4 intrări

81 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ZBOR2, zboruri, s. n. (Înv. și reg.) Bâlci, târg anual, iarmaroc; p. ext. piață publică. – Din sl. sŭborŭ, bg. sbor.

ZBOR2, zboruri, s. n. (Înv. și reg.) Bâlci, târg anual, iarmaroc; p. ext. piață publică. – Din sl. sŭborŭ, bg. sbor.

ZBOR1, zboruri, s. n. 1. Mod de planare și de mișcare în aer a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor și a căror sustentație poate fi realizată fie cu consum de energie din interior (la păsări, avioane, elicoptere etc.) sau din exterior (la planoare, zmeie etc.), fie fără consum de energie sau prin mișcare balistică; p. ext. deplasarea în spațiu a unei rachete sau a unei astronave. ◊ Platformă de zbor = platformă pe un aerodrom sau pe puntea unui vapor portavion, de pe care decolează avioanele. ◊ Loc. adv. Din (sau în, într-un) zbor = a) în timpul zborului; b) în fugă, repede, iute; c) dintr-o dată; d) în treacăt. ◊ Expr. A-și lua zborul = a) a se înălța în aer; b) a începe să alerge repede; c) a pleca; a evada, a fugi; d) a se pierde, a dispărea; e) fig. (rar) a se dezvolta, a-și lua avânt. A trece în zbor = a trece foarte repede. ♦ Trecere rapidă prin aer a unui obiect aruncat sau purtat de vânt. 2. Fig. Mers iute, vijelios; viteză, goană, fugă. ♦ Avânt, elan. – Din zbura (derivat regresiv).

ZBOR1, zboruri, s. n. 1. Mod de planare și de mișcare în aer a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor și a căror sustentație poate fi realizată fie cu consum de energie din interior (la păsări, avioane, elicoptere etc.) sau din exterior (la planoare, zmeie etc.), fie fără consum de energie sau prin mișcare balistică; p. ext. deplasarea în spațiu a unei rachete sau a unei astronave. ◊ Platformă de zbor = platformă pe un aerodrom sau pe puntea unui vapor portavion, de pe care decolează avioanele. ◊ Loc. adv. Din (sau în, într-un) zbor = a) în timpul zborului; b) în fugă, repede, iute; c) dintr-o dată; d) în treacăt. ◊ Expr. A-și lua zborul = a) a se înălța în aer; b) a începe să alerge repede; c) a pleca; a evada, a fugi; d) a se pierde, a dispărea; e) fig. (rar) a se dezvolta, a-și lua avânt. A trece în zbor = a trece foarte repede. ♦ Trecere rapidă prin aer a unui obiect aruncat sau purtat de vânt. 2. Fig. Mers iute, vijelios; viteză, goană, fugă. ♦ Avânt, elan. – Din zbura (derivat regresiv).

zbor2 sn [At: (a. 1652), ap. CADE / Pl: ~uri / E: srb zbor, bg сбор] 1 (Îrg) Târg (1) anual (organizat cu ocazia hramului1 (2) unei biserici). 2 (Pex) Hram1 (1) (al unei biserici). 3 (Pex) Șezătoare. 4 (Pex) Horă (6). 5 (Îvr) Piață publică. 6 (Reg) Taifas (1).

zbor1 sn [At: AR (1832), 1521/41 / S și: sb~ / Pl: ~uri / E: pvb zbura] 1 Mișcare sau planare în aer (a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc.) (cu ajutorul aripilor) Si: (înv) zburare (1), (rar) zburat, (reg) zburatic (4), (îvr) zburăciune. 2 (Îav) (Ca) în (sau din, rar, într-un) ~ În timpul zborului (1) Si: (înv) din zburare, într-o zburită. 3 (Pex; îal) Foarte repede. 4 (Pex; îal) Pe loc. 5 (Pex; îal) Dintr-o dată Si: (reg) din zburate. 6 (Pex; îal) În treacăt. 7 (Reg; îlv) A da ~ (sau ~ul) (cuiva) A da drumul Si: a elibera (1). 8 A azvârli cu putere. 9 (Reg; îlv) A face un ~ A zbura (1). 10 Deplasare pe calea aerului (a unei aeronave, a unei rachete etc.). 11 (Pex) Deplasare (a oamenilor) în spațiul aerian sau extraterestru cu ajutorul aeronavelor sau al navelor spațiale. 12 (Îlv) A-și lua ~ul A se înălța în aer. 13 (Îal) A începe să alerge repede. 14 (Îal) A pleca. 15 (Prc; îal) A evada (1). 16 (Îal) A dispărea (1). 17 (Rar; îal) A se dezvolta (1). 18 (Îs) Aparat de ~ Aeronavă. 19 (Îs) Platformă de ~ Platformă pe un aerodrom sau pe puntea unui vapor portavion, de pe care decolează (sau pe care aterizează) avioanele. 20 Trecere rapidă prin aer a unui obiect azvârlit cu putere sau purtat de vânt. 21 Menținere în aer (a unui obiect purtat de vânt, de curenți etc.) Si: planare1, plutire. 22 Mișcare rapidă, violentă (a vântului). 23 (Reg) Vânt puternic și foarte rece. 24 (Fig) Viteză mare cu care se deplasează un vehicul sau un animal etc. într-un spațiu Si: zburare (8), goană (5). 25 (Fig) Mers rapid. 26 (Îlav) Din ~ În timpul zborului (9). 27 (Pex; îal) Foarte repede. 28 (Fig) Avânt (13). 29 (Rar; fig) Mărire.

zbor3 sn [At: DDRF / Pl: ? / E: nct ] (Îvr) Sare fină din salină.

zbor2 s.n. (înv., reg.) Bîlci, tîrg anual, iarmaroc. ♦ Ext. Piață publică. • pl. -uri. /<srb. zbor, bg. сбор.

zbor1 s.n. 1 (Mod de) deplasare în aer a unui corp (a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc.) cu ajutorul aripilor a căror sustentație poate fi realizată fie cu un consum de energie din interior (la păsări, la avioane etc.) sau din exterior (la planoare, la zmeie etc.), fie fără consum de energie (la aerostate), fie prin mișcare balistică. Goni cu mîna zborul acestor negre libelule (GAL.). ◊ Platformă de zbor = platformă pe un aerodrom sau pe puntea unui portavion, de pe care decolează avioanele. Zbor fără escală v. escală. Zbor planat v. planat. ◊ Loc.adv. (Ca) din (sau în, într-un) zbor = a) în timpul zborului. Prinde insectele în zbor. Δ Expr. A lua pasărea din zbor v. lua; b) ext. în fugă, repede, iute. S-a dus ca în zbor la nașă-sa (SADOV.). A prins ideea din zbor. Δ Expr. A mulge oaia din zbor v. mulge; c) dintr-o dată. Scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor (ALECS.); d) în treacăt. Am auzit, în zbor, că va veni mîine. ◊ Loc.vb. A da zbor (sau zborul) (cuiva) = a) a da drumul, a elibera. Bătrînul preot... Furtunelor dă zborul (EMIN.); b) a azvîrli cu putere. Luai coasa de picior Și-n văzduh îi detei zbor (POP.). A face un zbor = a zbura. ◊ Expr. A-și lua zborul = a) a se înălța în aer; b) a începe să alerge repede. Caii... pe cîmp își luau zborul (ALEX.); c) a pleca; a-și începe viața, o activitate, o profesie pe cont propriu, fară o îndrumare tutelară; a părăsi (o rudă, un prieten) stabilindu-se în altă parte. Mi-am luat zborul de la casa părintească; d) a evada, a fugi. Te-nchid în cameră, de unde n-o să mai poți să-ți iei zborul; e) a se pierde, a dispărea. Zile ce-n vecinicie-și iau repedele zbor (ALEX.); f) fig. a se dezvolta, a-și lua avînt. Al meu e Despot!... planu-mi ia zbor acum mai tare (ALECS.). A trece în zbor = a trece foarte repede. ◊ Compar. Brațele goale... se agitară ca un zbor de pasăre albă (CA. PETR.). ˙* Fig. Geniul său îi imprimă un zbor tot mai sigur... către realism și adevăr (SADOV.). ♦ Ext. Deplasare în spațiu a unei rachete sau a unei astronave. 2 Deplasare rapidă, bruscă, prin aer a unui obiect aruncat sau purtat de vînt. Aripi de vultur în zbor de săgeată Icar și-a rotit (LAB.). ♦ Menținere în aer (a unui obiect purtat de vînt, de curenți etc.); planare, plutire. Priveam zborul frunzelor. ♦ Mișcare rapidă, violentă (a vîntului). 3 Fig. Mers iute, vijelios; viteză, goană, fugă. Admira pe șosea zborul mașinii de curse. ♦ Avînt, elan. Îi lipsea zborul, spontaneitatea (VLAH.). • pl. -uri. /de la zbura, prin derivare regresivă.

ZBOR1, zboruri, s. n. 1. Planare și mișcare în aer a unei păsări, a unei insecte etc. cu ajutorul aripilor; p. ext. deplasare în atmosferă a unui corp (balon, dirijabil) care se menține în aer fără consum de energie, cînd este mai ușor decît aerul, sau cu consum de energie, cînd corpul (avion etc.) este mai greu decît aerul. Un zbor iute de pasere, un țipăt ascuțit au trecut pe deasupra. SADOVEANU, O. VII 333. Jos, pe-un vîrf de campanulă, Pururea-n vibrație, Și-a oprit o libelulă Zborul plin de grație. TOPÎRCEANU, B. 51. ◊ Platformă de zbor = platformă (pe aerodrom sau pe puntea unui vapor portavion) de pe care decolează avioanele. ◊ Loc. adv. În (sau din, rar într-un) zbor = în timp ce zboară, pe cînd se află în aer; p. ext. foarte repede, dintr-o singură mișcare. N-ai să-l mai vezi... Pe urma unui șoim ușor, Ca să-ți împuște șoimu-n zbor! COȘBUC, P. I 111. Prindea [păsările] cu mîna din zbor. CREANGĂ, P. 245. Vin ca paserea-ntr-un zbor! ALECSANDRI, P. I 9. Arnăuții se îmbrîncea, Pe Iordaki s-arunca, De păr lung îl apuca, Pe covor îl întindea Și din zbor capu-i tăia. id. P. P. 182. (Fig.) Cînd scriu o strofă dulce, pe care o prind din zbor. ALECSANDRI, P. III 4. ◊ Expr. A trece în zbor = a trece foarte repede. (Fig.) Trec anii, trec lunile-n goană Și-n zbor săptămînile trec. TOPÎRCEANU, B. 61. A se ridica în zbor = a se înălța în aer. Erau așa de multe și de mari aceste păsări, încît opreau razele soarelui, cînd se ridicau ele în zbor. ISPIRESCU, U. 43. A(-și) lua zborul = a) a se înălța în aer, p. ext. a începe să alerge foarte repede. Caii repezi, ageri... La sunete de luptă, pe cîmp își luau zborul, Ca vulturi ce în aer o pradă ar vedea. ALEXANDRESCU, M. 30. (Fig.) Zile ce-n vecinicie-și iau repedele zbor. ALEXANDRESCU, M. 4; b) a scăpa dintr-o prinsoare, a fugi dintr-o captivitate. Am să te închid în turnul ăsta, de unde n-ăi putea să-ți iei zborul. ALECSANDRI, T. I 444; c) (rar) a lua avînt, a se dezvolta. În acest timp, ceasornicăria luase un zbor mare la Geneva. La TDRG. Al meu e Despot!... planu-mi ia zbor acum mai tare. ALECSANDRI, T. II 107. ♦ Fig. Trecere rapidă, prin aer, a unui obiect zvîrlit, aruncat sau purtat de vînt. Zborul săgeților. Zborul gloanțelor. 2. Fig. Mers iute, vijelios; viteză, goană, fugă. Mihai apăsă acceleratorul pînă-n fund. Mașinuța își întări zborul, despicînd năvala aerului. MIHALE, O. 501. Pe-Ardun al tău, pe Ben-Ardun, N-ai să-l mai vezi în zbor nebun, Pe urma unui șoim ușor. COȘBUC, P. I 111. Și prin flacăra albastră a vreascurilor de aluni, Văd trecînd în zbor fantastic a poveștilor minuni. ALECSANDRI, O. 172. ♦ Avînt, elan. Andrei fu încercat de un zbor al gîndurilor avîntate spre culmi. MIHALE, O. 304. Aprinzi în bolta vremii aștri, Din zborul tristului tău gînd. VLAHUȚĂ, O. A. 50.

ZBOR2, zboruri, s. n. (Învechit; Munt.) Tîrg anual, iarmaroc. Muierea-i turna vin... din plosca a nouă, de-a cumpărat-o de la zboru de-a fost la Văleni. La TDRG. La zi întîi a fiecărei luni să se strîngă lumea ca la un zbor și să privească atît la lupta leilor și tigrilor... cît și la jocurile acelui pitic. GORJAN, H. II 87. Flori ca să-mi găsească, Să se-mpodobească, La zbor ca să-mi iasă, Cununi să-mpletească. PĂSCULESCU, L. P. 164. ♦ Piață publică. Va fi dus întru lumina făcliilor, de la turnul Londrei, la zborul vechi al orașului, unde, în vederea tutulor, va fi rușinat și tăiat, pentru vinovățiile sale. NEGRUZZI, S. III 371.

ZBOR2, zboruri, s. n. (Înv. și reg.) Bâlci, târg anual; p. ext. piață publică. – Slav (v. sl. sŭborŭ, bg. sbor).

ZBOR1, zboruri, s. n. 1. Planare și mișcare în aer a unei păsări, a unei insecte etc. cu ajutorul aripilor; p. ext. deplasare în atmosferă a unui corp care se menține în aer (cu sau fără consum de energie). ◊ Platformă de zbor = platformă pe un aerodrom sau pe puntea unui vapor portavion, de pe care decolează avioanele. ◊ Loc. adv. Din (sau în, într-un) zbor = a) în timpul zborului; b) în fugă, repede, iute; c) dintr-o dată; d) în treacăt. ◊ Expr. A-și lua zborul = a) a se înălța în aer; b) a începe să alerge repede; c) a pleca; a evada, a fugi; d) a se pierde, a dispărea; e) fig. (rar) a se dezvolta, a-și lua avânt. ♦ Trecere rapidă prin aer a unui obiect aruncat sau purtat de vânt. 2. Fig. Mers iute, vijelios; viteză, goană, fugă. ♦ Avânt, elan. – Postverbal al lui zbura.

ZBOR ~uri n. 1) (la păsări și la insecte) Menținere și deplasare în aer a unor păsări sau insecte cu ajutorul aripilor. 2) Deplasare a unui avion, a unei rachete sau a unei nave cosmice prin atmosferă sau prin spațiul interplanetar. 3) fig. Deplasare cu viteză mare; mers iute; goană. 4) fig. Stare de însuflețire puternică; avânt; entuzuasm. /v. a zbura

ZBOR s.n. (ȚR) Bîlci, iarmaroc, tîrg. Zicea vioara și alăuta pe la tîrguri și pe la zboruri. ÎNDREPTAREA LEGII. Nu mearge la zbor și la jocuri. MĂRGĂRITARE 1691. Veniți să neguțătorim pînă nu să sparge zborul. MĂRGĂRITARE 1746; cf. ANTIM, apud TDRG. Etimologie: sl. sŭborŭ, bg. sbor. Cf. s c h e l ă (2).

3) zbor, a zbura v. intr. (lat. *éx-volo, ex-volare, d. volare, a zbura; it. volare, svolare, sard. bolare, fr. voler, pv. cat. sp. volar, pg. voar). Mă mișc pin aer cu ajutoru aripilor, cum fac păsările, lĭlieciĭ, unele insecte și aeroplanele: vulturu zboară planînd la marĭ înălțimĭ. Trec pin aer fiind aruncat cu forță: zburaŭ petrele, săgețile, boambele. Fig. Mă răped, pornesc grabnic, fug răpede: zbunrăm la luptă cruntă (Al. Peneș), acest cal zboară. Trec repede: timpu zboară. Circul, îs transmis: numele luĭ zbura din gură’n gură. Cad, dispar: un semn, și capu-țĭ zboară (Al. Dan), averea ĭ-a zburat. V. tr. Ĭaŭ (taĭ, fac să cadă) repede: îĭ zbură (balauruluĭ) un cap cu o săgeată (Isp.). Hrănesc pînă să maĭ crească puțin: să-mĭ zbor puțin copiiĭ. V. refl. Cresc răpede: un boușor în 2-3 anĭ se zboară și se face de jug (Neam. Rom. Lit. 2, 812). A-țĭ zbura creĭeriĭ (după fr. se brûler la cervelle), a te sinucide împușcîndu-te în cap.

1) zbor n., pl. urĭ (d. a zbura; it. volo, pv. fr. cat. vol., sp. vuelo, pg. vôo). Acțiunea de a zbura: zboru vulturuluĭ e măreț. Fig. Avînt, prosperitate: zboru uneĭ societățĭ.

2) zbor n., pl. urĭ și oare (sîrb. bg. zbor, adunare, bîlcĭ, sărbare, convorbire, rus. zbor, sobór, sobor, adunare. Cp. cu cuvînt, vorbă, taĭfas). Vechĭ. Sobor, adunare. Azĭ. Vest. Bîlcĭ. Horă, dans public (și’n Mold. sud). Șezătoare, furcărie. V. clacă.

ZBURÁ, zbor, vb. I. 1. Intranz. (Despre păsări și insecte) A plana și a se mișca în aer cu ajutorul aripilor. ♦ A pleca în zbor, a-și lua zborul. ♦ (Despre lucruri) A pluti în aer (purtat de vânt); a trece prin aer cu viteză (fiind aruncat sau lansat cu putere). 2. Intranz. (Despre aparate de zbor) A se ridica și a se menține în văzduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a călători cu un astfel de aparat. 3. Intranz. Fig. A merge foarte repede, a alerga, a goni. ♦ (Despre oameni) A străbate spații mari cu repeziciune; a se repezi până undeva. ♦ (Despre timp) A trece, a se scurge repede. ♦ (Despre gânduri, idei) A se succeda cu repeziciune. 4. Tranz. Fig. A smulge de la locul său, aprăvăli, a răsturna. ◊ Expr. A zbura cuiva capul = a decapita pe cineva; a-l omorî. A-și zbura creierii = a se sinucide prin împușcare. (Fam.) A zbura (sau a face să zboare) pe cineva de undeva = a da pe cineva afară de undeva, dintr-un post; a-l concedia. (Intranz.) A zbura de undeva = a fi forțat să părăsească un loc (în special un post, o slujbă). ♦ Intranz. (Rar) A cădea, a se prăbuși, a se prăvăli. 5. Tranz. (Pop.; în expr.) A zbura laptele = a pune puțin lapte acru în lapte dulce fierbinte ca să se aleagă brânza. – Lat. *exvolare.

vite [At: PROT. – POP., N. D. / V: (asr) ~e / Pl: ~ze / E: fr vitesse] 1 sf Rapiditate în deplasare Si: iuțeală, repeziciune, (liv) celeritate, (rar) velocitate. 2 sf (Îs) Beția (sau mania, boala) ~zei Preferință pentru viteză (1) excesivă. 3 sf (Îas) Deprindere de a circula cu viteză (1) foarte mare. 4 sf (Îlav) În (plină) ~ sau cu toată ~za Foarte repede. 5 sf (Reg; îe) A-și face (o) ~ A-și lua elan2 (3). 6-7 sf, a (Spt; șîs patinaj ~) (Probă) care se desfășoară pe distanțe scurte și care vizează rapiditatea deplasării. 8 sf Rapiditate în executarea unei activități. 9 sf Ritm alert în desfășurarea unei acțiuni. 10 sf (Îs) Epoca (sau secolul) ~zei Denumire dată secolului al XX-lea, mai ales ultimelor decenii, caracterizate printr-un ritm de viață foarte alert și printr-o dinamizare a activităților în toate domeniile. 11 sf (Fam; îe) A băga pe cineva în ~ A determina pe cineva sa iasă din starea de comoditate și să acționeze mai repede decât era obișnuit. 12 sf (Fam; îe) Dă-i ~ ! Pornește în grabă! 13 sf (Fam; îae) Mergi mai repede! 14 sf (Fam; îae) Acționează energic! 15 a (Spt; îs) Pistol ~ Probă de tir care se execută prin trageri automate asupra unor ținte mișcătoare. 16 sf Mod de deplasare raportat la timpul în care are loc. 17 sf (Îs) Pierdere de ~ Situație în care viteza (16) unei aeronave devine inferioară celei necesare sustentației. 18 sf (Fig; îas) Diminuare a performanțelor. 19-20 sf (Înv; îs) Mică (sau mare) ~ Serviciu de transport al mărfurilor cu trenuri obișnuite (sau rapide). 21 sf (Îs) ~ comercială Raportul dintre distanța parcusă de un vehicul sau de un tren de vehicule și timpul total de parcurs, inclusiv opririle. 22 sf Raportul dintre variația unei mărimi și timpul în care se produce această variație. 23 sf Raportul dintre spațiul parcurs de un mobil și timpul folosit pentru parcurgere. 24 sf (Șîs ~ liniară) Spațiul parcurs de un mobil în unitatea de timp. 25 sf (Îs) ~ cosmică Viteză (23) cuprinsă între 7,912 – 16,6 km/secundă imprimată navelor cosmice de la înscrierea pe o orbită circulară a Pământului până la părăsirea sistemului solar. 26 sf (Îs) ~ de rotație Turație. 27 sf (Îs) ~ unghiulară Unghiul parcurs de o rază vectoare în unitatea de timp. 28 sf Ritmul în care se produce sau se repetă un proces fizic, chimic, electric etc. raportat la o unitate de timp. 29 sf (Chm; îs) ~ de reacție Raportul dintre cantitatea unei substanțe, transformată în cursul unei reacții, și timpul cât a durat transformarea ei. 30 sf (Med; îs) ~ de sedimentare Interval de timp în care se depun hematiile în sângele necoagulat, pe baza căruia se determină evoluția unui proces infecțios. 31 sf Fiecare dintre raporturile de demultiplicare dintre turația unui motor și turația arborelui mecanismului care îl pune în mișcare.

arată toate definițiile

Intrare: zbor
zbor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: zbor (bâlci)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbor
  • zborul
  • zboru‑
plural
  • zboruri
  • zborurile
genitiv-dativ singular
  • zbor
  • zborului
plural
  • zboruri
  • zborurilor
vocativ singular
plural
Intrare: zbor (planare)
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zbor
  • zborul
  • zboru‑
plural
  • zboruri
  • zborurile
genitiv-dativ singular
  • zbor
  • zborului
plural
  • zboruri
  • zborurilor
vocativ singular
plural
Intrare: zbura
verb (VT36)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • zbura
  • zburare
  • zburat
  • zburatu‑
  • zburând
  • zburându‑
singular plural
  • zboa
  • zburați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • zbor
(să)
  • zbor
  • zburam
  • zburai
  • zburasem
a II-a (tu)
  • zbori
(să)
  • zbori
  • zburai
  • zburași
  • zburaseși
a III-a (el, ea)
  • zboa
(să)
  • zboare
  • zbura
  • zbură
  • zburase
plural I (noi)
  • zburăm
(să)
  • zburăm
  • zburam
  • zburarăm
  • zburaserăm
  • zburasem
a II-a (voi)
  • zburați
(să)
  • zburați
  • zburați
  • zburarăți
  • zburaserăți
  • zburaseți
a III-a (ei, ele)
  • zboa
(să)
  • zboare
  • zburau
  • zbura
  • zburaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

zbor (bâlci)

  • 1. învechit regional Târg anual.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: bâlci iarmaroc attach_file 3 exemple
    exemple
    • Muierea-i turna vin... din plosca a nouă, de-a cumpărat-o de la zboru de-a fost la Văleni. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • La zi întîi a fiecărei luni să se strîngă lumea ca la un zbor și să privească atît la lupta leilor și tigrilor... cît și la jocurile acelui pitic. GORJAN, H. II 87.
      surse: DLRLC
    • Flori ca să-mi găsească, Să se-mpodobească, La zbor ca să-mi iasă, Cununi să-mpletească. PĂSCULESCU, L. P. 164.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Piață publică.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Va fi dus întru lumina făcliilor, de la turnul Londrei. la zborul vechi al orașului, unde, în vederea tutulor, va fi rușinat și tăiat, pentru vinovățiile sale. NEGRUZZI, S. III 371.
        surse: DLRLC

etimologie:

zbor (planare)

  • 1. Mod de planare și de mișcare în aer a unei păsări, a unei insecte, a unui obiect etc. cu ajutorul aripilor și a căror sustentație poate fi realizată fie cu consum de energie din interior (la păsări, avioane, elicoptere etc.) sau din exterior (la planoare, zmeie etc.), fie fără consum de energie sau prin mișcare balistică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: planare plutire attach_file 2 exemple
    exemple
    • Un zbor iute de pasere, un țipăt ascuțit au trecut pe deasupra. SADOVEANU, O. VII 333.
      surse: DLRLC
    • Jos, pe-un vîrf de campanulă, Pururea-n vibrație, Și-a oprit o libelulă Zborul plin de grație. TOPÎRCEANU, B. 51.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Deplasarea în spațiu a unei rachete sau a unei astronave.
      surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
    • 1.2. Platformă de zbor = platformă pe un aerodrom sau pe puntea unui vapor portavion, de pe care decolează avioanele.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială Din (sau în, într-un) zbor = în timpul zborului.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • N-ai să-l mai vezi... Pe urma unui șoim ușor, Ca să-ți împuște șoimu-n zbor! COȘBUC, P. I 111.
        surse: DLRLC
      • Prindea [păsările] cu mîna din zbor. CREANGĂ, P. 245.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială Din (sau în, într-un) zbor = în fugă.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: iute repede attach_file un exemplu
      exemple
      • Vin ca paserea-ntr-un zbor! ALECSANDRI, P. I 9.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adverbială Din (sau în, într-un) zbor = dintr-o dată.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Arnăuții se îmbrîncea, Pe Iordaki s-arunca, De păr lung îl apuca, Pe covor îl întindea Și din zbor capu-i tăia. ALECSANDRI P. P. 182.
        surse: DLRLC
      • figurat Cînd scriu o strofă dulce, pe care o prind din zbor. ALECSANDRI, P. III 4.
        surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adverbială Din (sau în, într-un) zbor = în treacăt.
      surse: DEX '09 DLRM
    • 1.7. expresie A-și lua zborul = se înălța în aer.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.8. expresie A-și lua zborul = a începe să alerge repede.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Caii repezi, ageri... La sunete de luptă, pe cîmp își luau zborul, Ca vulturi ce în aer o pradă ar vedea. ALEXANDRESCU, M. 30.
        surse: DLRLC
      • figurat Zile ce-n vecinicie-și iau repedele zbor. ALEXANDRESCU, M. 4.
        surse: DLRLC
    • 1.9. expresie A-și lua zborul = a scăpa dintr-o prinsoare, a fugi dintr-o captivitate.
      exemple
      • Am să te închid în turnul ăsta, de unde n-ăi putea să-ți iei zborul. ALECSANDRI, T. I 444.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie A-și lua zborul = a se pierde.
      surse: DEX '09 DLRM sinonime: dispărea
    • 1.11. expresie figurat rar A-și lua zborul = a se dezvolta, a-și lua avânt.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • În acest timp, ceasornicăria luase un zbor mare la Geneva. La TDRG.
        surse: DLRLC
      • Al meu e Despot!... planu-mi ia zbor acum mai tare. ALECSANDRI, T. II 107.
        surse: DLRLC
    • 1.12. expresie A trece în zbor = a trece foarte repede.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • figurat Trec anii, trec lunile-n goană Și-n zbor săptămînile trec. TOPÎRCEANU, B. 61.
        surse: DLRLC
    • 1.13. expresie A se ridica în zbor = a se înălța în aer.
      exemple
      • Erau așa de multe și de mari aceste păsări, încît opreau razele soarelui, cînd se ridicau ele în zbor. ISPIRESCU, U. 43.
        surse: DLRLC
    • 1.14. Trecere rapidă prin aer a unui obiect aruncat sau purtat de vânt.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Zborul săgeților. Zborul gloanțelor.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat Mers iute, vijelios.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: fugă (alergare) goană viteză attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mihai apăsă acceleratorul pînă-n fund. Mașinuța își întări zborul, despicînd năvala aerului. MIHALE, O. 501.
      surse: DLRLC
    • Pe-Ardun al tău, pe Ben-Ardun, N-ai să-l mai vezi în zbor nebun, Pe urma unui șoim ușor. COȘBUC, P. I 111.
      surse: DLRLC
    • Și prin flacăra albastră a vreascurilor de aluni, Văd trecînd în zbor fantastic a poveștilor minuni. ALECSANDRI, O. 172.
      surse: DLRLC
    • 2.1. Stare de însuflețire puternică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: avânt elan (avânt) entuziasm attach_file 2 exemple
      exemple
      • Andrei fu încercat de un zbor al gîndurilor avîntate spre culmi. MIHALE, O. 304.
        surse: DLRLC
      • Aprinzi în bolta vremii aștri, Din zborul tristului tău gînd. VLAHUȚĂ, O. A. 50.
        surse: DLRLC

etimologie:

zbura

  • 1. intranzitiv (Despre păsări și insecte) A plana și a se mișca în aer cu ajutorul aripilor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 8 exemple
    exemple
    • Fusese o zi caldă de început de aprilie și paseri încă zburau și țîrîiau sub cerul senin. SADOVEANU, O. VII 123.
      surse: DLRLC
    • Zboară mierlele-n tufiș Și din codri noaptea vine, Pe furiș. COȘBUC, P. I 47.
      surse: DLRLC
    • Cocostîrcul... în cercuri line zboară Și, răpide ca gîndul, la cuibu-i se coboară. ALECSANDRI, P. III 26.
      surse: DLRLC
    • (În basme, despre cai năzdrăvani sau despre alte ființe fantastice) Calul... își arată puterile sale zicînd: Stăpîne, ține-te bine pe mine, că am să zbor lin ca vîntul, să cutrierăm pămîntul. CREANGĂ, P. 213.
      surse: DLRLC
    • poetic Zboară peste-adîncul văii Tristul vai al cucuvăii. COȘBUC, P. II 99.
      surse: DLRLC
    • poetic Măi. bădiță Onule, Sămăna-ți-aș numele, Prin toate grădinele, Să zboare miroasele, La toate frumoasele. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 94.
      surse: DLRLC
    • figurat Zboară vești contradictorii, Se-ntretaie știrile... TOPÎRCEANU, B. 51.
      surse: DLRLC
    • figurat Știa că și numele lui răsunase odinioară, zburînd din gură-n gură. ANGHEL-IOSIF, C. L. 8.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A pleca în zbor, a-și lua zborul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 3 exemple
      exemple
      • Pricepu că stolul de paseri trebuie să fi zburat. ISPIRESCU, L. 74.
        surse: DLRLC
      • Lișițele, nefiind chioare, nici moarte, au zburat. CREANGĂ, P. 46.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv factitiv figurat Scuturase capul cu un gest de voință, să sperie gîndurile și să le zboare de sub frunte, ca pe un stol de vrăbii. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 35.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (Despre lucruri) A pluti în aer (purtat de vânt); a trece prin aer cu viteză (fiind aruncat sau lansat cu putere).
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX attach_file 4 exemple
      exemple
      • Mii de petale, Zburînd spre trandafiri, îi cheamă să vie toți, făr-de zăbavă. ANGHEL, Î. G. 46.
        surse: DLRLC
      • Rupi cununa și-o arunci: Roșii flori prin aer zboară Desfoiate, ca să moară Jos, prin lunci. COȘBUC, P. I 219.
        surse: DLRLC
      • Și coasa neobosită și harnica secure Zburau, abătînd caii sub călăreții lor. ALECSANDRI, P. III 224.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv factitiv Jos pre livezi cînd cade frunza cea-ngălbenită, Vîntul de seara suflă, o zboară, ș-a pierit. HELIADE, O. I 77.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. (Despre proiectile) A se mișca prin aer cu mare viteză.
        surse: NODEX
      • 1.2.2. A se ridica, a se înălța în aer.
        exemple
        • Fumul țigaretei ce zboară în spirale. ALECSANDRI, P. III 5.
          surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre aparate de zbor) A se ridica și a se menține în văzduh, a se deplasa pe calea aerului; (despre oameni) a călători cu un astfel de aparat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file un exemplu
    exemple
    • Înălțimea de 4 m era atunci, pentru mine, un record care îmi consacra mașina. Zbierasem și asta era principalul. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 328, 2/5.
      surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv figurat A merge foarte repede.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: alerga goni attach_file 5 exemple
    exemple
    • Am ieșit afară din tîrgușor și caii au prins a zbura pe omăt. Tîrgul rămase in urmă cu freamătu-i înăbușit. SADOVEANU, O. I 400.
      surse: DLRLC
    • Luntrea lui Șapte-ochi zbura spre larg cătră o nălucă neagră. SADOVEANU, O. VIII 238.
      surse: DLRLC
    • Deodată, răsărită ca din pămînt, trăsură trasă de doi cai mari, negri, zbură pe lîngă dînsul. GÎRLEANU, L. 30.
      surse: DLRLC
    • Zboară, murgule, cu mine! COȘBUC, P. 131.
      surse: DLRLC
    • Urmat de comparații sugestive pentru a arăta iuțeala:
      exemple
      • Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei înaripați, Spre creste de vis. BENIUC, V. 13.
        surse: DLRLC
      • Intram în creasta viforoasă și spumegătoare a apelor ce zburau cu iuțeală de fulger. HOGAȘ, M. N. 222.
        surse: DLRLC
      • Se urcă pe cal... Părea că fata pustiului se ia după urmele lui și zbura ca un gînd, ca o vijelie printre volburele de nisip. EMINESCU, N. 22.
        surse: DLRLC
    • 3.1. (Despre oameni) A străbate spații mari cu repeziciune; a se repezi până undeva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Să pot zbura pe trei zile la Iași, tare-aș veni. VLAHUȚĂ, O. A. II 111.
        surse: DLRLC
      • Apoi în treacăt. ne-ntreba De mergem la vro nuntă. Noi răspundeam în hohot: ba, Zburăm la luptă cruntă. ALECSANDRI, O. 236.
        surse: DLRLC
    • 3.2. (Despre timp) A se scurge repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: trece attach_file 2 exemple
      exemple
      • La ce să măsuri anii ce zboară peste morți? EMINESCU, O. I 127.
        surse: DLRLC
      • Odinioară, îți părea că zboară ceasurile ca minutele, lîngă mine. NEGRUZZI, S. I 18.
        surse: DLRLC
    • 3.3. (Despre gânduri, idei) A se succeda cu repeziciune.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • Lui moș Sandu îi zburau prin cap tot felul de gînduri, tot felul de închipuiri. BUJOR, S. 51.
        surse: DLRLC
      • Creșteam pe nesimțite; și tot alte gînduri îmi zburau prin cap și alte plăceri mi se deșteptau în suflet. CREANGĂ, A. 35.
        surse: DLRLC
    • 3.4. (Despre zvonuri, vești etc.) A se răspândi cu repeziciune.
      surse: NODEX
  • 4. tranzitiv figurat A smulge de la locul său; a culca la pământ.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: doborî prăvăli răsturna attach_file 4 exemple
    exemple
    • Se așeză iar, de frică să nu-l zboare din barcă un val. DUMITRIU, P. F. 24.
      surse: DLRLC
    • Șindrila o zboară mereu vîntul. STANCU, D. 50.
      surse: DLRLC
    • Floricica sus, de pe stîncă, Zîmbește vesel. În zadar vîntul vrea să o zboare, Ca s-o arunce cruntului val. ALECSANDRI, P. II 45.
      surse: DLRLC
    • O lovitură de tun... zboară acelui soldat coiful din mînă. BĂLCESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie A zbura cuiva capul = a decapita pe cineva.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: decapita omorî ucide attach_file 3 exemple
      exemple
      • Se răpede ca un cîne turbat la Harap-Alb și-i zboară capul dintr-o singură lovitură de paloș. CREANGĂ, O. A. 264.
        surse: DLRLC
      • În cinci minute, iataganul gealatului îi zbură capul, GHICA, S. 158.
        surse: DLRLC
      • Și el sabia scotea, Capul jos că i-l zbura. BIBICESCU, P. P. 168.
        surse: DLRLC
    • 4.2. expresie A-și zbura creierii = a se sinucide prin împușcare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
      exemple
      • E în stare să-și zboare creierii. DUMITRIU, N. 133.
        surse: DLRLC
      • Cînd n-am să mai pot face față, îmi zbor creierii. CĂLINESCU, E. O. I 96.
        surse: DLRLC
    • 4.3. expresie familiar A zbura (sau a face să zboare) pe cineva de undeva = a da pe cineva afară de undeva, dintr-un post.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: concedia destitui attach_file 2 exemple
      exemple
      • Am să te fac să zbori din prefectura asta în două zile. DUMITRIU, N. 117.
        surse: DLRLC
      • Dar dacă n-au să mă creadă? Mă zboară mîine, el nu știe multe. DEMETRIUS, C. 20.
        surse: DLRLC
    • 4.4. expresie intranzitiv A zbura de undeva = a fi forțat să părăsească un loc (în special un post, o slujbă).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Destul să fi spus că nu știi – și zburam din școală, C. PETRESCU, C. V. 106.
        surse: DLRLC
    • 4.5. intranzitiv rar A se prăbuși, a se prăvăli.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: aluneca cădea attach_file 2 exemple
      exemple
      • Numai trei dinți i-au rămas în gură. I se clatină și aceia, gata să zboare. STANCU, D. 123.
        surse: DLRLC
      • Se ținea cu amîndouă mîinile, să nu zboare în șanțuri. C. PETRESCU, R. DR. 101.
        surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv popular expresie A zbura laptele = a pune puțin lapte acru în lapte dulce fierbinte ca să se aleagă brânza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: