2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

țuica2 vr [At: ALR I,1 703/63 / Pzi: țuic / E: ns cf huțuța] (Reg) A se da în leagăn.

țuica1 vi [At: TEAHA, C. N. 278 / P: țu-i~ / Pzi: 3 țuică / E: țuică] (Trs; d. cucuvea) A scoate sunete caracteristice.

ȚUÍCĂ, (2) țuici, s. f. 1. Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe. Cazan de țuică = alambic. ◊ Expr. (Pop.) Cu țuica-n nas = afumat, amețit, beat. 2. Sort sau cantitate de țuică care încape într-un pahar. – Cf. sb. cujka.

țuică2[1] sf vz țăucă

  1. În original, fără accent — LauraGellner

țuică1 sf [At: KLEIN, D. 444 / Pl: (6) ~ici / E: nct] 1 Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau a altor fructe. 2 (Îs) Cazan de ~ Alambic. 3 (Reg; îs) ~ de vin Băutură alcoolică obținută prin distilarea vinului acrit sau din tescovină. 4 (Îe) Cu ~-n nas Amețit. 5 (Îae) Beat1 (1). 6 (Lpl sau precedat de un numeral cardinal) Cantitate de țuică1 (1) cât încape într-un pahar, într-un clondir etc.

ȚÚICĂ, țuici, s. f. Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau a altor fructe. ◊ Cazan de țuică = alambic. ◊ Expr. (Pop.) Cu țuica în nas = afumat, amețit, beat. ♦ Cantitate de țuică care încape într-un pahar. – Cf. scr. cujka.

ȚÚICĂ, țuici, s. f. Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau (mai rar) a altor fructe. N-am mai pus țuică-n gură de nici nu mai țiu minte. REBREANU, R. I 198. S-a apucat și el... de tras la mahorcă și de chilit la țuică și holercă de parc-o mistuia focul. CREANGĂ, P. 325. Iar miroși a țuică, iar ai ciupit din bani. CONTEMPORANUL, VIII 117. ◊ O țuică = a) o porție de țuică (cît încape într-un păhăruț). Vă servim o țuică? C. PETRESCU, C. V. 61. A băut o țuică mai mult? A fost prea cald? Nici el nu știe. BASSARABESCU, S. N. 13; b) clondirul împreună cu băutura. Atunci soacra cea mare pune găina cu talger cu tot... c-o țuică (o garafioară cît un păhăruț), mai pune lingură, cuțit și alte mîncări bune. SEVASTOS, N. 158. ◊ Expr. Cu țuica-n nas = beat, amețit, afumat. Mogoș... intră cu țuica-n nas. DAVIDOGLU, M. 82. ♦ Cazan de țuică = alambic. Se clatină și duzii din uliță de aburul cumplit, dulce, al cazanului de țuică. DUMITRIU, N. 230.

ȚÚICĂ ~ci f. Băutură alcoolică tare, obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau a altor fructe. [G.-D. țuicii] /Orig. nec.

țuică f. rachiu de prune. [Serb. ȚUIKA].

țúĭcă f., pl. ĭ (sîrb. cujka, probabil un imit. după țîțîitu bețivanilor). Vest. Un fel de rachiŭ de prune, nu prea tare. V. șliboviță.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

țúică s. f., g.-d. art. țúicii; (sorturi, porții) pl. țuici

țúică s. f., g.-d. art. țúicii; (sorturi, porții) pl. țuici


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ȚÚICĂ s. (Transilv. și Ban.) palincă. (~ de prune.)

ȚUICĂ s. (Transilv. și Ban.) palincă. (~ de prune.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

țúică (-ci), s. f. – Vinars de prune, băutură tipică a țăranilor rom. Origine necunoscută, dar probabil creație expresivă. Cf. sb., cr. cujka (Cihac, II, 437), care provine din rom., ca și săs. tsuikĕ.Der. țuicar, s. m. (fabricant de țuică); țuicărie, s. f. (alambic).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a da în țuicomanie expr. a deveni dependent de consumul de băuturi alcoolice.

cu șprițu’ / țuica-n nas expr. amețit de băutură, beat.

arată toate definițiile

Intrare: țuica
țuica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: țuică
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țuică
  • țuica
plural
  • țuici
  • țuicile
genitiv-dativ singular
  • țuici
  • țuicii
plural
  • țuici
  • țuicilor
vocativ singular
plural

țuică

  • 1. (numai) singular Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea prunelor sau altor fructe.
    surse: DEX '09 DLRLC diminutive: țuiculiță attach_file 3 exemple
    exemple
    • N-am mai pus țuică-n gură de nici nu mai țiu minte. REBREANU, R. I 198.
      surse: DLRLC
    • S-a apucat și el... de tras la mahorcă și de chilit la țuică și holercă de parc-o mistuia focul. CREANGĂ, P. 325.
      surse: DLRLC
    • Iar miroși a țuică, iar ai ciupit din bani. CONTEMPORANUL, VIII 117.
      surse: DLRLC
    • 1.1. O țuică = o porție de țuică (cât încape într-un păhăruț).
      exemple
      • Vă servim o țuică? C. PETRESCU, C. V. 61.
        surse: DLRLC
      • A băut o țuică mai mult? A fost prea cald? Nici el nu știe. BASSARABESCU, S. N. 13.
        surse: DLRLC
    • 1.2. O țuică = clondirul împreună cu băutura.
      exemple
      • Atunci soacra cea mare pune găina cu talger cu tot... c-o țuică (o garafioară cît un păhăruț), mai pune lingură, cuțit și alte mîncări bune. SEVASTOS, N. 158.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Cazan de țuică = alambic
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Se clatină și duzii din uliță de aburul cumplit, dulce, al cazanului de țuică. DUMITRIU, N. 230.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Mogoș... intră cu țuica-n nas. DAVIDOGLU, M. 82.
        surse: DLRLC
    • surse: Sinonime
  • 2. Sort sau cantitate de țuică care încape într-un pahar.
    surse: DEX '09

etimologie: