11 definiții pentru visare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VISARE, visări, s. f. Faptul de a visa, reverie, meditație. ♦ Fantezie. – V. visa.

visare sf [At: HELIADE, O. II, 414 / Pl: ~sări / E: visa] 1-4 (Rar) Vis2 (1-4). 5 (Fig; rar) Vis2 (26). 6 (Fig; rar) Fantezie (1). 7 (Fig; rar) Irealitate. 8 (Înv; fig) Aspirație irealizabilă. 9 (Înv; fig) Dorință arzătoare. 10 (Înv; fig) Ideal. 11 Stare de pasivitate intelectuală în timpul căreia activitatea mentală nu mai este dirijată asupra unui obiect precis, lăsând să se deruleze imagini vagi, amintiri, reprezentări imaginare Si: reverie, vis2 (30), (rar) visărie (1), visătorie (1), (îvr) visătură (1). 12 Obiect al visării (11) Si: reverie, vis (31), (rar) visărie (2), (îvr) visătură (2). 13 (Ccr) Reprezentare în vis2 (1). 14 (Ccr; poetic) Vedenie (5).

VISARE, visări, s. f. Faptul de a visa; reverie, meditație. ♦ Fantezie. – V. visa.

VISARE, visări, s. f. Faptul de a visa (v. vis); fig. reverie. Grigore tresări, ca trezit dintr-o visare. REBREANU, R. I 44. Pierdut într-o visare tainică și dulce, soldatul urmărea cu privirea stolul acela de rîndunele. BART, S. M. 67. Dar azi, îmi ești departe.Te fură alte zări În țara primăverii și-a vecinicii visări. CERNA, P. 12. În fața munților noștri sufletul se lasă dus de visare. RUSSO, O. 100. ♦ Fantezie. Mergi tu, luntre-a vieții mele pe-a visării lucii valuri Pînă unde-n ape sfinte se ridică mîndre maluri. EMINESCU, O. IV 110.

visare f. 1. acțiune de a visa; 2. reverie: visări dulci și senine EM.

visáre f. Acțiunea de a visa. Reverie, imaginațiune vagă. Ideĭe vană, himeră: visările ideologilor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

visare s. f., g.-d. art. visării; pl. visări

visare s. f., g.-d. art. visării; pl. visări

visare s. f., g.-d. art. visării; pl. visări

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VISARE s. contemplație, meditație, reverie, vis. (Cufundat în ~.)

VISARE s. contemplație, meditație, reverie, vis. (Cufundat în ~.)

Intrare: visare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • visare
  • visarea
plural
  • visări
  • visările
genitiv-dativ singular
  • visări
  • visării
plural
  • visări
  • visărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

visare, visărisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a visa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Grigore tresări, ca trezit dintr-o visare. REBREANU, R. I 44.
    • format_quote Pierdut într-o visare tainică și dulce, soldatul urmărea cu privirea stolul acela de rîndunele. BART, S. M. 67.
    • format_quote Dar azi, îmi ești departe. – Te fură alte zări În țara primăverii și-a vecinicii visări. CERNA, P. 12.
    • format_quote În fața munților noștri sufletul se lasă dus de visare. RUSSO, O. 100.
    • 1.1. Fantezie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: fantezie
      • format_quote Mergi tu, luntre-a vieții mele pe-a visării lucii valuri Pînă unde-n ape sfinte se ridică mîndre maluri. EMINESCU, O. IV 110. DLRLC
etimologie:
  • vezi visa DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.