din fr. banc.

BANC1, bancuri, s. n. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor; uneori ajunge pînă la suprafața apei, constituind o piedică pentru navigație. Un val năpraznic luă barca în spinare și o slobozi ușor... într-un banc de nisip. GALACTION, O. I 199. Bancuri uriașe de nisipuri, aduse de fluviu, creșteau din mare ca niște insule la suprafață, astupînd canalul. BART, E. 391. 2. Cîrd mare de pești marini, în care predomină o anumită specie și care apar, în diferite epoci ale anului, la o distanță mai mică sau mai mare de țărm.

BANC1, bancuri, s. n. 1. Îngrămădire de nisip, de pietriș sau de nămol formată pe fundul mărilor sau al fluviilor, ajungînd uneori pînă la suprafața apei. 2. Cîrd mare de pești marini. – Fr. banc.

BANC s.n. I. 1. Grămadă submarină uriașă de nisip, de pietriș etc. depusă pe fundul mărilor, lacurilor și al fluviilor, care se ridică pînă aproape de nivelul apei. ◊ Banc de gheață = masă uriașă de gheață plutitoare, care se întîlnește în mările polare. 2. Grup de pești marini, în care predomină o anumită specie. II. 1. Postament, suport care susține o mașină-unealtă. 2. Masă de atelier pe care se fixează piesele de prelucrat. 3. Instalație pentru încercarea puterii motoarelor. 4. Scîndură transversală la bărci, pe care stau cei care trag la vîsle; bancă. III. 1. Numele unui joc de cărți. 2. (Fam.) Glumă ieftină; anecdotă; minciună. [Pl. -curi. / < fr. banc, germ. Bank].

BANC1 s. n. 1. depunere de aluviuni, nisip, pietriș și nămol pe fundul mărilor, lacurilor și al fluviilor. 2. aglomerare de pești marini, în care predomină o anumită specie. (< fr. banc)

BANC1 ~uri n. 1) Îngrămădire de diverse materiale (nisip, pietriș, nămol) formată pe fundul mărilor sau al fluviilor care, ajungând la suprafața apei, periclitează navigația; prag. 2) Cârd mare de scoici sau de pești (de obicei, de aceeași specie) care se deplasează dintr-un loc în altul. ~ de scrumbii. /<fr. banc

*banc n., pl. urĭ (it. banco, fr. banc. V. bancă). Mar. Chicĭ, insulă ascunsă supt apă orĭ apărută puțin la suprafața apeĭ: corabia s’a înnomolit într’un banc. V. scruntar.

*BANCĂ1 (pl. bănci) sf. 1 Scaun lung, de lemn sau de metal, pe care pot ședea mai multe persoane laolaltă (🖼 342): a ședea pe băncile școlii; ~ de grădină 2 🌍 BANC1 [fr. banc].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

banc (prag, masă; anecdotă) s. n., pl. bancuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

BANC s. 1. (IHT.) (reg.) toană. (~ de pești.) 2. (GEOGR.) prag. (~ al unei ape curgătoare.) 3. (TEHN.) stand. (~ de probă, de încercare.)

BANC s. 1. (IHT.) (reg.) toană. (~ de pești.) 2. (GEOGR.) prag. (~ al unei ape curgătoare. 3. (TEHN.) stand. (~ de probă, de încercare.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

banc arcuit (sedim.) (engl.= point-bar), formă acumulativă în albiile minore (canale) ale râurilor meandrate. Sedimentele unui b.a. repauzează peste aluviunile bazale din canal; grosimea lor este direct proporțională cu adâncimea canalului. Granofaciesul este variabil: rudite, r.fine., arenite și silturi, slab sortate; variațiile de debit determină interstratificația sedimentelor fine cu cele grosiere; pe verticală se constituie în secvențe fining-up; au stratificație oblică la scară mare; laminațiile au înclinări reduse, spre aval. B.a. este o unitate de acreție laterală.

Intrare: banc (grămadă)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • banc
  • bancul
  • bancu‑
plural
  • bancuri
  • bancurile
genitiv-dativ singular
  • banc
  • bancului
plural
  • bancuri
  • bancurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F74)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bancă
  • banca
plural
  • bănci
  • băncile
genitiv-dativ singular
  • bănci
  • băncii
plural
  • bănci
  • băncilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

banc, bancurisubstantiv neutru

  • 1. Ridicătură de depuneri de nisip, de pietriș sau de nămol, formată pe fundul mărilor sau în albia apelor curgătoare, care ajunge uneori până la suprafața apei. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: prag
    • format_quote Un val năpraznic luă barca în spinare și o slobozi ușor... într-un banc de nisip. GALACTION, O. I 199. DLRLC
    • format_quote Bancuri uriașe de nisipuri, aduse de fluviu, creșteau din mare ca niște insule la suprafață, astupînd canalul. BART, E. 391. DLRLC
    • 1.1. Banc de gheață = masă uriașă de gheață plutitoare, care se întâlnește în mările polare. DN
  • 2. Grup mare de scoici sau de pești, de obicei de aceeași specie, vârstă și mărime. DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: toană
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.