oprit², ~ă [At: PRAV. 27 / Pl: ~iți, ~e / E: opri] 1 a Întrerupt. 2 a Ținut pe loc Si: reținut. 3 a (Reg) Constipat. 4 a (Îvr) Arestat. 5 a Fixat asupra a ceva. 6 a Interzis. 7 a (Reg) Obosit. 8 sfa Dans popular asemănător cu bătuta. 9 sfa Melodie după care se execută oprita (8).

OPRIT, -Ă, opriți, -te, adj. Interzis, rezervat. Sînt vinovat că am rîvnit Mereu numai la bun oprit. ARGHEZI, V. 25. ◊ Pădure oprită = pădure în care e interzisă orice tăiere; opritură.

oprit a. împiedecat: fata era oprită dela toate acestea CR.

oprít, -ă adj. (d. opresc). Împedecat. Interzis: intrarea oprită.

OPRIT adj. 1. v. închis. 2. v. interzis. 3. v. nepermis. 4. v. prohibit. 5. interzis, (înv.) poprit. (Fructe ~ din dieta unui bolnav.)

OPRIT adj. 1. închis. (Gazele sînt ~) 2. interzis. (Intrarea ~.) 3. interzis, neîngăduit, nepermis, proscris. (Un lucru ~.) 4. interzis, prohibit. (Băuturi ~.) 5. interzis, (înv.) poprit. (Fructe ~.)

OPRIT adj. 1. închis. (Gazele sînt ~J 2. interzis. (Intrarea ~.) 3. interzis, neîngăduit, nepermis, proscris. (Un lucru ~.) 4. interzis, prohibit. (Băuturi ~.) 5. interzis, (înv.) poprit. (Fructe ~.)

Fructul oprit – E legendarul măr din „arborele cunoștinței”, pe care, după cum povestește Biblia, în cartea Genezei (cap. III, v. 1-24), Dumnezeu l-a interzis omului. Șarpele a ispitit-o însă pe Eva să guste din fructul oprit. La rîndul ei, Eva l-a îndemnat pe Adam. Amîndoi au căpătat astfel conștiința goliciunii lor și au început să-și acopere trupurile. Fiindcă nu i-au ascultat cuvîntul, Dumnezeu i-a izgonit din paradis, pedepsindu-i să rătăcească pe pămînt și să-și cîștige pîinea cu sudoarea frunții. Fructul oprit a devenit o expresie pentru un lucru de care nu-ți este îngăduit să te atingi. BIB.