22 de definiții pentru cupeu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CUPÉU, cupeuri, s. n. 1. Trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei. 2. Compartiment de călători într-un vagon de cale ferată. [Var.: (rar) cupeá s. f.] – Din fr. coupé.

CUPÉU, cupeuri, s. n. 1. Trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei. 2. Compartiment de călători într-un vagon de cale ferată. [Var.: (rar) cupeá s. f.] – Din fr. coupé.

cupeu sn [At: SANDU-ALDEA, SĂM. VI, 446 / Pl: ~ri / E: fr coupé] 1-2 Trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închis, în general, cu două locuri, în care vizitiul (sau șoferul) stătea în exteriorul caroseriei. 3 Compartiment de călători într-un vagon de cale ferată.

CUPÉU, cupeuri, s. n. 1. Trăsură de lux, închisă (cu geamuri), de obicei numai cu două locuri alăturate în interior. Bulevardul este larg și trec trăsuri și cupeuri în sus și în jos. PAS, Z. I 17. Lanțul trăsurilor și cupeurilor se prelungea atît în urmă, încît tramvaiele se îngrămădeau imobilizate. C. PETRESCU, C. V. 293. 2. (Învechit) Compartiment într-un vagon de cale ferată. Goe își pierde un moment centrul de greutate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. CARAGIALE, O. II 161. – Variantă: cupeá, cupele (PAS, L. I 144, BELDICEANU, P. 120), s. f.

CUPÉU s.n. Trăsură închisă, cu patru roți, cu o singură banchetă în fund. ♦ Automobil care are în spate un compartiment acoperit, închis, pentru persoane. ♦ Compartiment de vagon, de diligență etc. care are o singură banchetă. [< fr. coupé].

CUPÉU s. n. 1. trăsură de lux închisă, cu două locuri, la care vizitiul stă pe capră. 2. compartiment de vagon, de diligență etc. cu o singură banchetă. 3. automobil de forma cupeului (1). (< fr. coupé)

CUPÉU, cupeuri, s.n. (Înv.) 1. Trăsură de lux, închisă. 2. Compartiment pentru călători într-un vagon de cale ferată.

CUPÉU ~ri n. 1) Cabină într-un vagon de cale ferată, având banchete pentru mai multe persoane; compartiment. 2) înv. Trăsură de lux, închisă, capra vizitiului fiind în exteriorul caroseriei; caretă. [Sil. cu-peu] /<fr. coupé

cupeu n. 1. trăsură de lux cu două locuri; 2. partea de dinainte a unei diligențe; 3. compartiment de vagon de clasa întâia (= fr. coupe).

cupéŭ n., pl. urĭ (fr. coupé, adică „tăĭetură, despărțitură”, d. couper, a tăĭa). Trăsură închisă care are în lăturĭ cîte o ușă cu geam. Compartiment de vagon: cupeŭ de dame. – În Mold. și cupea, f., pl. ele.

CUPEÁ s. f. v. cupeu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cupeu (compartiment; trăsură) (înv.) s. n., art. cupeul; pl. cupeuri

cupeu (compartiment, trăsură) (înv.) s. n., art. cupeul; pl. cupeuri

cupéu s. n., art. cupéul; pl. cupéuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CUPÉU s. trăsură închisă, (înv. și pop.) caretă. (Călătorea în ~.)

CUPEU s. (înv. și pop.) caretă. (Călătorea în ~.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cupéu (cupéuri), s. n.1. Trăsură, berlină. – 2. Compartiment într-un vagon de cale ferată. – Var. (înv.) cupea. Fr. coupé.

Intrare: cupeu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cupeu
  • cupeul
  • cupeu‑
plural
  • cupeuri
  • cupeurile
genitiv-dativ singular
  • cupeu
  • cupeului
plural
  • cupeuri
  • cupeurilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F151)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cupea
  • cupeaua
plural
  • cupele
  • cupelele
genitiv-dativ singular
  • cupele
  • cupelei
plural
  • cupele
  • cupelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cupeu, cupeurisubstantiv neutru

  • 1. Trăsură (sau, în trecut, automobil) de lux, închisă, în general cu două locuri, în care vizitiul stă în exteriorul caroseriei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: caretă
    • format_quote Bulevardul este larg și trec trăsuri și cupeuri în sus și în jos. PAS, Z. I 17. DLRLC
    • format_quote Lanțul trăsurilor și cupeurilor se prelungea atît în urmă, încît tramvaiele se îngrămădeau imobilizate. C. PETRESCU, C. V. 293. DLRLC
  • 2. Compartiment de călători într-un vagon de cale ferată. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: compartiment
    • format_quote Goe își pierde un moment centrul de greutate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. CARAGIALE, O. II 161. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.