3 intrări

37 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCHÍS1 s. n. Închidere. – V. închide.

ÎNCHÍS1 s. n. Închidere. – V. închide.

ÎNCHÍS2, -Ă, închiși, -se, adj. 1. (Despre uși, ferestre, capace etc.) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat (prin balamale). ♦ (Despre obiecte care au părți mobile pentru a se închide și deschide) Cu ușa sau cu capacul fixat sau încuiat. ◊ Expr. Se joacă cu casa închisă, se spune despre un spectacol la care s-au vândut de mai multă vreme toate biletele. ♦ (Despre vehicule) Fără capotă pliabilă, cu acoperiș și pereți ficși; (despre mijloace de locomoție) acoperit. ◊ Trăsură închisă = cupeu. 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate, împreunate. ◊ Loc. adv. Cu ochii închiși = a) fără o cercetare prealabilă; superficial; b) foarte ușor, fără dificultăți. 3. (Despre instituții, întreprinderi, localuri) Care și-a întrerupt temporar sau definitiv activitatea. 4. (Despre curți, terenuri) Îngrădit, împrejmuit. ♦ (Despre căi de comunicație) Cu circulația oprită, întreruptă. 5. Fig. (Despre ședințe, adunări) Care se ține într-un cerc restrâns, fără participarea unor persoane străine de organizația, de societatea etc. respective. 6. (Despre oameni) Care este ținut în închisoare; deținut. 7. Fig. (Despre oameni și despre caracterul lor) Retras, izolat. ♦ (Despre aer) Stătut, viciat. 8. (Despre cer) Înnorat, întunecat; (despre vreme) cu cerul înnorat; urât, ploios. ♦ (Despre culori) Situat, în gama culorilor, mai aproape de negru decât de alb. ♦ (Despre sunete, voce) Lipsit de sonoritate. ◊ Vocală închisă = vocală în timpul articulării căreia canalul fonator este strâmtat, limba fiind mai apropiată de cerul gurii decât în timpul articulării unei vocale deschise. Silabă închisă = silabă terminată în consoană. – V. închide.

ÎNCHÍS2, -Ă, închiși, -se, adj. 1. (Despre uși, ferestre, capace etc.) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat (prin balamale). ♦ (Despre obiecte care au părți mobile pentru a se închide și deschide) Cu ușa sau cu capacul fixat sau încuiat. ◊ Expr. Se joacă cu casa închisă, se spune despre un spectacol la care s-au vândut de mai multă vreme toate biletele. ♦ (Despre vehicule) Fără capotă pliabilă, cu acoperiș și pereți ficși; (despre mijloace de locomoție) acoperit. ◊ Trăsură închisă = cupeu. 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate, împreunate. ◊ Loc. adv. Cu ochii închiși = a) fără o cercetare prealabilă; superficial; b) foarte ușor, fără dificultăți. 3. (Despre instituții, întreprinderi, localuri) Care și-a întrerupt temporar sau definitiv activitatea. 4. (Despre curți, terenuri) Îngrădit, împrejmuit. ♦ (Despre căi de comunicație) Cu circulația oprită, întreruptă. 5. Fig. (Despre ședințe, adunări) Care se ține într-un cerc restrâns, fără participarea unor persoane străine de organizația, de societatea etc. respective. 6. (Despre oameni) Care este ținut în închisoare; deținut. 7. Fig. (Despre oameni și despre caracterul lor) Retras, izolat. ♦ (Despre aer) Stătut, viciat. 8. (Despre cer) Înnorat, întunecat; (despre vreme) cu cerul înnorat; urât, ploios. ♦ (Despre culori) Situat, în gama culorilor, mai aproape de negru decât de alb. ♦ (Despre sunete, voce) Lipsit de sonoritate. ◊ Vocală închisă = vocală în timpul articulării căreia canalul fonator este strâmtat, limba fiind mai apropiată de cerul gurii decât în timpul articulării unei vocale deschise. Silabă închisă = silabă terminată în consoană. – V. închide.

închis2, ~ă [At: BIBLIA (1688) 4/24 / Pl: ~iși, ~e / E: închide] 1 a (D. uși, ferestre, capace etc.) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este fixat prin balamale. 2 a (D. obiecte care au părți mobile pentru a se închide și deschide) Cu ușa sau cu capacul fixat sau încuiat. 3 a Care nu posedă nici o deschizătură. 4 a La care nu se poate avea acces liber. 5 a (D. un spectacol; îe) Se joacă cu casa ~ă Se spune atunci când s-au vândut toate biletele cu multă vreme înainte. 6 a (D. vehicule) Fără capotă pliabilă. 7 a (D. mijloace de locomoție) Acoperit. 8 a (Îs) Trăsură ~ă Cupeu. 9 a (D. partea sau mecanismul cu care se închide un obiect sau un orificiu) Aflat în poziție care să nu permită accesul. 10 a (D. o rană) Cicatrizată. 11 a (D. obiecte care se pot desface) Cu marginile sau cu părțile componenete alăturate, împreunate. 12 a (D. o haină) Descheiată. 13 a (D. ochi, pex, d. pleoape) Cu pleoapele apropiate, împiedicând vederea. 14 a (Îe) A face un lucru cu ochii ~iși A face un lucru ușor, fără dificultate. 15 a (Îae) A face un lucru fără o cercetare prealabilă. 16 a (Îlav) Cu ochii ~iși Fără dificultate. 17 a (Îal) Fără o cercetare prealbilă. 18 a (Îal) Superficial. 19 a (D. căi de comunicație) Cu circulația oprită, întreruptă. 20 a (D. un drum) Înfundat. 21 a (D. un loc, un teren) Împrejmuit. 22 a (D. un obiect) Aflat într-un loc fără acces. 23 a (Pex; d. un obiect) Pus sub cheie. 24 a (D. instituții, întreprinderi, localuri) Care și-a întrerupt temporar activitatea după un orar stabilit. 25 a (Pex; d. instituții, localuri, întreprinderi etc.) Desființat. 26 a (D. stagiunea teatrală) Oprită temporar, pe perioada verii. 27 a (D. ședințe, adunări etc.) Încheiat. 28 a (D. ședințe, adunări etc.; îe) A se desfășura sau a se ține cu ușile ~e A se desfășura fără participarea unor persoane din afară. 29 a (D. ședințe, adunări; îlav) Cu ușile ~e Care se ține într-un cerc restrâns, fără participarea unor persoane străine de organizația, societatea etc. respective. 30 a (D. vânătoare sau pescuit) Interzis. 31 a (D. o activitate, discuție etc.) Căreia i s-a pus capăt Si: încheiat, terminat. 32 a (D. un cont) Lichidat. 33 a (D. oameni) Care este ținut în închisoare. 34 sm (Rar) Prizonier. 35 a (D. animale) Adăpostit în grajduri sau cotețe. 36 a (Reg; d. oameni) Constipat. 37 a (D. oameni și caracterul lor) Retras. 38 a (Fig; d. oameni) Posomorât. 39 a (D. gură) Cu buzele apropiate, fără a permite vorbirea sau alimentarea. 40 a (Fig; d. oameni) Tăcut. 41 a (D. aer) Stătut. 42 a (D. cer) Înnorat. 43 a (D. vreme) Cu cerul înnorat. 44 a (D. timp) Ploios. 45 a (D. vreme) Cu ceață. 46 a (D. culori) Situat în gama tonurilor mai aproape de negru decât de alb. 47 a (D. sunete, voci) Lipsit de sonoritate. 48 a (Îs) Vocală ~ă Vocală în timpul articulării căreia canalul fonator este strâmtat, limba fiind mai apropiată de cerul gurii decât în timpul articulării unei vocale deschise. 49 a (Îs) Silabă ~ă Silabă terminată în consoană.

închis1 sn [At: DA ms / Pl: (rar) ~uri / E: închide] 1-11 Închidere (1-11). 12 (Înv) Cuprindere. 13-23 Închidere (13-23). 24 Întemnițare. 25-27 Închidere (25-27). 28 (Pex) Ascundere. 29-38 Închidere (29-38).

ÎNCHÍS, -Ă, închiși, -se, adj. 1. (Despre uși, ferestre, capace etc.) Așezat astfel încît să acopere o deschizătură corespunzătoare. Ce-am uitat? Închisă ușa De la tindă. COȘBUC, P. I 105. L-am găsit la poartă-nchisă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 52. ♦ (Despre obiecte care au părți mobile pentru a se închide și deschide) Cu ușa sau capacul fixat sau încuiat pentru a nu permite accesul liber. Dulap închis. ♦ (Adesea cu determinări introduse prin prep. «cu») Încuiat. În această odaie închisă cu cheia pentru ca copiii să nu intre, Eminovici se tăinuia cîteodată spre a-și face socotelile. CĂLINESCU, E. 50. ◊ Expr. Se joacă cu casa închisă, se zice despre un spectacol la care s-au vîndut de mai înainte toate biletele. ♦ (Despre vehicule) Cu capota fixată de caroserie; (despre mijloace de locomoție) acoperit. Automobil închis.Trăsură închisă = cupeu. Mă puseră într-o trăsură închisă și merserăm la divan. BOLINTINEANU, O. 407. 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile (sau cu părțile componente) împreunate, alăturate; strîns, nedesfăcut. Carte închisă. ◊ (Despre ochi, gură, p. ext. despre pleoape sau gene) A luat mărul și l-a privit cîteva clipe printre pleoapele pe jumătate închise. BOGZA, Ț. 18. Bolnava sta cu ochii închiși. BART, E. 383. Se uită lung la dînsul, dar gura-nchisă-i tace. EMINESCU, O. I 93. În ochii ei cei limpezi, sub genele-i închise, O lume e de visuri, o lume de senin. id. O. IV 83. ◊ Loc. adv. Cu ochii închiși = a) fără o cercetare prealabilă, superficial. A lucrat cu ochii închiși, b) foarte ușor, fără dificultate. Am făcut calculul cu ochii închiși. 3. (Despre un teren, o curte) Îngrădit, împrejmuit. Curte închisă. ♦ (Despre căi de comunicație) Pe care nu se mai poate circula, cu circulația oprită, întreruptă sau devenită imposibilă. ♦ (Despre un circuit de materiale) Oprit, întrerupt. ♦ (Despre un circuit electric) Neîntrerupt. 4. (Despre localuri, instituții, întreprinderi) Care și-a întrerupt activitatea (conform orarului sau definitiv). 5. (Despre persoane) Ținut în închisoare, deținut. (Substantivat) În prima zi m-am împrietenit cu copacii și cu cînii, a doua zi cu păzitorii temniții, ș-a treia zi cu închișii. VLAHUȚĂ, N. 157. Pe zefiri îmi vin suspine De la-nchișii chinuiți. BOLLIAC, O. 196. 6. Fig. (Despre o ședință, o reuniune etc.) Care se ține numai cu membrii titulari, fără persoane din afară. 7. Fig. (Despre oameni și despre caracterul lor) Retras, izolat, necomunicativ. Se gîndi omul și rîse mult, închis în sine. DUMITRIU, N. 146. Ion ăsta era o fire închisă. AGÎRBICEANU, S. P. 14. Tăcut, închis, el abia răspundea la întrebări. BART, E. 91. ♦ (Despre aer, în opoziție cu proaspăt, curat) Stătut, viciat. 8. (Despre culori) Situat, în gama culorilor, mai aproape de negru decît de alb. Prin deschizătura pătrată, puteau vedea cerul, care în dimineața aceasta era albastru-închis. DUMiTRIU, N. 135. ◊ Fig. Precum îi slova scrisă, Așa mi-i inima-nchisă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 130. ♦ (Despre cer) Înnorat, întunecat. Ochii ei somnoroși caută-n sus, cerul e-nchis din toate părțile. VLAHUȚĂ, O. A. III 89. ♦ (Despre sunete, voce) Lipsit de sonoritate. Își istorisi durerea pe cît putu, cu glasu-i închis, asemenea sunetului unui hîrb de lut. MIRONESCU, S. A. 33.

ÎNCHÍS ~să (~și, ~se) 1) v. A ÎNCHIDE și A SE ÎNCHIDE.Cu ochii ~și a) fără atenție, superficial; b) fără a întâmpina vreo greutate; foarte ușor. 2) (despre adunări, ședințe etc.) La care participă numai membrii organizației. 3) (despre persoane și despre caracterul lor) Care este puțin comunicativ; retras; nesociabil. 4) (despre aer) Care stă neîmprospătat de mult timp; stătut. 5) (despre sunete, voce) Care nu are rezonanță; lipsit de sonoritate; surd; înfundat. Vocală ~să. /v. a închide

închis a. 1. coprins într’un loc anumit: drum închis între dealuri; 2. întemnițat: a sta închis doi ani; 3. întunecat (de față sau de colori): albastru închis. [Lat. INCLUSUS].

închís, -ă adj. (d. închid. V. inclus). Cuprins între părețĭ saŭ îngrădit: banĭ închișĭ în ladă, sat închis între munțĭ. Pus la închisoare: om închis. Fig. Necomunicativ, tăcut, mocnit: om închis. Întunecat: coloare închisă. Înfundat: sunet închis. Adv. În mod închis, înfundat: a răsuna închis.

ÎNCHÍDE, închíd, vb. III. 1. Tranz. A mișca (din balamale) o ușă, o fereastră, un capac etc. pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare. ♦ A încuia cu cheia, cu zăvorul. ♦ A acoperi, a astupa deschizătura unui spațiu, a unei încăperi. 2. Tranz. A apropia, a strânge marginile (sau părțile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desfăcute, deschise. ◊ Expr. A închide paranteza = a) a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări. A închide mâna = a strânge degetele, făcând mâna pumn. A închide gura = a apropia buzele și fălcile una de alta; a nu mai vorbi. A închide (cuiva) gura = a face (pe cineva) să tacă, a pune capăt obiecțiilor sau protestelor (cuiva). A închide ochii = a) a coborî pleoapele, acoperind globii oculari; b) a se preface că nu observă ceva; a trece cu vederea; c) (de obicei în construcții negative) a dormi; d) a muri. A închide (cuiva) ochii = a fi lângă cineva în clipa morții. (Refl.) A i se închide ochii = a fi foarte obosit. ♦ Refl. (Despre răni) A se cicatriza. 3. Tranz. A întrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei instituții, a unei întreprinderi, a unui local; p. ext. a suspenda activitatea, a desființa. 4. Tranz. A încheia o acțiune, a-i pune capăt. ♦ A opri funcționarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc. 5. Tranz. A izola o ființă într-un spațiu închis, îngrădit; a băga la închisoare; fig. a ține departe de lume. ♦ Refl. A se retrage, a se izola. ♦ Fig. A conține, a cuprinde ceva. 6. Tranz. A îngrădi, a împrejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul. ♦ A bara o cale de comunicație; a opri, a împiedica trecerea. ♦ Refl. (Despre drumuri) A ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se înfunda. 7. Refl. (Despre cer, p. ext. despre vreme) A se întuneca, a se înnora. ♦ (Despre obiecte colorate, p. ext. despre culori) A căpăta o nuanță mai întunecată. – Lat. includere.

ÎNCHÍDE, închíd, vb. III. 1. Tranz. A mișca (din balamale) o ușă, o fereastră, un capac etc. pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare. ♦ A încuia cu cheia, cu zăvorul. ♦ A acoperi, a astupa deschizătura unui spațiu, a unei încăperi. 2. Tranz. A apropia, a strânge marginile (sau părțile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desfăcute, deschise. ◊ Expr. A închide paranteza = a) a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit; b) a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări. A închide mâna = a strânge degetele, făcând mâna pumn. A închide gura = a apropia buzele și fălcile una de alta; a nu mai vorbi. A închide (cuiva) gura = a face (pe cineva) să tacă, a pune capăt obiecțiilor sau protestelor (cuiva). A închide ochii = a) a coborî pleoapele, acoperind globii oculari; b) a se preface că nu observă ceva; a trece cu vederea; c) (de obicei în construcții negative) a dormi; d) a muri. A închide (cuiva) ochii = a fi lângă cineva în clipa morții. (Refl.) A i se închide ochii = a fi foarte obosit. ♦ Refl. (Despre răni) A se cicatriza. 3. Tranz. A întrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei instituții, a unei întreprinderi, a unui local; p. ext. a suspenda activitatea, a desființa. 4. Tranz. A încheia o acțiune, a-i pune capăt. ♦ A opri funcționarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc. 5. Tranz. A izola o ființă într-un spațiu închis, îngrădit; a băga la închisoare; fig. a ține departe de lume. ♦ Refl. A se retrage, a se izola. ♦ Fig. A conține, a cuprinde ceva. 6. Tranz. A îngrădi, a împrejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul. ♦ A bara o cale de comunicație; a opri, a împiedica trecerea. ♦ Refl. (Despre drumuri) A ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se înfunda. 7. Refl. (Despre cer, p. ext. despre vreme) A se întuneca, a se înnora. ♦ (Despre obiecte colorate, p. ext. despre culori) A căpăta o nuanță mai întunecată. – Lat. includere.

închide [At: COD. VOR. 75/12 / Pzi: închid, (reg) închiz / E: ml includere] 1-2 vt (A apropia sau) a strânge (marginile sau) părțile componente ale unui obiect. 3 vt (Îe) A ~ gura A lipi buzele una de alta. 4 vt (Îae) A nu mai vorbi. 5 vt (Pfm; îe) A ~ gura cuiva A face pe cineva să tacă. 6 vt (Fig; îae) A pune capăt protestelor sau obiecțiilor cuiva. 7 vr (Pfm; îe) A i se ~ cuiva glasul A amuți. 8 vr (Pfm; îe) A-și ~ urechile A-și astupa urechile pentru a nu auzi ceva. 9 vt (Fig; îae) A nu voi să asculte ceva sau de cineva. 10 vr (Îe) A ~ ochii A coborî pleoapele, acoperind globii oculari. 11 vt (Fig; îae; șîe a ~ un ochi) A se face că nu observă un lucru 12 vt (Fig; îae) A trece cu vederea. 13 vt (Fig; îe) A ~ ochii pentru totdeauna A muri. 14 vt (Îe) A nu ~ ochii sau un ochi (toată noaptea) A nu putea doimi. 15 vr (îe) A i se ~ cuiva ochii (de somn) A-i fi foarte somn. 16 vr (Fig; îae) A fi foarte obosit. 17 vt (îe) A ~ cuiva ochii A fi lângă cineva în momentul morții. 18 vt (îe) A ~ mâna A strânge degetele, făcând mâna pumn. 19 vt (îe) A ~ paranteza A pune, în scris, partea a doua a parantezei la locul cuvenit. 20 vt (Fig; îae) A încheia o digresiune făcută în timpul unei comunicări. 21 vr (D. o rană) A se cicatriza. 22 vr (Reg; d. butoaie) A se umfla marginile doagelor, nepermițând nici o deschizătură. 23 vt A mișca din balamale o ușă, o ferestră, un capac etc. pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare. 24 vt A încuia o ușă cu cheia, cu zăvorul. 25 vt A acoperi deschizătura unui spațiu, a unei încăperi. 26-27 vtr A (se) întrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei instituții, a unei întreprinderi, a unui local, magazin etc. 28-29 vtr (Pex) A (se) suspenda activitatea unei instituții, a unei întreprinderi, a unui local magazin et. Si: a (se) desființa. 30 vr (D. o instituție; îe) A-și ~ porțile A-și înceta activitatea. 31 vt (D. un negustor; îe) A ~ taraba A înceta comerțul. 32 vt (Pex; îae) A da faliment. 33 vt A împiedica, prin acoperirea deschizăturii, intrarea într-un interior sau într-un spațiu. 34 vt A îngrădi o curte, un teren etc. pentru a delimita sau a opri accesul. 35 vt (Înv) A cuprinde. 36 vt A bara o cale de comunicație. 37 vt A opri trecerea sau accesul într-un anumit loc. 38 vt (Pex) A opri pe cineva din drum. 39 vt (Pes) A îngrădi într-o apă locul unde se prind peștii. 40 vt A încolți vânatul într-un anumit loc din care să nu mai poată ieși. 41 vr (D. un drum) A se înfunda. 42 vr (Îe) A i se ~ cuiva cărările A nu mai avea nici o soluție de a rezolva o problemă. 43 vr (Îae) A nu mai putea face nimic. 44-45 vtr (D. o acțiune, o operă, o perioadă etc.) A (se) sfârși. 46-47 vtr (D. vânătoare, pescuit) A (se) interzice. 48-49 vtr (D. stagiunea teatrală, spectacole, reprezentații etc.) A (se) opri pe timpul verii. 50-51 vtr A (se) suspenda activitatea unei adunări, ședințe, reuniuni etc. 52-53 vtr (Îe) A (se) ~ urna A (se) termina, conform legislației în vigoare, timpul în care cetățenii își pot exercita dreptul la vot. 54-55 vtr A (se) opri funcționarea unui mecanism, a unui aparat, circuit etc. 56 vt A izola o ființă într-un spațiu închis sau îngrădit. 57 vt (Spc) A băga pe cineva la închisoare. 58 vt A ține pe cineva departe de lume. 59 vt (D. un lucru) A pune într-un spațiu dat. 60 vt (Spc; d. un lucru) A pune bine. 61 vr A se izola de bunăvoie într-un spațiu în care alții nu pot pătrunde. 62 vr (Pex) A se ascunde. 63 vr A se retrage într-un anumit loc. 64 vr (Fig; îe) A se ~în sine A-și interioriza gândurile sau sentimentele. 65 vr (D. vreme, cer) A se înnora. 66 vr (D. culori) A căpăta o nuanță mai întunecată. 67 vr (Spc; îe) A i se ~ părul cuiva A căpăta o nuanță mai închisă. 68 vi A trage o concluzie. 69 vr (Reg; d. o poiană, un loc) A se acoperi cu pădure. 70 vt (Înv) A asedia o fortăreață. 71 vr A termina de trasat configurația unui cerc. 72 vt (Înv) A încheia un tratat de pace. 73 vr A rosti articulat. 74 vr (D. o vocală) A se pronunța cu o deschidere parțială a gurii, prin strâmtarea canalului fonator. 75-76 vtr (Jur) A (se) perima. 77 (Jur; îe) A ~ un dosar A opri cercetarea într-un proces.

ÎNCHÍDE, închíd, vb. III. (În opoziție cu deschide) 1. Tranz. A mișca (din balamale) o ușă, o fereastră, un capac etc., astfel încît să acopere o deschizătură corespunzătoare. După ce Trandafira închise fereastra, oftînd, Tăun trase perdeaua. CAMILAR, TEM. 226. Vitoria intră și închise ușa după dînsa. SADOVEANU, B. 38. Dracii tronc! închid poarta după Ivan. CREANGĂ, P. 311. ◊ Refl. pas. Pentru ce nu s-a închis cîinele cînd știați că vine vama? BART, S. M. 101. Ulițele adorm, obloanele se închid. EMINESCU, N. 51. ♦ A încuia (cu cheia, cu zăvorul); a zăvorî. ◊ Expr. A închide cu cheia (sau cu lacătul) = a încuia. Deschide ușa... – Nu pot, că m-o închis moșu-meu cu cheia. ALECSANDRI, T. I 316. ♦ (Cu privire la spații sau încăperi) A acoperi, a astupa deschizătura. Închide geamantanul. Închide dulapul. Închide odaia.Ici era tarapanaua, scundă, închisă cu porți de fier, în care se tăiau banii cu chipul domnului. SADOVEANU, O. I 509. ◊ Refl. pas. Unde ne ducem cînd mormîntul asupra-ne s-a-nchis? MACEDONSKI, O. I 48. 2. Tranz. (Cu determinări variate, sensul reieșind din acestea) A închide umbrela = a strînge (apăsînd pe mecanism) marginile umbrelei, adunîndu-le laolaltă. A închide cartea (sau caietul) = a împreuna toate foile unei cărți (sau ale unui caiet) într-un singur tot. A închide paranteza = a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei, la locul cuvenit; fig. a termina o digresiune introdusă în cursul unei vorbiri sau al unei scrieri. A închide gura = a apropia buzele și fălcile una de alta. (Expr.) A închide cuiva gura = a face pe cineva să tacă, a pune capăt obiecțiilor sau protestelor cuiva. A închide ochii = a) a coborî pleoapele acoperind globii ochilor. Închise ochii și se gîndi la conacele toate... cu magazii. DUMITRIU, N. 15. Ochii tăi pe jumătate de-i închizi... Fericit mă simt atuncea cu asupra de măsură. EMINESCU, O. I 82. Simțind picioarele-mi slăbind, am închis ochii. NEGRUZZI, S. I 54; b) a se preface că nu observă, a trece cu vederea, a admite compromisuri. Va fi obligată a închide ochii asupra multor condiții din tratatul de la San Stefano. ALECSANDRI, S. 103; c) (mai ales în construcții negative) a dormi. Toată noaptea, plin de grijă, n-a închis ochii. BASSARABESCU, V. 45. Culcă-te, frumoasă doamnă, n-ai închis ochii toată noaptea. DELAVRANCEA, A. 124. Zori de ziuă se revarsă Și ochii încă n-am închis. CONACHI, P. 106; d) a muri. În cîteva zile a închis ochii tăcut, fără murmur, fără un cuvînt. MIRONESCU, S. A. 121. Pînă n-o închide ochii șoimanul, să nu vorbim decît boierilor cu meteahnă. DELAVRANCEA, A. 55. După ce o-nchide el ochii, firește, dumneata ai să fii mai mare între clironomi. CARAGIALE, O. III 38. A închide (cuiva) ochii = a fi lîngă cineva în ceasul morții, a-i da (cuiva) ultimele îngrijiri. (Refl.) A i se închide (cuiva) ochii = a-i fi (cuiva) tare somn, a cădea de somn. ♦ Refl. (Despre răni) A se cicatriza. Ursul se uită și văzînd osul zmeului, puse gura și supse rana... pînă ce se închise și se vindecă. ISPIRESCU, L. 345. 3. Tranz. (Cu privire la instituții, întreprinderi, localuri) A întrerupe activitatea (periodic, potrivit orariului stabilit); p. ext. a înceta activitatea, a desființa. Eram tot mai mult amenințați să închidem uzina. CAMIL PETRESCU, U. N. 57. ◊ Refl. pas. Îndată ce magazinele au început să se închidă, Leib a fost chemat înăuntru. SAHIA, N. 103. (Cu altă construcție) Sîntem în 1935... Dascălii vor părăsi catedrele. N-au mai primit simbrie de mult. Știe cineva cîte fabrici și-au închis porțile? SAHIA, N. 63. 4. Tranz. A încheia o activitate, a-i pune capăt. A închis ședința.Refl. pas. Vine un moment al anului cînd dodată vînătoarea se închide. ODOBESCU, S. III 37. ♦ (Cu privire la mecanisme, aparate, circuite etc.) A opri funcționarea. A închis lumina. ♦ (Cu privire la circuite electrice) A stabili legătura între părțile unui circuit, pentru a permite trecerea curentului electric. 5. Tranz. (Cu privire la ființe) A așeza într-un spațiu închis, a izola de lume, a răpi (cuiva) libertatea. [Dionis] a rîs de furie și-a-nchis în turn pe critic. COȘBUC, P. I 85. Cînd ar ști tatăl meu că mă duc la bal... m-ar închide la monăstire. ALECSANDRI, T. I 85. ♦ Refl. A se retrage, a se izola. Octav... părăsise viața acestei lumi și se închisese în mănăstire. GALACTION, O. I 224. S-a închis într-o grădină. EMINESCU, N. 27. Coconul Andronache s-a închis în cabinetul său. NEGRUZZI, S. I 79. [Dobitoace] ce să închid în cojile lor. GOLESCU, Î. 49. ◊ Fig. Nu mă pot închide în trecut Ca omida în gogoașa de mătasă. BENIUC, V. 25. Se închisese într-o tăcere îndărătnică. SADOVEANU, P. M. 17. Se închidea în sine, se izola în durerea ei și evita să fie văzută de lume. BART, E. 305. ♦ Fig. A cuprinde, a conține. Iată și repetițiile acestea chibzuite, proprii poeziei populare, închizînd în ele o muzicalitate deosebită. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 179, 7/6. Toate scrisorile închideau în ele durerea. SADOVEANU, O. I 310. 6. Tranz. (Cu privire la locuri, terenuri, curți) A îngrădi, a împrejmui (spre a delimita sau spre a opri accesul). O roată mare de mesteceni făcea un zid alb, care închidea ierbării mirositoare, înalte pînă-n brîu. SADOVEANU, O. I 314. ♦ (Cu privire la căi de comunicație) A pune un obstacol (care oprește trecerea); a bara. Cîteva luni pe an, gheața închide și drumul larg al Dunării. BART, E. 309. Mă, cel cu trăsura... fă înainte... Ce-ai închis șoseaua? ALECSANDRI, T. 399. ◊ (Poetic) Oameni răi... Îmi tot închid cărarea. COȘBUC, P. I 118. ♦ Refl. A se înfunda. Deodată vezi înaintea trenului că drumul se închide, un munte năruit astupă valea de-a curmezișul. VLAHUȚĂ, O. A. III 33. Mergînd el tot înainte prin codri întunecoși, de la un loc se închide calea. CREANGĂ, O. A. 228. 7. Refl. (Despre cer, p. ext. despre vreme) A se întuneca, a se înnora. ♦ (Despre obiecte colorate) A căpăta o nuanță mai întunecată. – Prez. ind. și: închíz (CARAGIALE, O. III 59).

A SE ÎNCHÍDE mă închíd intranz. 1) (despre căi de comunicație) A se termina pe neașteptate; a nu mai avea continuare; a se înfunda. 2) (despre răni) A înceta de a mai supura (prinzând coajă). 3) A deveni mai întunecat (sub acțiunea unor factori externi). Culoarea s-a închis. 4) (despre persoane) A se izola de tumultul vieții, trăind în singurătate; a se retrage; a se pustnici; a se izola. S-a închis în sine. 5) (despre unele flori) A-și strânge petalele împreunându-le. 6) (despre perspective, posibilități etc.) A înceta de a mai fi real. /<lat. includere

A ÎNCHÍDE închíd tranz. (în opoziție cu a deschide) 1) (uși, ferestre, porți etc.) A aplica la deschizătura corespunzătoare (pentru a împiedica trecerea dintr-o parte în alta). ~ o cameră. 2) (valize, sertare, sticle etc.) A face să nu mai aibă o deschizătură sau o trecere aplicând piesa corespunzătoare (ușa, capacul, dispozitivul etc.). ◊ ~ cuiva gura a face pe cineva să tacă. ~ ochii a) a împreuna pleoapele; b) a trece voit cu vederea; c) a adormi; d) a muri. A nu ~ nici un ochi (toată noaptea) a nu dormi deloc. ~ cuiva ochii a se afla lângă cineva în ceasul morții. 3) fig. (o curte, un teren etc.) A cuprinde de jur împrejur (cu un gard, cu un zid); a împrejmui. 4) (caiete, cărți etc.) A face să nu mai fie desfăcut, împreunând copertele. 5) (întreprinderi, instituții, localuri etc.) A desființa, suspendând activitatea. 6) (adunări, ședințe etc.) A face să ia sfârșit.7) (aparate, mecanisme etc.) A face să nu mai funcționeze. ~ radioul. 8) (infractori, criminali etc.) A priva de libertate. A-l ~ la arest. 9) fig. înv. A cuprinde în sine; a conține.10) (căi de comunicație) A face să nu poată fi exploatat; a bara; a bloca. ~ drumul. /<lat. includere

închide v. 1. a coprinde într’un spațiu dat: l’a închis într’o cetate; 2. a astupa ceea ce e deschis: a închide ușa; 3. a opri trecerea: a închide un drum; 4. fig. a pune capăt: a închide o discuție; 5. a se cicatriza (de o rană). [Lat. INCLUDERE].

închíd, -chís, a -chíde v. tr. (lat. [in]clúdere și [in]chiudere, pv. claure, fr. clore, cat. clourer, vpg. chouvir, V. des-chid, con-clud). Pun într’un spațiŭ separat pin părețĭ: a închide baniĭ în ladă, un vinovat în arest. Astup intrarea unuĭ loc: a închide o casă, o curte, un port, un drum, o carte. Cicatrizez, vindec: a închide o rană (și fig.), o durere. Fig. Termin, pun capăt, finesc: a închide discusiunea. Ĭes ultimu: a închide balu, tîrgu. V. refl. Devin de o coloare maĭ întunecată: aluatu prăjit se închide. Închid ușa, închid casa pin ajutoru ușiĭ. Fig. Închid gura, tac. Închid cuĭva gura, îl fac să nu maĭ vorbească (înfricoșîndu-l saŭ dîndu-ĭ banĭ). Închid ochiĭ, mor. Închid ochiĭ (față de un fapt), îl tolerez, mă fac că nu văd (V. conivență). Închid cuĭva ochiĭ, asist la moartea luĭ și-ĭ las în jos pleoapele ca să nu rămînă deschise.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

închíde (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. închíd, 1 pl. închídem, perf. s. 1 sg. închiséi, 1 pl. închíserăm; conj. prez. 3 închídă; ger. închizấnd, part. închís

închíde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. închíd, perf. s. 1 sg. închiséi, 1 pl. închíserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. închídă; part. închís


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCHÍS adj. 1. v. încuiat. 2. v. astupat. 3. v. înfundat. 4. v. oprit. 5. v. încheiat. 6. v. împrejmuit. 7. v. arestat. 8. v. cicatrizat. 9. întunecat, mohorât, sumbru. (Culoare ~.) 10. v. înnorat. (Vreme ~.) 11. (FON.) (înv.) jos. (Vocale ~.)

arată toate definițiile

Intrare: închis (adj.)
închis1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A4)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • închis
  • ‑nchis
  • închisul
  • închisu‑
  • ‑nchisul
  • ‑nchisu‑
  • închi
  • ‑nchi
  • închisa
  • ‑nchisa
plural
  • închiși
  • ‑nchiși
  • închișii
  • ‑nchișii
  • închise
  • ‑nchise
  • închisele
  • ‑nchisele
genitiv-dativ singular
  • închis
  • ‑nchis
  • închisului
  • ‑nchisului
  • închise
  • ‑nchise
  • închisei
  • ‑nchisei
plural
  • închiși
  • ‑nchiși
  • închișilor
  • ‑nchișilor
  • închise
  • ‑nchise
  • închiselor
  • ‑nchiselor
vocativ singular
plural
Intrare: închis (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • închis
  • ‑nchis
  • închisul
  • închisu‑
  • ‑nchisul
  • ‑nchisu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • închis
  • ‑nchis
  • închisului
  • ‑nchisului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: închide
verb (VT627)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • închide
  • ‑nchide
  • închidere
  • ‑nchidere
  • închis
  • ‑nchis
  • închisu‑
  • ‑nchisu‑
  • închizând
  • ‑nchizând
  • închizându‑
  • ‑nchizându‑
singular plural
  • închide
  • ‑nchide
  • închideți
  • ‑nchideți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • închid
  • ‑nchid
  • închiz
  • ‑nchiz
(să)
  • închid
  • ‑nchid
  • închiz
  • ‑nchiz
  • închideam
  • ‑nchideam
  • închisei
  • ‑nchisei
  • închisesem
  • ‑nchisesem
a II-a (tu)
  • închizi
  • ‑nchizi
(să)
  • închizi
  • ‑nchizi
  • închideai
  • ‑nchideai
  • închiseși
  • ‑nchiseși
  • închiseseși
  • ‑nchiseseși
a III-a (el, ea)
  • închide
  • ‑nchide
(să)
  • închi
  • ‑nchi
  • închi
  • ‑nchi
  • închidea
  • ‑nchidea
  • închise
  • ‑nchise
  • închisese
  • ‑nchisese
plural I (noi)
  • închidem
  • ‑nchidem
(să)
  • închidem
  • ‑nchidem
  • închideam
  • ‑nchideam
  • închiserăm
  • ‑nchiserăm
  • închiseserăm
  • ‑nchiseserăm
  • închisesem
  • ‑nchisesem
a II-a (voi)
  • închideți
  • ‑nchideți
(să)
  • închideți
  • ‑nchideți
  • închideați
  • ‑nchideați
  • închiserăți
  • ‑nchiserăți
  • închiseserăți
  • ‑nchiseserăți
  • închiseseți
  • ‑nchiseseți
a III-a (ei, ele)
  • închid
  • ‑nchid
(să)
  • închi
  • ‑nchi
  • închi
  • ‑nchi
  • închideau
  • ‑nchideau
  • închiseră
  • ‑nchiseră
  • închiseseră
  • ‑nchiseseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

închis (adj.)

  • 1. (Despre uși, ferestre, capace etc.) Care acoperă deschizătura în dreptul căreia este așezat sau fixat (prin balamale).
    surse: DEX '09 DLRLC antonime: deschis attach_file 2 exemple
    exemple
    • Ce-am uitat? Închisă ușa De la tindă. COȘBUC, P. I 105.
      surse: DLRLC
    • L-am găst la poartă-nchisă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 52.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre obiecte care au părți mobile pentru a se închide și deschide) Cu ușa sau cu capacul fixat sau încuiat.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Dulap închis.
        surse: DLRLC
      • În această odaie închisă cu cheia pentru ca copiii să nu intre, Eminovici se tăinuia cîteodată spre a-și face socotelile. CĂLINESCU, E. 50.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie Se joacă cu casa închisă, se spune despre un spectacol la care s-au vândut de mai multă vreme toate biletele.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.3. (Despre vehicule) Fără capotă pliabilă, cu acoperiș și pereți ficși; (despre mijloace de locomoție) acoperit.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Automobil închis.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. Trăsură închisă = cupeu
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Mă puseră într-o trăsură închisă și merserăm la divan. BOLINTINEANU, O. 407.
          surse: DLRLC
  • 2. (Despre obiecte care se pot desface) Cu marginile sau cu părțile componente alăturate, împreunate.
    exemple
    • Carte închisă.
      surse: DLRLC
    • A luat mărul și l-a privit cîteva clipe printre pleoapele pe jumătate închise. BOGZA, Ț. 18.
      surse: DLRLC
    • Bolnava sta cu ochii închiși. BART, E. 383.
      surse: DLRLC
    • Se uită lung la dînsul, dar gura-nchisă-i tace. EMINESCU, O. I 93.
      surse: DLRLC
    • În ochii ei cei limpezi, sub genele-i închise, O lume e de visuri, o lume de senin. EMINESCU, O. IV 83.
      surse: DLRLC
  • 3. (Despre instituții, întreprinderi, localuri) Care și-a întrerupt temporar sau definitiv activitatea.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 4. Despre curți, terenuri:
    exemple
    • Curte închisă.
      surse: DLRLC
    • 4.1. (Despre căi de comunicație) Cu circulația oprită, întreruptă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 4.2. Despre un circuit de materiale:
      surse: DLRLC sinonime: oprit (adj.) întrerupt
    • 4.3. Despre un circuit electric:
      surse: DLRLC sinonime: neîntrerupt
  • 5. figurat (Despre ședințe, adunări) Care se ține într-un cerc restrâns, fără participarea unor persoane străine de organizația, de societatea etc. respective.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
  • 6. (Despre oameni) Care este ținut în închisoare.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: deținut, -ă antonime: liber (adj.) attach_file 2 exemple
    exemple
    • (și) substantivat În prima zi m-am împrietenit cu copacii și cu cînii, a doua zi cu păzitorii temniții, ș-a treia zi cu închișii. VLAHUȚĂ, N. 157.
      surse: DLRLC
    • (și) substantivat Pe zefiri îmi vin suspine De la-nchișii chinuiți. BOLLIAC, O. 196.
      surse: DLRLC
  • 7. figurat Despre oameni și despre caracterul lor:
    exemple
    • Se gîndi omul și rîse mult, închis în sine. DUMITRIU, N. 146.
      surse: DLRLC
    • Ion ăsta era o fire închisă. AGÎRBICEANU, S. P. 14.
      surse: DLRLC
    • Tăcut, închis, el abia răspundea la întrebări. BART, E. 91.
      surse: DLRLC
    • 7.1. (Despre aer) Care stă neîmprospătat de mult timp.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: stătut viciat
  • 8. Despre cer:
    exemple
    • Ochii ei somnoroși caută-n sus, cerul e-nchis din toate părțile. VLAHUȚĂ, O. A. III 89.
      surse: DLRLC
  • 9. (Despre culori) Situat, în gama culorilor, mai aproape de negru decât de alb.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Prin deschizătura pătrată, puteau vedea cerul, care în dimineața aceasta era albastru-închis. DUMiTRIU, N. 135.
      surse: DLRLC
    • figurat Precum îi slova scrisă, Așa mi-i inima-nchisă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 130.
      surse: DLRLC
  • 10. (Despre sunete, voce) Lipsit de sonoritate.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: surd înfundat (adj.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Își istorisi durerea pe cît putu, cu glasu-i închis, asemenea sunetului unui hîrb de lut. MIRONESCU, S. A. 33.
      surse: DLRLC
    • 10.1. Vocală închisă = vocală în timpul articulării căreia canalul fonator este strâmtat, limba fiind mai apropiată de cerul gurii decât în timpul articulării unei vocale deschise.
      surse: DEX '09 NODEX
    • 10.2. Silabă închisă = silabă terminată în consoană.
      surse: DEX '09

etimologie:

  • vezi închide
    surse: DEX '09 NODEX

închis (s.n.)

etimologie:

  • vezi închide
    surse: DEX '09 DEX '98

închide închidere

  • 1. tranzitiv A mișca (din balamale) o ușă, o fereastră, un capac etc. pentru a acoperi deschizătura corespunzătoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC antonime: deschide attach_file 5 exemple
    exemple
    • După ce Trandafira închise fereastra, oftînd, Tăun trase perdeaua. CAMILAR, TEM. 226.
      surse: DLRLC
    • Vitoria intră și închise ușa după dînsa. SADOVEANU, B. 38.
      surse: DLRLC
    • Dracii tronc! închid poarta după Ivan. CREANGĂ, P. 311.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Pentru ce nu s-a închis cîinele cînd știați că vine vama? BART, S. M. 101.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Ulițele adorm, obloanele se închid. EMINESCU, N. 51.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A încuia cu cheia, cu zăvorul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: zăvorî încuia
      • 1.1.1. expresie A închide cu cheia (sau cu lacătul) = încuia
        exemple
        • Deschide ușa... – Nu pot, că m-o închis moșu-meu cu cheia. ALECSANDRI, T. I 316.
          surse: DLRLC
    • 1.2. A acoperi, a astupa deschizătura unui spațiu, a unei încăperi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: acoperi astupa attach_file 3 exemple
      exemple
      • Închide geamantanul. Închide dulapul. Închide odaia.
        surse: DLRLC
      • Ici era tarapanaua, scundă, închisă cu porți de fier, în care se tăiau banii cu chipul domnului. SADOVEANU, O. I 509.
        surse: DLRLC
      • reflexiv pasiv Unde ne ducem cînd mormîntul asupra-ne s-a-nchis? MACEDONSKI, O. I 48.
        surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A apropia, a strânge marginile (sau părțile componente ale) unui obiect pentru a nu mai fi desfăcute, deschise.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.1. A închide umbrela = a strânge (apăsând pe mecanism) marginile umbrelei, adunându-le laolaltă.
      surse: DLRLC
    • 2.2. A închide cartea (sau caietul) = a împreuna toate foile unei cărți (sau ale unui caiet) într-un singur tot.
      surse: DLRLC
    • 2.3. expresie A închide paranteza = a pune, în scris, partea a doua a semnului parantezei la locul cuvenit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.4. expresie A închide paranteza = a termina o digresiune introdusă în cursul unei comunicări.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.5. expresie A închide mâna = a strânge degetele, făcând mâna pumn.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.6. expresie A închide gura = a apropia buzele și fălcile una de alta; a nu mai vorbi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.7. expresie A închide (cuiva) gura = a face (pe cineva) să tacă, a pune capăt obiecțiilor sau protestelor (cuiva).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.8. expresie A închide ochii = a coborî pleoapele, acoperind globii oculari.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Închise ochii și se gîndi la conacele toate... cu magazii. DUMITRIU, N. 15.
        surse: DLRLC
      • Ochii tăi pe jumătate de-i închizi... Fericit mă simt atuncea cu asupra de măsură. EMINESCU, O. I 82.
        surse: DLRLC
      • Simțind picioarele-mi slăbind, am închis ochii. NEGRUZZI, S. I 54.
        surse: DLRLC
    • 2.9. expresie A închide ochii = a se preface că nu observă ceva; a trece cu vederea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Va fi obligată a închide ochii asupra multor condiții din tratatul de la San Stefano. ALECSANDRI, S. 103.
        surse: DLRLC
    • 2.10. expresie A închide ochii (de obicei în construcții negative) = dormi
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Toată noaptea, plin de grijă, n-a închis ochii. BASSARABESCU, V. 45.
        surse: DLRLC
      • Culcă-te, frumoasă doamnă, n-ai închis ochii toată noaptea. DELAVRANCEA, A. 124.
        surse: DLRLC
      • Zori de ziuă se revarsă Și ochii încă n-am închis. CONACHI, P. 106.
        surse: DLRLC
    • 2.11. expresie A închide ochii = muri (vb.)
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • În cîteva zile a închis ochii tăcut, fără murmur, fără un cuvînt. MIRONESCU, S. A. 121.
        surse: DLRLC
      • Pînă n-o închide ochii șoimanul, să nu vorbim decît boierilor cu meteahnă. DELAVRANCEA, A. 55.
        surse: DLRLC
      • După ce o-nchide el ochii, firește, dumneata ai să fii mai mare între clironomi. CARAGIALE, O. III 38.
        surse: DLRLC
    • 2.12. expresie A închide (cuiva) ochii = a fi lângă cineva în clipa morții.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.13. expresie reflexiv A i se închide ochii = a fi foarte obosit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.14. reflexiv (Despre răni) A se cicatriza.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cicatriza attach_file un exemplu
      exemple
      • Ursul se uită și văzînd osul zmeului, puse gura și supse rana... pînă ce se închise și se vindecă. ISPIRESCU, L. 345.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A întrerupe, potrivit orarului stabilit, activitatea unei instituții, a unei întreprinderi, a unui local.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • reflexiv pasiv Îndată ce magazinele au început să se închidă, Leib a fost chemat înăuntru. SAHIA, N. 103.
      surse: DLRLC
    • 3.1. prin extensiune A suspenda activitatea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: desființa suspenda attach_file 2 exemple
      exemple
      • Eram tot mai mult amenințați să închidem uzina. CAMIL PETRESCU, U. N. 57.
        surse: DLRLC
      • Sîntem în 1935... Dascălii vor părăsi catedrele. N-au mai primit simbrie de mult. Știe cineva cîte fabrici și-au închis porțile? SAHIA, N. 63.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv A încheia o acțiune, a-i pune capăt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • A închis ședința.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Vine un moment al anului cînd dodată vînătoarea se închide. ODOBESCU, S. III 37.
      surse: DLRLC
    • 4.1. A opri funcționarea unui mecanism, a unui aparat, a unui circuit etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: opri attach_file un exemplu
      exemple
      • A închis lumina.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv A izola o ființă într-un spațiu închis, îngrădit; a băga la închisoare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: izola attach_file 2 exemple
    exemple
    • [Dionis] a rîs de furie și-a-nchis în turn pe critic. COȘBUC, P. I 85.
      surse: DLRLC
    • Cînd ar ști tatăl meu că mă duc la bal... m-ar închide la monăstire. ALECSANDRI, T. I 85.
      surse: DLRLC
    • 5.1. tranzitiv figurat A ține departe de lume.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 5.2. reflexiv A se retrage, a se izola.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: izola retrage attach_file 7 exemple
      exemple
      • Octav... părăsise viața acestei lumi și se închisese în mănăstire. GALACTION, O. I 224.
        surse: DLRLC
      • S-a închis într-o grădină. EMINESCU, N. 27.
        surse: DLRLC
      • Coconul Andronache s-a închis în cabinetul său. NEGRUZZI, S. I 79.
        surse: DLRLC
      • [Dobitoace] ce să închid în cojile lor. GOLESCU, Î. 49.
        surse: DLRLC
      • figurat Nu mă pot închide în trecut Ca omida în gogoașa de mătasă. BENIUC, V. 25.
        surse: DLRLC
      • figurat Se închisese într-o tăcere îndărătnică. SADOVEANU, P. M. 17.
        surse: DLRLC
      • figurat Se închidea în sine, se izola în durerea ei și evita să fie văzută de lume. BART, E. 305.
        surse: DLRLC
    • 5.3. figurat A conține, a cuprinde ceva.
      exemple
      • Iată și repetițiile acestea chibzuite, proprii poeziei populare, închizînd în ele o muzicalitate deosebită. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 179, 7/6.
        surse: DLRLC
      • Toate scrisorile închideau în ele durerea. SADOVEANU, O. I 310.
        surse: DLRLC
  • 6. tranzitiv A îngrădi, a împrejmui o curte, un teren etc. spre a delimita sau spre a opri accesul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: împrejmui îngrădi attach_file un exemplu
    exemple
    • O roată mare de mesteceni făcea un zid alb, care închidea ierbării mirositoare, înalte pînă-n brîu. SADOVEANU, O. I 314.
      surse: DLRLC
    • 6.1. A bara o cale de comunicație; a opri, a împiedica trecerea.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: bara opri împiedica attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cîteva luni pe an, gheața închide și drumul larg al Dunării. BART, E. 309.
        surse: DLRLC
      • Mă, cel cu trăsura... fă înainte... Ce-ai închis șoseaua? ALECSANDRI, T. 399.
        surse: DLRLC
      • poetic Oameni răi... Îmi tot închid cărarea. COȘBUC, P. I 118.
        surse: DLRLC
    • 6.2. reflexiv (Despre drumuri) A ajunge la un punct de unde nu mai poate continua, a se înfunda.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înfunda attach_file 2 exemple
      exemple
      • Deodată vezi înaintea trenului că drumul se închide, un munte năruit astupă valea de-a curmezișul. VLAHUȚĂ, O. A. III 33.
        surse: DLRLC
      • Mergînd el tot înainte prin codri întunecoși, de la un loc se închide calea. CREANGĂ, O. A. 228.
        surse: DLRLC
  • 7. reflexiv (Despre cer) A se întuneca, a se înnora.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înnora întuneca
    • 7.1. prin extensiune (Despre vreme) A se întuneca, a se înnora.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: înnora întuneca
    • 7.2. (Despre obiecte colorate) A căpăta o nuanță mai întunecată.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • 7.2.1. prin extensiune (Despre culori) A căpăta o nuanță mai întunecată.
        surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: