5 intrări

Articole pe această temă:

86 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AR, ari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețele de teren egală cu 100 m2. – Din fr. are.

ar2 sm [At: CLIMESCU, A. 203 / V: (reg) ară2, ara2, arie1 sf (Pl: nct) / Pl: ~i / E: fr are] 1 Unitate de măsură pentru suprafețe agricole, egală cu 100 m2.

AR, ari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețele de teren, egală cu 100 m2. – Din fr. are.

AR, ari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, avînd 100 de metri pătrați; decametru pătrat. Zece ari de teren arabil.

AR, ari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 de metri pătrați. – Fr. are.

AR s.m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 m2. [< fr. are, cf. lat. area – suprafață].

-ÁR2, -ÉR1, -ÉRĂ, -IÉR3, -IÉRĂ, -ÓR4, -EZĂ1 suf. „Referitor la...”; „cel (cea) care exercită o meserie, o funcție”, „care are calificare”. (din fr. -aire, -eur, -euse, cf. lat. -arius = nume de agent)

AR ~i m. Unitate de măsură pentru suprafețe de teren, egală cu 100 de metri pătrați. /<fr. are

4) ar v. ajutător, V. aș 1.

3) ar, a v. tr. (lat. árare, it. arare, pv. sp. pg. arar, fr. nord arer). Scormonesc pămîntu cu plugu orĭ cu mașina ca să semăn cereale orĭ alt-ceva. V. grăpez.

*2) ar și arián, -ă s. (scr. arya, nobil, nume dat în Rig-Veda raseĭ primitive a Indiiĭ). Om din rasa primitivă indo-europeană. – Arian și adj.: popoare ariene (saŭ arice).

*1) ar m. (fr. are m., d. lat. área, arie). Unitate de a măsura, agrară, egală cu o suta de metri pătrațĭ saŭ un ectometru pătrat. Multiplu luĭ e ectaru, submultiplu centiaru (un metru pătrat).

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ARÁ, ar, vb. I. Tranz. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare. – Lat. arare.

ARGÓN s. n. Gaz rar, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă și care servește la umplerea unor becuri electrice, a unor tuburi luminiscente pentru reclame și la sudarea cu arc electric. – Din fr. argon.

AVEÁ, am, vb. II. Tranz. I. 1. A stăpâni, a poseda, a deține. ◊ Expr. (Fam.) Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă. ◊ Fig. (Complementul indică abstracte) A avea o idee.Loc. vb. A avea asemănare = a se asemăna. A avea bucurie = a se bucura. A avea o dorință = a dori. A avea nădejde = a nădăjdui. 2. A primi, a căpăta, a obține, a câștiga. Ai un leu de la mine dacă îmi spui. 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva. Am un ceas de răgaz. ♦ A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva. Are un doctor bun. 4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu... Blocul are două etaje. ♦ A conține, a cuprinde. Lucrarea are tabele. 5. A ține, a purta. În mână avea un buchet.Expr. A avea drag (pe cineva) sau (refl. recipr.) a se avea dragi = a (se) iubi. (Refl.) A se avea bine (cu cineva) = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva. A se avea rău (cu cineva) = a fi certat cu cineva; a se dușmăni. ♦ A fi îmbrăcat cu... Avea un palton de blană. 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc. Bara are 2 m.Expr. A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură. 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment. A avea foame.Expr. Ce ai? = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat? N-are nimic! = a) nu i s-a întâmplat niciun rău; b) n-are nicio importanță. A avea ceva (cu cineva) = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva. ♦ A suferi (de o boală). Are pojar, II. 1. (Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin) a) A trebui să... Are de făcut cumpărături; b) (În formă negativă) A fi destul să... N-are decât să spună și se va face; c) (În formă negativă) A nu putea să... N-are ce zice; d) (Rar) A fi în drept. ◊ Expr. (Eliptic) N-ai (sau n-are etc.) decât! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)! 2. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A ști (cum.., când.., unde.., cine.., ce..), a găsi. Are ce să facă.Unipers. A fi, a se găsi cineva (să facă ceva). N-are cine să-l mângâie. III. (Cu valoare de verb auxiliar) 1. (Servește la formarea perfectului compus) A venit. 2. (Servește la formarea modului optativ-condițional) Ar veni. 3. (Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar). Au să vină. [Prez. ind. am, ai, are, avem, aveți, au, (III 1) am, ai, a, am, ați, au, (III 2) aș, ai, ar, am, ați, ar, prez. conj. pers. 2 sg. ai și (reg.) aibi, pers. 3 aibă] – Lat. habere.

ará4 vt [At: PRAV. MOLD., ap. GCR I, 119/31 / Pzi: ar / E: lat arare] A face brazde cu plugul, pentru pregătirea pământului înaintea cultivării.

argon sns [At: MEHEDINȚI, G. F. 20 / E: fr argon] Gaz rar, inert, incolor și inodor care se găsește în atmosferă și care se întrebuințează la umplerea becurilor electrice.

avea [At: COD. VOR. 120/5 / Pzi: 1: am, (înv) aib, 2: ai, 3: are, 4: avem, 5: aveți, 6: au; cj: 3,6 să aibă, (înv) să aivă, (reg) să aibe; (înv) se avure; par: avut; grz: având, (înv) aibând / E: ml habere] 1 vt A poseda ceva. 2 vt A deține ceva. 3 vt A fi stăpân pe cineva sau ceva. 4 vt (Îe) Ce-am avut și ce-am pierdut N-am ce pierde. 5 vt (Îae) Sărac am fost, sărac am rămas. 6 vt (Îae) Puțin îmi pasă. 7 vt (Îe) A ~ ac de cojocul cuiva A ști cu ce arme să învingi pe cineva. 8 vt (Îae) A ști să înveți minte pe cineva. 9 vt (Îe) A nu ~ după ce bea apă A fi foarte sărac. 10 vt (Înv; îe) A nu ~ nici un sfânt A fi necredincios. 11 vt (Îae; fig) A nu avea nici o protecție. 12 vt (Îe) A nu ~ nici un chichirez A nu avea nici o logică. 13 vt (Îae) A nu avea nici un haz. 14 vt (Îe) A nu ~ ochi decât pentru... A fi îndrăgostit de... 15 vt (Îe) A (nu) ~ rost să... A (nu) fi potrivit să... 16 vt A purta cu sine. 17 vt A fi îmbrăcat cu... 18 vt A se folosi de serviciile cuiva. 19 vt A ține. 20 vt (D. femei; înv; îe) A ~ pre sine A avea menstruație. 21 vt (D. femei; înv; îe) A ~ în pântece A fi însărcinată. 22 vt (Îe) A ~ seu la rărunchi (sau a ~ cheag) A fi bogat. 23 vt (Îe) A nu ~ nici în clin, nici în mânecă (cu cineva) A nu cunoaște pe cineva. 24 vt (Îae) A nu avea nici o legătură cu... 25 vt A ~ ceva în gând (sau în cuget, în minte) A avea o anumită intenție. 26 vt (Îe) A ~ pe (sau, înv, la) capul său A avea o responsabilitate (nedorită). 27 vt (Îe) A ~ pe cineva la (sau în) inima sa A iubi pe cineva. 28 vt (Îe) A (nu) ~ pe cineva la stomac A (nu) putea suporta pe cineva. 29 vt (Îe) A ~ (ceva) pe suflet (sau pe conștiință, ori, înv, la sufletul său) A suferi mustrări de conștiință pentru ceva. 30 vt (Îe) A ~ (ceva) la îndemână (sau, înv, a ~ mână) A avea (ceva) în imediata sa apropiere. 31 vt (Îae) A se putea ușor folosi (de ceva). 32 vt (Îe) A ~ (ceva) pe mână A dispune de... 33 vt (Îe) A ~ la (sau în) degetul (cel) mic A domina clar. 34 vt (Îae) A cunoaște foarte bine. 35 vt (Îe) A ~ gărgăuni în cap A fi înfumurat. 36 vt (Îae) A avea pretenții nejustificate. 37 vt (Îae) A avea idei extravagante. 38 vt (Înv; îe) A ~ pe cineva în tașcă A avea pe cineva în puterea sa. 39 vt (Îe) Nici acasă n-am de coasă Nu mă grăbesc. 40 vt (Îae) Nu am nici o treabă. 41 vt A fi în relație de rudenie cu cineva. 42 vt A fi în relație de subordonare cu cineva. 43 vt A fi într-o relație afectivă cu cineva. 44 vt (Îe) A ~ pe cineva de aproape A avea simpatie sau dragoste pentru cineva. 45 vt (Îe) A ~ pe cineva drag A iubi pe cineva. 46 vr (Îe) A se ~ dragi A se iubi. 47 vr (Îe) A se ~ bine (cu cineva) A se înțelege bine. 48 vr (Îe) A se ~ rău (cu cineva) A se certa. 49 vi (Îae) A fi dușmani. 50 vr (Eliptic) A avea o anumită relație cu cineva. 51 vr (Eliptic) A fi îndrăgostiți. 52 vt (Îe) A ~ pe cineva cu bine (sau cu drag) A iubi pe cineva. 53 vt (Înv) A considera pe cineva drept... 54 vr (Înv; eliptic) A fi egoist. 55 vr (Înv; eliptic) A fi înfumurat. 56 vt A dispune de un interval de timp sau spațiu. 57 vt (Îe) A ~ vreme (sau timp) A dispune de timp pentru a face ceva. 58 vt (Îae) A fi liber. 59 vt (Îae) A dispune de timp pentru a se ocupa de cineva. 60 vt (Înv; îe) A-și ~ un loc A ocupa un loc. 61 vt (Îlv) A ~ loc A găsi un loc. 62 vt (Îae) A se întâmpla. 63 vt (Îe) A nu ~ margini A fi foarte întins. 64 vt (D. o însușire; îae) A fi într-un grad peste măsură de mare. 65 vt (Înv; îe) A ~ cale A se pregăti să parcurgă un drum lung. 66 vt A deține o capacitate abstractă. 67 vt (Îe) A ~ dreptate A fi îndreptățit. 68 vt (Îe) A ~ (de) gând să... A intenționa să... 69 vt (Îe) A ~ grijă A fi neliniștit pentru ceva. 70 vt (Îae) A nu uita să... 71 vt A se simți responsabil. 72 vt (Îe) A (nu) ~ greș (sau greșeală) A (nu) greși. 73 vt (Îe) A (nu) ~ habar A (nu) ști. 74 vt (Îe) A ~ treabă A fi ocupat. 75 vt (Îe) A ~ o (sau de) vorbă cu cineva A trebui să discute cu cineva. 76 vt (Îlv) A (nu) ~ asemănare A (nu) se asemăna. 77 vt (Îal; neg) A fi neasemuit. 78 vt (Îlv) A (nu) ~ deosebire A (nu) se deosebi. 79 vt A (nu) ~ ființă A (nu) exista. 80 vt (Îal) A (nu) se naște. 81 vt (Înv; îlv) A (nu) ~ întâmplare A (nu) i se întâmpla. 82 vt (Îlv) A (nu) ~ bănuială (sau, înv, prepus) A (nu) bănui. 83 vt (Îlv) A (nu) ~ spor A (nu) spori. 84 vt (Îlv) A (nu) ~ trai (sau viață) A nu trăi. 85 vt (Îal) A (nu mai) putea trăi (cu cineva). 86 vt (Îe) A (nu) ~ zile (sau zilișoare) A (nu) mai trăi. 87 vt (Îae) A (nu) se mai bucura de viață. 88 vt (Îe) A (nu) (mai) ~ zile bune (cu cineva) A (nu) (mai) trăi în pace (cu cineva). 89 vt (Îlv) A ~ (un) vis A visa. 90 vt (Fig; îal) A năzui spre ceva. 91 vt (Îlv) A nu ~ moarte A fi nemuritor. 92 vt (Îlv) A nu ~ număr A fi nenumărat. 93 vt (Îlv) A (nu) ~ nădejde A (nu mai) spera. 94 vt (Îlv) A ~ mare laudă A fi lăudat. 95 vt (Îlv) A ~ iertare A fi iertat. 96 vt (Îlv) A (nu) ~ scăpare A (nu) scăpa. 97 vt A primi (ceva) de la cineva. 98 vt A câștiga ceva. 99 vt A obține ceva. 100 vt A fi părtaș la ceva. 101 vt A se folosi de serviciile cuiva. 102 vt A dispune de ceva. 103 vt A fi alcătuit din... 104 vt A fi înzestrat cu... 105 vt A fi prevăzut cu... 106 vt A conține. 107 vt A cuprinde. 108 vt (Urmat de o unitate de măsură de lungime, greutate etc.) A fi de o anumită dimensiune. 109 vt (Îe) A ~... ani A fi în vârstă de... ani. 110 vt (Îe) A ~ ocazia (sau, înv, prilejul) A i se da posibilitatea. 111 vt (Îe) A ~ milă A stârni mila cuiva. 112 vt (Îae) A simți milă pentru cineva. 113 vt (Îe) A (nu) ~ odihnă A fi mereu activ. 114 vt (Îae; fig) A fi neliniștit. 115 vt (Îe) A ~ semne (sau presimțiri) A presimți ceva. 116 vt (D. o marfa; îe) A ~ căutare A fi cerut de clienți. 117 vt (Îe) A ~ trecere A fi cunoscut și respectat. 118 vt (Îae) A fi apreciat de superiorii săi. 119 vt (Îe) A ~ folos (sau câștig ori, înv, dobândă) A profita. 120 vt (Îe) Atâta bine (sau folos ori câștig) să am! Formulă prin care se garantează adevărul celor exprimate. 121 vt (Fam) A înșela pe cineva. 122 vt (Fam) A profita de cineva. 123 vt (Îe) A nu ~ chip să... A nu reuși să... 124 vt (Îe) A ~ parte (de ceva) A fi predestinat să... 125 vt (Îe) A ~ voie (sau permisiunea) să... A-i fi permis să... 126 vt A fi înzestrat cu o anumită însușire sau capacitate de a îndeplini ceva. 127 vt (Îe) A ~ gură rea A prevesti evenimente rele care se împlinesc. 128 vt (Îe) A ~ nas A avea miros fin. 129 vt (Îae) A fi (prea) îndrăzneț. 130 vt (Îe) A (nu) ~ obraz A fi nerușinat. 131 vt (Îe) A ~ ochi A vedea bine. 132 vt (Îae) A distinge esențialul. 133 vt (Îe) A ~ inimă A fi curajos. 134 vt (Îae) A fi milos. 135 vt (Îe) A ~ curaj (sau îndrăzneală) A fi curajos. 136 vt (Îe) A ~ putere A fi puternic. 137 vt (Îe) A ~ bunătate A fi bun. 138 vt (Îe) A ~ răutate A fi rău. 139 vt (Îe) A ~ darul să... A fi înzestrat cu puterea de a... 140 vt (Îe) A ~ dar (sau talent) A fi talentat. 141 vt A ~ haz A provoca râsul. 142 vt (Îe) A ~ cap (sau minte) A fi deștept. 143 vt (Îe) A ~ ținere-de-minte (sau memorie) A putea să-și amintească multe lucruri. 144 vt (Îe) A ~ noroc (sau șansă) A fi favorizat de întâmplări. 145 vt (Îe) A ~ socoteală (sau, înv, rânduială) A se desfășura potrivit unei ordini și rațiuni. 146 vt (Îe) A ~ gură (mare) A fi certăreț. 147 vt (Îe) A ~ (h)arțag A fi certăreț. 148 vt (Îe) A ~ (a)plecare (sau plecăciune) A avea înclinație spre... 149 vt (Îe) A ~ obicei (sau deprindere) A obișnui să... 150 vt (D. cai; îe) A ~ nărav A fi nărăvaș. 151 vt (D. oameni; îe) A avea un viciu. 152 vt (D. oameni; îe) A ~ beteșug A fi infirm. 153 vt (Îe) A ~ aerul A părea. 154 vt (Îe) A ~ pe vino-ncoace A fi atractiv. 155 vt A fi cuprins de o senzație. 156 vt A fi cuprins de un sentiment. 157 vt (Îe) A~ bucurie A se bucura. 158 vt (Îe) A ~ dor A-i fi dor. 159 vt (Îe) A ~ teamă (sau groază) A se înspăimânta. 160 vt (Îe) A ~ nevoie (sau, înv, lipsă ori trebuință) de... A-i fi necesar ceva. 161 vt A suferi de o boală. 162 vt (Îvp; îe) A ~ peri răi A avea o boală de ochi provocată de genele prea lungi, care irită globul ocular. 163 vt (Îe) A ~ un of A fi necăjit. 164 vt (Îe) A ~ pe dracul A avea un rău inexplicabil. 165 vt (Îae) A nu avea nimic. 166 vt (Îae) A fi foarte rău. 167 vt (Îe) A nu ~ nici pe dracul A fi sănătos. 168 vt (Îae) A nu avea nimic. 169 vt (Îe) N-are nimic! Nu are nici o importanță. 170 vt (Îae) Nu s-a întâmplat nici un rău. 171 vt (Îe) A nu ~ somn A nu putea dormi. 172 vt (Îe) A ~ orbul-găinilor A nu vedea lucruri evidente. 173 vt (Îe) A ~ dureri de cap A-l durea capul. 174 vt (Fig; îae) A fi îngrijorat pentru ceva. 175 vt (Îe) A ~ friguri A suferi de malarie. 176 vt (Fig; îae) A fi foarte nerăbdător și emoționat. 177 vt (Îe) A ~ iubire A iubi. 178 vt (Îe) A ~ ciudă (sau, înv, mânie) (pe cineva) A urî pe cineva. 179 vt (Jur; înv; îe) A ~ pâră (cu cineva) A fi în proces cu cineva. 180 vt (Îe) A ~ ceva (de împărțit) cu cineva A antipatiza pe cineva. 181 vi (Îe) A ~ de furcă cu cineva A avea dificultăți. 182 vt (Îae) A avea mult de luptat împotriva cuiva. 183 vi (Îe) A ~ de gând A se gândi. 184 vi A ~ de grijă A fi atent la ceva. 185 vi (Îe) A ~ de fală A se mândri cu ceva. 186 vi (Îe) A ~ în dragoste A iubi. 187 vi (Îe) A ~ de știre A ști. 188 vr (Înv; fig) A fi propriul său stăpân. 189 vr (Înv) A fi astfel. 190 vr (Înv) A se simți. 191 vt (Înv; urmat de un infinitiv) A fi menit să... 192 vt (Înv; urmat de un infinitiv, conjunctiv sau supin) A voi să... 193 vt (Înv; urmat de un infinitiv, conjunctiv sau supin) A trebui să... 194 vt (Înv; urmat de un infinitiv) Exprimă o acțiune desfășurată în viitor. 195 vt (Înv; urmat de un infinitiv, conjunctiv sau supin) A putea. 196 vi (Îe) A ~ de-a face cu... A avea ceva comun cu... 197 vt (Îae) A intra în relații cu... 198 vt (Îe) N-are a face Nu se potrivește. 199 vt (Îae) Nu are nimic comun cu... 200 vt (Înv; urmat de un verb la conjunctiv prezent) A fi destinat să... 201 vt (Înv; urmat de un verb la conjunctiv prezent) A avea scopul de a... 202 vt (Înv; urmat de un verb la conjunctiv prezent) Exprimă imperativul. 203 vt (Urmat de un verb la supin) A-i rămâne să îndeplinească. 204 vt (Urmat de un verb la supin) A ști. 205 vt (Urmat de un verb la supin) A găsi o soluție pentru a... 206 vt (Îe) A nu (mai) ~ ce zice A nu (mai) ști. 207 vt (Îae) A rămâne fără replică. 208 vt (Îe) A nu (mai) ~ ce face A nu (mai) putea... 209 vt (Îe) A nu ~ pentru ce (sau de ce) A nu avea nici un motiv. 210 vt (Îe) A nu ~ când A nu mai avea timpul necesar să... 211 vt (Îe) Ce ai? Ce simți? 212 vt (Îae) De ce te împotrivești? 213 vt (Îae) Ce-ți pasă? 214 vt (Îe; impersonal) N-are cum Nu este posibil. 215 vt (Îae) Nu există modalitatea de a... 216 vt (Îe) N-are cine să... Nu există cineva care să... 217 vt (Îe) A nu ~ unde A nu exista spațiu disponibil. 218 vi (Îe) N-are decât să... și... E suficient să... pentru a... 219 vi (Îe) N-ai ~ decât! Ești liber să... 220 vt (Îae) Încearcă numai, dacă îndrăznești! 221 vt (Îae) Nu-mi pasă. 222 va Servește la formarea indicativului perfect compus. 223 va Servește la formarea modului condițional optativ. 224 va (Reg) Servește la formarea unui indicativ mai mult ca perfect compus. 225 va Intră în componența imperfectului perifrastic indicativ. 226 va Intră în componența mai mult ca perfectului perifrastic indicativ. 227 va Servește, împreună cu prezentul conjunctivului, la formarea viitorului popular.

ARGÓN s. n. Gaz rar, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă și care servește la umplerea unor becuri electrice. – Din fr. argon.

arată toate definițiile

Intrare: ar (s.m.)
ar1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ar
  • arul
  • aru‑
plural
  • ari
  • arii
genitiv-dativ singular
  • ar
  • arului
plural
  • ari
  • arilor
vocativ singular
plural
Intrare: ar (suf.)
sufix (I7-S)
  • ar
Intrare: ara (vb.)
verb (VT1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ara
  • arare
  • arat
  • aratu‑
  • arând
  • arându‑
singular plural
  • a
  • arați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ar
(să)
  • ar
  • aram
  • arai
  • arasem
a II-a (tu)
  • ari
(să)
  • ari
  • arai
  • arași
  • araseși
a III-a (el, ea)
  • a
(să)
  • are
  • ara
  • ară
  • arase
plural I (noi)
  • arăm
(să)
  • arăm
  • aram
  • ararăm
  • araserăm
  • arasem
a II-a (voi)
  • arați
(să)
  • arați
  • arați
  • ararăți
  • araserăți
  • araseți
a III-a (ei, ele)
  • a
(să)
  • are
  • arau
  • ara
  • araseră
Intrare: argon
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • argon
  • argonul
  • argonu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • argon
  • argonului
plural
vocativ singular
plural
Ar simbol
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • Ar
Intrare: avea
verb (VT514)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avea
  • avere
  • avut
  • avutu‑
  • având
  • avându‑
singular plural
  • ai
  • aibi
  • aveți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • am
(să)
  • am
  • aveam
  • avui
  • avusei
  • avusesem
  • avusem
a II-a (tu)
  • ai
(să)
  • ai
  • aibi
  • aveai
  • avuși
  • avuseși
  • avuseseși
  • avuseși
a III-a (el, ea)
  • are
(să)
  • aibă
  • aibe
  • aivă
  • avea
  • avu
  • avuse
  • avusese
  • avuse
plural I (noi)
  • avem
(să)
  • avem
  • aveam
  • avurăm
  • avuserăm
  • avuseserăm
  • avusesem
  • avuserăm
  • avusem
a II-a (voi)
  • aveți
(să)
  • aveți
  • aveați
  • avurăți
  • avuserăți
  • avuseserăți
  • avuseseți
  • avuserăți
  • avuseți
a III-a (ei, ele)
  • au
(să)
  • aibă
  • aibe
  • aivă
  • aveau
  • avu
  • avuseră
  • avuseseră
  • avuseră
verb (V514-aux)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • avea
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • am
  • aș
a II-a (tu)
  • ai
a III-a (el, ea)
  • a
  • ar
plural I (noi)
  • am
a II-a (voi)
  • ați
a III-a (ei, ele)
  • au
  • ar
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ar (s.m.)

  • 1. Unitate de măsură pentru suprafețele de teren egală cu 100 m2.
    surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Zece ari de teren arabil.
      surse: DLRLC
  • comentariu simbol a
    surse: DOOM 2

etimologie:

ara (vb.)

  • 1. A răsturna cu plugul brazde de pământ în vederea pregătirii solului pentru cultivare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
    exemple
    • Trebuie să arăm totul, cu orice preț... întîi îndeplinirea planului. CAMILAR, TEM. 98.
      surse: DLRLC
    • absolut Întinde frățeasca ta mînă... Plugarului vajnic ce ară. BENIUC, V. 128.
      surse: DLRLC
    • absolut Se vedeau pluguri... arînd, însoțite de țărani în straie albe. SADOVEANU, N. F. 37.
      surse: DLRLC
    • neobișnuit (Cu privire la grâne) Am arat niște bucate; Le-am uitat nesecerate, Le-au mîncat vitele toate. TEODORESCU, P. P. 342.
      surse: DLRLC
    • poetic Cu pluguri trase de tractoare Am arat țarina tristeții. Aud sub bălăriile vieții Cum cresc bogate lanuri viitoare. BENIUC, V. 133.
      surse: DLRLC
    • poetic Peste deal, fîșiile reflectoarelor arau beznele, și gospodarii mînau vitele, trăgeau brazdele cu simțămîntul că au alături de ei o putere pe care n-o poate birui nimeni. CAMILAR, TEM. 369.
      surse: DLRLC

etimologie:

argon Ar

  • 1. Gaz rar, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă și care servește la umplerea unor becuri electrice, a unor tuburi luminiscente pentru reclame și la sudarea cu arc electric.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDA2 DN
  • comentariu simbol Ar
    surse: DOOM 2

etimologie:

avea

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Nu au despoții atîtea puști ca să poată doborî pe toți cei însetați de libertate. CAMIL PETRESCU, B. 119.
      surse: DLRLC
    • [Copilul] după ce văzu că nu mai are de nici unele, și nici părinți, se puse pe un plîns de-ți era mai mare jalea de dînsul. ISPIRESCU, L. 287.
      surse: DLRLC
    • Nu mai avea băiatul nici cu ce să vie-napoi acasă. CARAGIALE, O. III 39.
      surse: DLRLC
    • Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură. CREANGĂ, P. 96.
      surse: DLRLC
    • figurat Complementul este un abstract; uneori cu determinări introduse prin prepoziții.
      surse: DLRLC 7 exemple
      exemple
      • A avea o idee.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Ai dreptate, bădie Neculăieș... De unde să știi dumneata ce-aștept eu? SADOVEANU, P. M. 45.
        surse: DLRLC
      • Avea o părere proastă despre el, cu totul pe nedrept. CAMIL PETRESCU, U. N. 26.
        surse: DLRLC
      • Țara are nevoie de tihnă. DELAVRANCEA, A. 55.
        surse: DLRLC
      • Trebuie întîi să omorîm pe zmeu, fiul zmeoaicei, căci, pînă va fi acesta deasupra pămîntului, pace de el nu veți avea. ISPIRESCU, L. 195.
        surse: DLRLC
      • Împărăteasa a avut de grijă și pentru aceasta. ISPIRESCU, L. 107.
        surse: DLRLC
      • popular Nu știu dacă ai la știință ori ba. CREANGĂ, P. 313.
        surse: DLRLC
    • figurat Să avem iertare, stăpîne! CREANGĂ, P. 204.
      surse: DLRLC
    • Complementul indică un raport de rudenie, de prietenie sau altfel de raporturi sociale; uneori aceste complemente sunt introduse prin prepoziția «de».
      surse: DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Am un comandant energic.
        surse: DLRLC
      • Mi s-au dus în pribegie doi feciori ce-am avut. SADOVEANU, N. P. 7.
        surse: DLRLC
      • Avere-ai azi și dumneata Nepoți, să-ți zică: moșu... Aveai cui spune la povești Cu împăratul Roșu. GOGA, P. 33.
        surse: DLRLC
      • Acela va avea fata de nevastă. RETEGANUL, P. IV 73.
        surse: DLRLC
      • Își alese... un ogar, să-l aibă de tovarăș. ISPIRESCU, L. 297.
        surse: DLRLC
      • Pardon, răspunse șireata cu un zîmbet nevinovat; nu știam că... avea musafiri. NEGRUZZI, S. 227.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Nea Toma și nea Costea se au prieteni de cînd jucau leapșa împreună. TEATRU, 188.
        surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar Ce-am avut și ce-am pierdut = n-am ce pierde; puțin îmi pasă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de la», precizează proveniența obiectului posedat.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Avem de moștenire, de la tata, o pereche de opinci. ISPIRESCU, L. 215.
        surse: DLRLC
      • Îmbracă-te iute în pielea cea de urs, care o ai de la tată-tău. CREANGĂ, P. 215.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «de» arată destinația obiectului posedat.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • S-o aibi de zestre pe cînd te-i mărita. SBIERA, P. 207.
        surse: DLRLC
      • Să prinzi vreo fîță de pește, ca să avem de legumă pentru azi și mîine. ISPIRESCU, L. 280.
        surse: DLRLC
    • 1.4. expresie eliptic Ce am eu de acolo?.
      surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune verbală A avea asemănare = a se asemăna.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asemăna
    • 1.6. locuțiune verbală A avea bucurie = a se bucura.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bucura
    • 1.7. locuțiune verbală A avea o dorință = dori
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.8. locuțiune verbală A avea o ceartă = a se certa.
      surse: DLRLC sinonime: certa un exemplu
      exemple
      • Se vede că a avut vreo ceartă cu soră-sa. ISPIRESCU, L. 5.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu mai ai scăpare din mîna mea! ISPIRESCU, L. 223.
        surse: DLRLC
    • 1.10. locuțiune verbală A avea nădejde = nădăjdui
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pot să am nădejde în voi? CREANGĂ, P. 20.
        surse: DLRLC
    • 1.11. locuțiune verbală A avea (un) vis = visa
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vis frumos avut-am noaptea. EMINESCU, O. I 80.
        surse: DLRLC
    • 1.12. locuțiune verbală A avea în cinste = cinsti
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Ciocnesc un pahar cu cazacii, a căror sabie și galoane roșii le au în mai mare cinste. RUSSO, O. 102.
        surse: DLRLC
    • 1.13. locuțiune verbală A avea trebuință = a-i trebui.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Nu am trebuință să mai descriu mulțămirea ce ne-a pricinuit acest concert original la miezul nopții. ALECSANDRI, C. 43.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 1.15. (Cu privire la creații ale spiritului omenesc) A fi autorul a...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vasile Alecsandri are multe piese de teatru.
        surse: DLRLC
    • 1.16. (De obicei în legătură cu o determinare locală sau temporală) A exista, a se afla (în posesia, în preajma, în mediul cuiva).
      surse: DLRLC sinonime: exista 2 exemple
      exemple
      • Aveți pe acolo astfel de cărți?
        surse: DLRLC
      • Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi. EMINESCU, O. I 137.
        surse: DLRLC
      • 1.16.1. În legătură cu o determinare locală indică poziția unor obiecte în raport cu cineva sau ceva.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Ia ce-ți place din ceea ce am dinainte. ISPIRESCU, L. 384.
          surse: DLRLC
  • exemple
    • Ai un leu de la mine dacă îmi spui.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Cine-o zice «Nițu vine» Are-un galben de la mine. TEODORESCU, P. P. 305.
      surse: DLRLC
  • 3. A dispune de ceva, a se bucura de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Am un ceas de răgaz.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Nu-i chip oare... să am un ceas tihnit cînd mă întorc la mine acasă de la treburi? SADOVEANU, N. F. 43.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A avea ac de cojocul cuiva.
      surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A avea loc.
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A avea un post (sau o slujbă etc.) = a deține un post.
      surse: DEX '98 DLRLC
    • 3.4. expresie A avea o meserie (sau o profesiune etc.) = a cunoaște (și a practica) o meserie (sau o profesiune etc.).
      surse: DEX '98 DLRLC
    • 3.5. expresie A avea vreme (sau timp) = a dispune de timp, a fi liber sau disponibil (pentru a face ceva).
      surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Acum, lasă-mă! n-am vreme. Îmi spui cînd mă întorc. DAVIDOGLU, M. 10.
        surse: DLRLC
      • Avem vreme să aducem alte răsaduri, am murmurat eu. SADOVEANU, N. F. 33.
        surse: DLRLC
      • Împăratul nici n-avea vreme să se minuneze. ISPIRESCU, L. 390.
        surse: DLRLC
    • 3.6. expresie A avea (ceva) pe mână.
      surse: DLRLC
    • 3.7. expresie A avea (ceva) la îndemână.
      surse: DLRLC
    • 3.8. expresie A avea zile.
      surse: DLRLC
    • 3.10. expresie A (nu) avea zile bune (cu cineva).
      surse: DLRLC
    • 3.11. locuțiune verbală A avea (ceva) la dispoziție.
      surse: DLRLC
    • 3.12. A se folosi de serviciile cuiva sau de ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Are un doctor bun.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • Are păzitor la cireadă un cîine. ISPIRESCU, U. 55.
        surse: DLRLC
  • 4. A fi compus din..., alcătuit din...; a fi înzestrat sau prevăzut cu...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 7 exemple
    exemple
    • Blocul are două etaje.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Casa are patru etaje.
      surse: DLRLC
    • În frunte șapca avea cîteva litere. DUMITRIU, B. F. 6.
      surse: DLRLC
    • Avea Ileana ochi de soare și galben păr, un lan de grîu. COȘBUC, P. I 122.
      surse: DLRLC
    • Scorpia... este mai rea decît soră-sa și are trei capete. ISPIRESCU, L. 6.
      surse: DLRLC
    • De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut... știu că am avea ce asculta! CREANGĂ, P. 119.
      surse: DLRLC
    • Cu privire la calități psihice:
      surse: DLRLC 4 exemple
      exemple
      • A avea talent. Are memorie bună. Nu are răbdare de loc.
        surse: DLRLC
      • Ar trebui să ai mai multă judecată. SADOVEANU, N. F. 33.
        surse: DLRLC
      • De ai curaj să mai mergi, poți s-o întrebi pe dînsa. ISPIRESCU, L. 358.
        surse: DLRLC
      • În acel echipagiu dinapoi era o tînără damă blondă, a căreia figură avea acea blîndeță ce se vede învecinicită de penelul lui Rafael. NEGRUZZI, S. I 37.
        surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • În mână avea un buchet.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • În brațul drept Avea flori albe, dragi odoare, Și flori avea la-ncingătoare, Și-n mînă flori, și flori la piept, Și însăși ea era o floare. COȘBUC, P. II 258.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A avea în mână (și) pâinea și cuțitul.
      surse: DLRLC
    • 5.2. expresie A avea drag pe cineva sau (reflexiv reciproc) a se avea dragi = a (se) iubi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: iubi 3 exemple
      exemple
      • Ei, acum ghicește singur De te am eu drag ori nu? COȘBUC, P. I 178.
        surse: DLRLC
      • El o avea foarte dragă, ca ochii din cap. SBIERA, P. 169.
        surse: DLRLC
      • reflexiv reciproc Vai bădiță, dragi ne-avem; Ne-am lua, nu ne putem. MARIAN, O. II 199.
        surse: DLRLC
    • 5.3. expresie reflexiv A se avea bine cu cineva = a fi prieten cu cineva; a fi în relații de dragoste cu cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Se avea bine, ca frații. ISPIRESCU, U. 34.
        surse: DLRLC
      • Cu nimenea-n lume nu se aveau bine. PANN, P. V. II 96.
        surse: DLRLC
    • 5.4. expresie reflexiv A se avea rău cu cineva = a fi certat cu cineva; a se dușmăni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dușmăni
    • 5.5. expresie A avea (pe cineva) în de bine = a privi (pe cineva) cu ochi buni.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mihai... chemă la sine pe Grigore Mako, fratele lui George, ostaș curajos și acesta, dar mai dulce la caracter decît frate-său și pe care-l avea în de bine, fiindu-i foarte credincios. BĂLCESCU, O. II 302.
        surse: DLRLC
    • 5.6. A fi îmbrăcat cu...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: purta 2 exemple
      exemple
      • Avea un pantalon de blană.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Avea haină albă.
        surse: DLRLC
    • 5.7. expresie A avea pe cineva la mână = a avea pe cineva în puterea sa (știind despre el lucruri compromițătoare).
      surse: DLRLC DLRM
    • 5.8. expresie figurat A avea (ceva) în gând sau în minte, pe suflet (sau la sufletul său), pe conștiință, pe cap; a avea (pe cineva) la inimă (sau, familiar, la stomac).
      surse: DLRLC
  • 6. A fi de o anumită dimensiune, greutate, vârstă etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Bara are 2 m.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Un zid având doi metri înălțime.
      surse: DLRLC
    • Știuca... avea cel puțin șase kilograme. SADOVEANU, N. F. 103.
      surse: DLRLC
    • l-am spus că ești un copil, că nu ai decît cincisprezece ani. CAMIL PETRESCU, 57.
      surse: DLRLC
    • Dinainte [în trăsură] era un om bălan, ce putea să aibă 35 ani. NEGRUZZI, S. I 37.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie A nu (mai) avea margini = a întrece orice măsură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Supărarea acum nu avea margini. RETEGANUL, P. V 20.
        surse: DLRLC
  • 7. A fi cuprins de o senzație sau de un sentiment.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: simți 6 exemple
    exemple
    • A avea foame.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Are o foame de lup.
      surse: DLRLC
    • Toți avea milă de ea. ISPIRESCU, L. 309.
      surse: DLRLC
    • Dragostea ce el [Mihai Viteazul] arată că are pentru popoarele învinse... BĂLCESCU, O. II 271.
      surse: DLRLC
    • Are ciudă pe alta. ȘEZ. I 157.
      surse: DLRLC
    • Frunză verde ș-o nuia, Cum să n-am inimă-rea: Eu iubesc, altul mi-o ia. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 383.
      surse: DLRLC
    • 7.1. expresie Ce ai? = ce (necaz sau durere) ți s-a întâmplat?
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Arald, ce însemnează pe tine negrul port?... Ce ai? EMINESCU, O. I 97.
        surse: DLRLC
      • [Păcală:] Ce ai astăzi, măi Tîndală, de ești așa supărat? ALECSANDRI, T. 161.
        surse: DLRLC
    • 7.2. expresie familiar A (nu) avea (nici) pe dracul.
      surse: DLRLC
    • 7.3. expresie N-are nimic! = nu i s-a întâmplat niciun rău.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 7.4. expresie N-are nimic! = n-are nicio importanță.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mă gîndeam: s-a supărat Miai pe mine, dar n-are nimic, acuma are să mă cheme să-i tai și porcul lui și gata, are să-i treacă supărarea. PREDA, Î. 99.
        surse: DLRLC
    • 7.5. expresie A avea ceva cu cineva = a purta necaz cuiva, a nu putea suferi pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • De aveți ceva cu noi, răspundeți! SEVASTOS, N. 114.
        surse: DLRLC
      • Eu nu știu ce are cu mine. RETEGANUL, P. II 57.
        surse: DLRLC
    • 7.6. A suferi (de o boală).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: suferi 2 exemple
      exemple
      • Are pojar.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Are scarlatină... Are bătăi de inimă.
        surse: DLRLC
  • 8. (În legătură cu procese ale gândirii) A-i trece (ceva) prin minte, a fi preocupat de...
    surse: DLRLC un exemplu
    exemple
    • Am o idee. Are gânduri multe.
      surse: DLRLC
  • 9. Urmat de un verb la infinitiv, conjunctiv sau supin:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 9.1. A trebui să...
      surse: DEX '09 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • Are de făcut cumpărături.
        surse: DEX '09
      • Ce-aveam să-i spui? Nimic n-aveam, Dar era-n zori și eu voiam Să-ntreb cum a dormit. COȘBUC, P. I 94.
        surse: DLRLC
      • De cîte ori avea cîte ceva greu de făcut, chema calul. ISPIRESCU, L. 149.
        surse: DLRLC
      • Să știi de la mine ce ai să faci cînd vei ajunge acolo! CREANGĂ, P. 170.
        surse: DLRLC
      • Ce avui a mai vedea! PANN, P. V. I 99.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. expresie Al doilea verb este subînțeles:
        surse: DLRLC
        • 9.1.1.1. Am examen = trebuie să dau un examen.
          surse: DLRLC
        • 9.1.1.2. Am o conferință = trebuie să țin o conferință.
          surse: DLRLC
        • 9.1.1.3. Am ședință = trebuie să asist la o ședință.
          surse: DLRLC
      • 9.1.2. expresie A avea de furcă cu cineva (sau ceva).
        surse: DLRLC
      • 9.1.3. expresie A avea de lucru cu cineva (sau ceva).
        surse: DLRLC
    • 9.2. (În formă negativă) A fi destul să...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • N-are decât să spună și se va face.
        surse: DEX '09
      • N-au avut decît cu ochiul ori cu mîna semn a face, Și apusul își împinse toate neamurile-ncoace. EMINESCU, O. I 121.
        surse: DLRLC
    • 9.3. (În formă negativă) A nu putea să...
      surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • N-are ce zice.
        surse: DEX '09
      • N-am a mă plînge de nimic. ISPIRESCU, L. 12.
        surse: DLRLC
      • Ia mai sfîrșește o dată cu lupul cela, altăceva n-ai de vorbit? CREANGĂ, P. 123.
        surse: DLRLC
    • 9.4. rar A fi în drept.
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să faci tocmală că după ce ți-i împlini anii, să ai a lua din casa lui ce-i vrea tu. CREANGĂ, P. 146.
        surse: DLRLC
    • 9.5. expresie eliptic N-ai (sau n-are etc.) decât! = fă cum vrei (sau facă cum vrea etc.)! treaba ta (sau a lui etc.)!
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 9.6. expresie A avea (de-)a face cu cineva (sau cu ceva).
      surse: DLRLC
    • 9.7. expresie N-are a face!
      surse: DLRLC
  • 10. (Urmat de un verb la infinitiv sau conjunctiv) A (nu) ști, a (nu) putea, a (nu) găsi (cum..., când..., unde..., cine..., ce...).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: găsi putea ști 6 exemple
    exemple
    • Are ce să facă.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Toți rămaseră de rușine, căci n-avură ce le face. ISPIRESCU, L. 380.
      surse: DLRLC
    • Multe sînt de făcut și puține de vorbit dacă ai cu cine te înțelege. CREANGĂ, A. 100.
      surse: DLRLC
    • Harap-Alb, nemaiavînd ce zice, mulțămește. CREANGĂ, P. 223.
      surse: DLRLC
    • N-avea cui să lese moștenirea urii lui. EMINESCU, N. 8.
      surse: DLRLC
    • Ea-i răspunde: n-am ce face. ALECSANDRI, P. P. 240.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie A (nu) avea de ce.
      surse: DLRLC
    • 10.2. expresie N-aveți pentru ce.
      surse: DLRLC
    • 10.3. expresie A (nu) avea când.
      surse: DLRLC
    • 10.4. expresie A (nu) avea cum.
      surse: DLRLC
    • 10.5. expresie A (nu) avea unde, a (nu) avea de unde.
      surse: DLRLC
    • 10.6. unipersonal A fi, a se găsi cineva (să facă ceva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
      exemple
      • N-are cine să-l mângâie.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • N-are cine să mă hrănească. ISPIRESCU, L. 15.
        surse: DLRLC
      • Ai să te duci în fundul iadului și n-are să aibă cine te scoate. CREANGĂ, A. 17.
        surse: DLRLC
      • Jele-i, doamne, cui i-i jele, Jele-i, doamne, codrului, De armele hoțului, Că le plouă și le ninge Și n-are cine le-ncinge. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 288.
        surse: DLRLC
      • popular (În formă personală) Ăst lucru l-aș face-ndată, Dar n-am cine să mă bată. PANN, P. V. I 107.
        surse: DLRLC
  • 11. Are valoare de verb auxiliar:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 11.1. Servește la formarea perfectului compus.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 6 exemple
      exemple
      • A venit.
        surse: DEX '09
      • Eu am luat-o fără drum în sus. BENIUC, V. 7.
        surse: DLRLC
      • Bine ați venit sănătoși! ISPIRESCU, L. 1.
        surse: DLRLC
      • Mi-a ieșit înainte un urs grozav, care m-a vîrît în toți spărieții. CREANGĂ, P. 186.
        surse: DLRLC
      • popular poetic Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217.
        surse: DLRLC
      • popular poetic Juratu-m-am și mă jor (=jur). JARNÍK-BÎRSEANU, D. 74.
        surse: DLRLC
    • 11.2. Servește la formarea modului optativ-condițional.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Ar veni.
        surse: DEX '09
      • Dacă m-ați fi anunțat, aș fi putut merge, căci terminasem lucrarea.
        surse: DLRLC
      • Așa ați vrea voi... să-și rupă oamenii coastele. DUMITRIU, B. F. 7.
        surse: DLRLC
    • 11.3. Servește, urmat de un verb la conjunctiv, la formarea unui viitor popular familiar.
      surse: DEX '09 DLRLC 7 exemple
      exemple
      • Au să vină.
        surse: DEX '09
      • Cînd voi izbi o dată eu cu barda, Această stîncă are să se crape. BENIUC, V. 7.
        surse: DLRLC
      • Cînd ai s-ajungi doctorul lor [al mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307.
        surse: DLRLC
      • Curînd aveți să mă plîngeți; în van aveți să mă chemați; de unde m-oi duce, nu mă mai întorc. SADOVEANU, N. F. 7.
        surse: DLRLC
      • Aveți să mergeți! RETEGANUL, P. III 9.
        surse: DLRLC
      • Avem să dăm peste o primejdie mare. ISPIRESCU, L. 6.
        surse: DLRLC
      • D-apoi dacă n-oi ști eu, cine altul are să știe? CREANGĂ, P. 299.
        surse: DLRLC
    • 11.4. (În construcții perifrastice) A urma să...
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Aici avea să se ridice o fabrică. Avea să se înscrie la cursurile serale.
        surse: DLRLC
      • În revărsatul zorilor avea să plece din nou. BART, E. 255.
        surse: DLRLC

etimologie: