5 definiții pentru climpuș
Explicative DEX
climpuș sn [At: HEM, 1480 / V: s~ / Pl: ? / E: ns cf clemp + -uș] (Îrg) 1 Bețigaș. 2 Căluș. 3 Țurcă. 4 (Îf sclimpuș) Cârlig de rufe.
❍ CLIMPUȘ sbst. Trans. (PĂC.) Țurcă: de-a climpușu, jocul de-a țurca [comp. CLEMPUȘ].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Sinonime
CLIMPUȘ s. v. arbiu, țurcă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
climpuș s. v. ARBIU. ȚURCĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
climpuș, climpușe sau climpușuri, s.n. (reg.) 1. bețigaș; vărguță cu care se încarcă pușcociul de soc al copiilor; arbiu, răstoc. 2. bucată de lemn ce se bagă prin ochiul funiei ce strânge zăvorul; căluș. 3. bucățică scurtă de lemn ascuțit la cele două capete; cleps, țurcă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: climpuș
climpuș substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
climpuș substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)