Definiția cu ID-ul 734509:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
2) țúrcă1 f., pl. ĭ (cp. cu țurcă 1 și cu ung. cigere, id.). Un joc copilăresc cu doŭă bețișoare (unu lung, și altu scurt, ascuțit la capete și numit țurcă) puse deasupra uneĭ gropițe (V. bichĭ). Trans. Turcă, baba-turca.[1]
- 1. În original țúcră, evident greșit. — LauraGellner