NESOCIABIL, -Ă, nesociabili, -e, adj. Căruia nu-i plac relațiile cu semenii săi, care leagă greu prietenii; necomunicativ. [Pr.: -ci-a-] – Pref. ne- + sociabil.

nesociabil, ~ă a [At: DEX² / Pl: ~i, ~e / E: ne- + sociabil] (D. oameni) 1 Căruia nu-i plac relațiile cu semenii. 2 Care leagă greu prietenii. 3 Necomunicativ.

NESOCIABIL, -Ă, nesociabili, -e, adj. Căruia nu-i plac relațiile cu semenii săi, care leagă greu prietenii; necomunicativ. [Pr.: -ci-a-] – Ne- + sociabil.

nesociabil a. cu care nu se poate trăi.

nesociabil (desp. -ci-a-) adj. m., pl. nesociabili; f. nesociabilă, pl. nesociabile

*nesociabil (-ci-a-) adj. m., pl. nesociabili; f. nesociabilă, pl. nesociabile

nesociabil adj. m. (sil. -ci-a-), pl. nesociabili; f. sg. nesociabilă, pl. nesociabile

NESOCIABIL adj. 1. v. ursuz. 2. v. distant.

NESOCIABIL adj. 1. insociabil, morocănos, necomunicativ, neprietenos, posac, posomorît, taciturn, tăcut, urîcios, ursuz, (livr.) hirsut, (pop.) sanchiu, (înv. și reg.) moros, sunducos, tăcător, (reg.) modoroi, mutac, mutăreț, (Olt.) dugos, (Mold.) pîclișit, (prin Transilv.) tăcătoi, (Bucov. și Mold.) tălmut, (fig.) închis. (Om ~.) 2. distant, neprietenos, rezervat, (fig.) glacial, rece. (O atitudine ~.)

Nesociabil ≠ comunicativ, sociabil