4 intrări

22 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIS, (1) vise, (2,3) visuri, s. n. 1. Faptul de a visa; imagini și procese psihice care survin în fazele mai puțin profunde ale somnului. ◊ Carte de vise = carte care cuprinde semnificația profetică a visurilor. ◊ Loc. adj. De vis = propriu visului; extrem de frumos, de necrezut, ireal. ◊ Loc. adv. Ca prin vis = vag, confuz. ♦ Fig. Atmosferă, imagine, frumusețe ireală. 2. Reverie, meditație, visare. 3. Fig. Iluzie deșartă; aspirație irealizabilă. ♦ Dorință arzătoare. ◊ Expr. A-și vedea visul cu ochii = a-și (sau a i se) îndeplini cea mai arzătoare dorință, a-și (sau a i se) realiza tot ce și-a propus. – Lat. visum.

vis2 sn [At: PRAV. LUCACI, 164 / Pl: ~uri,~e, (îrg) ~ure / E: ml visum] 1 Succesiune de imagini, de scene, cu caracter asociativ și cu grade variabile de coerență, care apar, cu o puternică coloratură afectivă, în mintea omului, în fazele mai puțin profunde ale somnului Si: (rar) visare (1). 2 Activitate psihică care se manifestă în somn prin vis2 (1) Si: (rar) visare (2). 3 Stare a celui care are un vis (1) Si: (rar) visare (3). 4 Interval de timp cât durează un vis2 (1) Si: (rar) visare (4). 5 (Îs) Carte de ~e sau cheia ~urilor Carte care relevă semnificația profetică a visurilor2 (1). 6 (Înv; îs) Văzător de ~e sau (îvr) visuitor de ~ Persoană care are visuri premonitorii. 7 (Înv; îas) Persoană care dă anumite interpretări visurilor2. 8 (Înv; îs) Tălmăcitor (sau ghicitor) de ~uri Persoană care prezice viitorul pe baza interpretării visurilor2 (1). 9 (Îla) De ~ Care este propriu visului2 (1) Si: ireal. 10 (Fig; îal) Neverosimil de frumos Si: minunat. 11 (Îlav) Ca prin (sau ca în, ca într-un) ~ Neclar. 12 (Îe) ~uri (sau ~e) plăcute! Urare adresată unei persoane care urmează să se culce. 13 (D. situații, întâmplări; îe) A nu-i trece (cuiva ceva) nici (măcar) prin ~ sau a nu-și închipui (cineva ceva) nici prin ~ A provoca o mare uimire cuiva. 14 (Îae) A constitui o surpriză extrem de plăcută pentru cineva. 15 (Îe) A-și vedea ~ul cu ochii A-și (sau a i se) îndeplini o mare dorință. 16 (Îae) A (a i se) realiza tot ceea ce și-a propus. 17 (Reg; îe) (A fi) de ~e rele sau (a fi) urât ca toate ~ele (A fi) foarte urât. 18 (Reg; îe) A nu fi de ~e rele A merita să fie luat în seamă. 19 (Reg; îae) A avea preț. 20 (Pfm; îe) A face ca toate ~ele A se schimonosi. 21 (Pex; poetic) Somn1 (1). 22 (Fig) Ansamblu de calități care atrag pe cineva Si: farmec (7). 23 Stare de încântare pe care o resimte cineva Si: desfătare (4), farmec (8). 24 Agent exterior care provoacă o stare de profundă încântare. 25 (Pm) Lucru ireal de frumos. 26 (Fig) Construct al imaginației, fără corespondent în realitate Si: fantasmă (3), himeră (4), iluzie, închipuire, (rar) visare (5). 27 (Fig) Aspirație irealizabilă. 28 (Fig) Dorință arzătoare. 29 (Fig) Ideal. 30-31 Visare (11-12).

VIS, visuri, s. n. 1. Faptul de a visa; înlănțuire de imagini, de fenomene psihice și de idei care apar în conștiința omului în timpul somnului. ◊ Carte de vise = carte care cuprinde semnificația profetică a visurilor. ◊ Loc. adj. De vis = propriu visului; fig. extrem de frumos, de necrezut, ireal. ◊ Loc. adv. Ca prin vis = vag, confuz. ♦ Fig. Atmosferă, imagine, frumusețe ireală. 2. Reverie, meditație, visare. 3. Fig. Iluzie deșartă; gând, idee, aspirație irealizabilă. ♦ Dorință arzătoare. ◊ Expr. A-și vedea visul cu ochii = a-și (sau a i se) îndeplini cea mai arzătoare dorință, a-și (sau a i se) realiza tot ce și-a propus. [Pl. și: vise] – Lat. visum.

VIS, visuri și vise, s. n. 1. Faptul de a visa; înlănțuire de imagini și de idei (de cele mai multe ori confuze) care apar în conștiința omului, în timpul somnului. Atunci parcă se trezi ca dintr-un grozav vis. SADOVEANU, O. VII 229. Apoi cu ochii plini de visuri încă, M-am scuturat ca dup-o catastrofă. TOPÎRCEANU, B. 102. Miezul nopții s-a ivit Și prin lume-a răspîndit Ceata visurilor dalbe. ALECSANDRI, P. A. 95. Visul iar mă necăjește Și cu tine mă-ntîlnește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164. ◊ (În construcție cu verbele «a avea», «a visa») Cîtăva vreme, nopțile mi-au fost chinuite de boală; am avut visuri urîte. SADOVEANU, E. 105. Vis frumos avut-am noaptea. A venit un Zburător. EMINESCU, O. I 80. Am visat un vis îngrozitor. ALECSANDRI, T. II 9. Astă-noapte, tîrzior, Am visat vis cu fior. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255. Carte de vise (sau cheia viselor) = carte în care se explică semnificația profetică pe care superstițioșii o dau viselor. ◊ Loc. adj. De vis = propriu visului; fig. neverosimil de frumos; minunat, ireal. În tăcerea adîncă, murmurul cel duios, umbla ca un fior prin lumina tremurată de vis. SADOVEANU, O. I 52. ◊ Loc. adv. Ca prin (sau ca în) vis = vag, confuz. Auzii ca prin vis o detunătură de pistol. GANE, N. III 126. E mult de-atunci e mult, nepoate, Și ca prin vis le văd pe toate. IOSIF, PATR. 5. Din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. EMINESCU, O. I 130. ◊ Expr. Nici prin vis, se spune pentru a nega cu desăvîrșire faptul de a fi gîndit sau a fi făcut ceva. ♦ Fig. Atmosferă, imagine, frumusețe ireală. Luceafărul senin răsare, Umplînd de vis văzduh și mare. CERNA, P. 22. Peste-a nopții feerie Se ridică, mîndră lună, Totu-i vis și armonie. EMINESCU, O. I 207. ♦ Irealitate. Poetul singur a rămas cu sufletul agățat în absurd, în vis. GALACTION, O. I 342. 2. Reverie, meditație, visare. Se plimbă gînditor și prin visurile ce-i cucereau sufletul răzbăteau acordurile slabe ale unui cîntec. SADOVEANU, O. I 52. Și ore-ntregi mă îngîna, duioasă, A visurilor tînără crăiasă. CERNA, P. 146. Peste toate domnește o liniște, care te îndeamnă la visuri. VLAHUȚĂ, R. P. 98. 3. Fig. Iluzie, închipuire deșartă; gînd, idee, aspirație himerică. Șoimaru știa dragostea fetei de multă vreme, dar o copilă neștiutoare are totdeauna visuri care pier. SADOVEANU, O. VIII 124. Ce vise mărețe îmi sfărîmase mie Școala domnească! în loc de palatele închipuite... găsisem niște case mici, murdare. DELAVRANCEA, la TDRG. ♦ Plan; dorință arzătoare și statornică. De cîteva ore mă aflu la Moscova. Mi s-a împlinit un vechi și arzător vis. STANCU, U.R.S.S. 9. ◊ Expr. A-și vedea visul cu ochii v. ochi.

VIS visuri n. 1) Succesiune de fenomene psihice (imagini, reprezentări, idei) care se manifestă involuntar în timpul somnului (păstrându-se uneori și după trezire). Vis frumos. Vis rău.Visuri plăcute formulă de urare care se spune seara, înainte de culcare. De vis a) care atinge culmea perfecțiunii; sublim; b) ceea ce nu poate fi real; ireal. Ca prin (sau ca în) vis lipsit de claritate; puțin determinat; vag; confuz. 2) Stare a celui cuprins de gânduri și de amintiri plăcute; visare. 3) fig. Idee fantastică, irealizabilă. 4) fig. Dorință puternică; aspirație; năzuință. ◊ A-și vedea visul cu ochii a-și vedea dorința împlinită. [Pl. și vise] /<lat. visum

vis n. 1. asociere involuntară de idei și imagini cari se prezintă minții în timpul somnului; 2. fig. idei himerice; 3. amintire fugitivă. [Lat. VISUM, viziune (vulgar: vis)].

vis n., pl. urĭ, rar e (lat. visum, viziune, vis; pv. vfr. vis). Lucrurĭ pe care ți se pare că le vezĭ în somn: o babă îĭ tălmăcea visu. Fig. Ideĭe himerică: visurile unuĭ ideolog. Ideĭe urmărită cu pasiune: visu luĭ Columb era să ajungă în India pin apus. Ca pin vis, vag, confuz: a-țĭ aduce aminte ca pin vis.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

vis1 (aspirație) s. n., pl. visuri

vis2 (imagine în somn) s. n., pl. vise

!vis2 (imagine din timpul somnului) s. n., pl. vise

!vis1 (aspirație) s. n., pl. visuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VIS s. 1. v. visare. 2. v. aspirație.

VIS s. 1. contemplație, meditație, reverie, visare. (Cufundat în ~.) 2. aspirație, dor, dorință, năzuință, poftă, pornire, rîvnă, tendință, (rar) năzuire, rîvnire, (reg.) năduleală, (înv.) năslire, năslitură, rîvnitură. (~ de a face ceva util.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

vis (vise), s. n.1. Înlănțuire de imagini în timpul somnului. – 2. Iluzie, himeră. – Mr. vis, megl., istr. vis. Lat. vῑsum (Densusianu, Hlr., 195; Pușcariu 1960; REW 9383); cf. campid. bizu, prov., v. fr. vis.Der. visa, vb. (a avea un vis), mr. nvisedz, visare, megl. visés, istr. misǫ, din lat. visāre, atestat (cf. Serra, Dacor., IX, 204 și REW 9383), logud. bizare; visător, adj. (care visează, înclinat spre reverie); visătorie, s. f. (visare, fantezie, reverie), format după fr. rêverie. Visa este cuvînt de uz general (ALR, I, 73).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

VIS subst. I. Visul (178 I 368); – Stan 1594 (AO XII 444). 2. Visător sau Visitor, munte în Muntenegru „la origine nume de persoană” (Jireček, Gesch. der Serben) visător < vb. a visá. 3. V. și Visarion 3 (Partea I-a).

VIȘ < sl., вышe „mai înalt”, cf. srb. Višeslav. 1. Vișu (Giur 207; Arh); -l log- și diac (Cat; 16 B VI 145; Sd V 290). 2. Visa f. (Cat; 16 B I 52, 193); – sau Voica, mama lui Radu-Mihnea; Vișa fam. (Paș); Ion (Moț). 3. Ghișa f. (P Bor 39); – ard. (Paș). 4. Vișe b. (Sd XVI); -a b. (Ard). 5. Vîșea b. (Dm). 6. Vișan (Arh; Sd XXII); -a f. (P11 fila 28). 7. Ghișan Gh. (Acte Sc). 8. Visoiu (An Com 123); – s.; -l, Brațul (17 B III 131). 9. Vișosav 1510 (16 B I 63), prob de orig. sîrb. 10. Vișorog Cîrsta din T-Jiu (17 B II 17) trad. în slavă „corn înalt”.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-și vedea visul cu ochii expr. a i se împlini (cuiva) o mare dorință.

Intrare: Vis
nume propriu (I3)
  • Vis
Intrare: vis (aspirație)
vis2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vis
  • visul
  • visu‑
plural
  • visuri
  • visurile
genitiv-dativ singular
  • vis
  • visului
plural
  • visuri
  • visurilor
vocativ singular
plural
Intrare: vis (în somn)
vis1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vis
  • visul
  • visu‑
plural
  • vise
  • visele
genitiv-dativ singular
  • vis
  • visului
plural
  • vise
  • viselor
vocativ singular
plural
Intrare: Viș
nume propriu (I3)
  • Viș
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vis, visurisubstantiv neutru

  • 1. Stare a celui cuprins de gânduri și de amintiri plăcute. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Se plimbă gînditor și prin visurile ce-i cucereau sufletul răzbăteau acordurile slabe ale unui cîntec. SADOVEANU, O. I 52. DLRLC
    • format_quote Și ore-ntregi mă îngîna, duioasă, A visurilor tînără crăiasă. CERNA, P. 146. DLRLC
    • format_quote Peste toate domnește o liniște, care te îndeamnă la visuri. VLAHUȚĂ, R. P. 98. DLRLC
  • 2. figurat Iluzie deșartă; aspirație irealizabilă. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Șoimaru știa dragostea fetei de multă vreme, dar o copilă neștiutoare are totdeauna visuri care pier. SADOVEANU, O. VIII 124. DLRLC
    • format_quote Ce vise mărețe îmi sfărîmase mie Școala domnească! în loc de palatele închipuite... găsisem niște case mici, murdare. DELAVRANCEA, la TDRG. DLRLC
    • 2.1. Dorință arzătoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      • format_quote De cîteva ore mă aflu la Moscova. Mi s-a împlinit un vechi și arzător vis. STANCU, U.R.S.S. DLRLC
    • chat_bubble A-și vedea visul cu ochii (?) = a-și (sau a i se) îndeplini cea mai arzătoare dorință, a-și (sau a i se) realiza tot ce și-a propus. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:

vis, visesubstantiv neutru

  • 1. Faptul de a visa; imagini și procese psihice care survin în fazele mai puțin profunde ale somnului. DEX '09 DLRLC NODEX
    • format_quote Atunci parcă se trezi ca dintr-un grozav vis. SADOVEANU, O. VII 229. DLRLC
    • format_quote Apoi cu ochii plini de visuri încă, M-am scuturat ca dup-o catastrofă. TOPÎRCEANU, B. 102. DLRLC
    • format_quote Miezul nopții s-a ivit Și prin lume-a răspîndit Ceata visurilor dalbe. ALECSANDRI, P. A. 95. DLRLC
    • format_quote Visul iar mă necăjește Și cu tine mă-ntîlnește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164. DLRLC
    • format_quote Cîtăva vreme, nopțile mi-au fost chinuite de boală; am avut visuri urîte. SADOVEANU, E. 105. DLRLC
    • format_quote Vis frumos avut-am noaptea. A venit un Zburător. EMINESCU, O. I 80. DLRLC
    • format_quote Am visat un vis îngrozitor. ALECSANDRI, T. II 9. DLRLC
    • format_quote Astă-noapte, tîrzior, Am visat vis cu fior. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 255. DLRLC
    • 1.1. Carte de vise = carte care cuprinde semnificația profetică a viselor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. figurat Atmosferă, imagine, frumusețe ireală. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Luceafărul senin răsare, Umplînd de vis văzduh și mare. CERNA, P. 22. DLRLC
      • format_quote Peste-a nopții feerie Se ridică, mîndră lună, Totu-i vis și armonie. EMINESCU, O. I 207. DLRLC
      • 1.2.1. Irealitate. DLRLC
        sinonime: irealitate
        • format_quote Poetul singur a rămas cu sufletul agățat în absurd, în vis. GALACTION, O. I 342. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De vis = propriu visului; extrem de frumos, de necrezut. DEX '09 DLRLC NODEX
      • format_quote În tăcerea adîncă, murmurul cel duios, umbla ca un fior prin lumina tremurată de vis. SADOVEANU, O. I 52. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Ca prin vis = lipsit de claritate; puțin determinat. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
      sinonime: confuz vag
      • format_quote Auzii ca prin vis o detunătură de pistol. GANE, N. III 126. DLRLC
      • format_quote E mult de-atunci e mult, nepoate, Și ca prin vis le văd pe toate. IOSIF, PATR. 5. DLRLC
      • format_quote Din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate. EMINESCU, O. I 130. DLRLC
    • chat_bubble Nici prin vis, se spune pentru a nega cu desăvârșire faptul de a fi gândit sau a fi făcut ceva. DLRLC
    • chat_bubble Vise plăcute = formulă de urare care se spune seara, înainte de culcare. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.