16 definiții pentru ireal

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

IREAL, -Ă, ireali, -e, adj. 1. Care nu există în realitate; nereal, imaginar, fantastic. ♦ Care pare că nu este real (atât este de neobișnuit). 2. (Despre moduri verbale sau despre propoziții condiționale, concesive sau comparative) Care prezintă acțiunea ca ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. [Pr.: -re-al] – Din fr. irréel.

IREAL, -Ă, ireali, -e, adj. 1. Care nu există în realitate; nereal, imaginar, fantastic. ♦ Care pare că nu este real (atât este de neobișnuit). 2. (Despre moduri verbale sau despre propoziții condiționale, concesive sau comparative) Care prezintă acțiunea ca ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. [Pr.: -re-al] – Din fr. irréel.

ireal, ~ă a [At: CAMIL PETRESCU, V. 25 / P: ~re-al / Pl: ~i, ~e / E: fr irréel] 1 Care nu există în realitate Ei: fantastic, imaginar. 2 Care pare că nu este real. 3 Care este neobișnuit în realitate. 4 (D. moduri verbale, propoziții condiționale, concesive sau comparative) Care prezintă acțiunea ca ipoteză nerealizată sau nerealizabilă.

IREAL, -Ă, ireali, -e, adj. Care nu există în realitate; nereal, imaginar. Apar și pier vedenii ireale. CAZIMIR, L. U. 42. ♦ Care pare că nu este real. Deasupra piscurilor se ivește o lumină alburie, ciudată și ireală. BOGZA, C. O. 268. S-a oprit din zbor o cioară... Ireală, ca un duh Cu penajul ei feeric. TOPÎRCEANU, M. 12. ◊ (Adverbial) Raze calde se aleargă ireal. CAMIL PETRESCU, V. 101.

IREAL, -Ă adj. Neexistent în realitate; nereal, imaginar. ♦ Care pare că nu este real. ♦ (Despre verbe) Care prezintă acțiunea ca o ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. [Pron. -re-al. / cf. fr. irréel].

IREAL, -Ă adj. care nu există în realitate; nereal, imaginar, fantastic. ◊ (despre verbe) care prezintă acțiunea ca pe o ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. (< fr. irréel)

IREAL ~ă (~i, ~e) Care nu este real; existent numai în închipuirea omului, în imaginație; imaginar; ideal; fictiv; fantastic. [Sil. -re-al] /<fr. irreél

*ireál, -ă adj. (d. real). Care nu e real, care nu există.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ireal (desp. -re-al) adj. m., pl. ireali; f. irea, pl. ireale

ireal (-re-al) adj. m., pl. ireali; f. ireală, pl. ireale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

IREAL adj. 1. v. imaginar. 2. v. fantastic. 3. v. nerealizabil.

IREAL adj. 1. fictiv, imaginar, imaginat, închipuit, născocit, nereal, plăsmuit, scornit. (Personaj ~.) 2. fantasmagoric, fantastic. (O imagine ~.) 3. fantastic, fantezist, iluzoriu, imaginar, irealizabil, închipuit, nereal, nerealizabil, utopic, utopist, (livr.) himeric. (Planuri ~.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

IREAL, -Ă (cf. fr. iréel): în sintagmele modală ireală, optativă ireală și potențială ireală (v.).

IREAL s. n. (< adj. ireal, -ă, cf. fr. iréel): construcție perifrastică cu statut de mod (după unii lingviști), care prezintă acțiunea ca ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. Este un rezultat al îmbinării dintre imperfectul invariabil al verbului a fi, sub forma persoanei a III-a singular, folosit ca auxiliar de modalitate pentru exprimarea iminenței acțiunii, și conjunctivul prezent al unui alt verb: era să cad, era să cazi, era să cadă, era să cădem, era să cădeți, era să cadă. Folosirea variabilă a formei de imperfect într-un asemenea tip de construcție este nerecomandabilă (eram să cad, erai să cazi, era să cadă, eram să cădem, erați să cădeți, erau să cadă).

Intrare: ireal
ireal adjectiv
  • silabație: i-re-al info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ireal
  • irealul
  • irealu‑
  • irea
  • ireala
plural
  • ireali
  • irealii
  • ireale
  • irealele
genitiv-dativ singular
  • ireal
  • irealului
  • ireale
  • irealei
plural
  • ireali
  • irealilor
  • ireale
  • irealelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ireal, ireaadjectiv

  • 1. Care nu există în realitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Apar și pier vedenii ireale. CAZIMIR, L. U. 42. DLRLC
    • 1.1. Care pare că nu este real (atât este de neobișnuit). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Deasupra piscurilor se ivește o lumină alburie, ciudată și ireală. BOGZA, C. O. 268. DLRLC
      • format_quote S-a oprit din zbor o cioară... Ireală, ca un duh Cu penajul ei feeric. TOPÎRCEANU, M. 12. DLRLC
      • format_quote (și) adverbial Raze calde se aleargă ireal. CAMIL PETRESCU, V. 101. DLRLC
  • 2. (Despre moduri verbale sau despre propoziții condiționale, concesive sau comparative) Care prezintă acțiunea ca ipoteză nerealizată sau nerealizabilă. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.