pur¹ sm [At: LB / V: (reg) por, poriu / Pl: ~i, (înv, sn) ~e / E: ml porrum] 1 Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu bulbul format din numeroși bulbi mici, acoperiți cu o membrană, cu tulpina rotundă, cu frunze lungi și înguste, cu flori purpurii, dispuse în umbele Si: (reg) ai (Allium rotundum). 2 (Bot; reg; îc) ~-de-grădină Hajme (Allium ascalonicum). 3 (Bot; reg) Usturoi sălbatic (Allium ochroleucum). 4 (Bot; reg) Praz (Allium porrum). 5 (Bot; reg) Arpagic (Allium schoenoprasum). 6 (Bot; reg) Aiul-șarpelui (Allium scorodoprasum). 7 (Bot; reg) Ceapa-ciorii (Allium vineale). 8 (Bot; reg) Usturoi (Allium sativum). 9 (Bot; reg) Lumânărică (Verbascum thapsus). 10-11 (Bot; reg) Coada-vacii (Verbascum phlomoides sau thapsiforme). 12 (Bot; reg) Ghiocel (Galanthus nivalis).

pur², ~ă [At: LB / Pl: ~i, ~e / E: lat purus, fr pur] 1 a Care nu conține elemente străine Si: curat, neamestecat. 2 av (Îlav) ~ și simplu Nimic altceva decât... 3 a (D. noțiuni abstracte, d. valori spirituale) Care realizează sau încearcă să realizeze un tip, un model considerat perfect, absolut. 4 a (D. noțiuni abstracte, d. valori spirituale) Care se conformează (întocmai) unui tip, unui model, unui etalon, care este neamestecat cu elemente ale unui alt tip sau ale unui alt model din același domeniu. 5-6 a, av (D. artă și produsele ei) (Care este) în afara oricăror tendințe, a oricăror scopuri. 7 av (Reg; îlav) De ~ ce... Extrem de..., foarte. 8 a (Spc) Care se conformează întocmai unei doctrine, unei credințe etc. 9 a (Spc) Care este nealterat, neviciat. 10 a (D. zăpadă) Foarte albă. 11 a (D. cer, zare, atmosferă) De o seninătate desăvârșită. 12 a (D. chip, față) Care este de o desăvârșită armonie, frumusețe. 13-14 a, av (D. voce, sunete) Clar (9-10). 15 a Curat din punct de vedere moral. 16 a (Spc) Virgin. 17 a Care se limitează exclusiv la...

PUR², -Ă, puri, -e, adj. 1. Care nu conține elemente străine; curat, neamestecat. Alcool pur. Aur pur. ▭ Fii ca o apă pură în care se ascund Nămolurile negre cu pietrele la fund. ARGHEZI, V. 150 ◊ (Adverbial) Psihologia lui nu e rece, pur teoretică, studiu de «natură-moartă». IBRĂILEANU, S. 225. ◊ Artă pură v. artă. 2. Nestricat, nealterat, neviciat. Doina aceasta se înalță pînă la cele mai pure și desăvîrșite trepte ale emoției. BOGZA, C. O. 366. Norii lungi în hore pure Trec și ei pe calea lumii. ARGHEZI, V. 34. ◊ (Adverbial) Florile miroseau proaspăt și pur. C. PETRESCU, Î. II 44. ♦ Fără pete, imaculat, limpede. Cerul era de un albastru mai adînc și mai pur. C. PETRESCU, A. 392. ♦ Fig. Nepătat din punct de vedere moral; neprihănit. Vorbele prietenului... coborau trivial pe pămînt ceea ce era pur și inalterat în toată suferința lui și a Luminiței. C. PETRESCU, Î. II 102. Adela e atît de pură, și, cu toate aerele ei de sfidare, e atît de bună! IBRĂILEANU, A. 93. Citeam cu ochi de flăcări în sufletu-ți cel pur! MACEDONSKI, O. II 19. 3. Simplu, gol. Avem a face cu pură frazeologie bisericească. IORGA, L. I 432. ◊ (Adverbial, în expr.) Pur și simplu = nimic altceva decît...; numai și numai. Am să-i reclam pur și simplu banii. ALECSANDRI, S. 167.

PUR¹, puri, s. m. Plantă erbacee din familia liliaceelor, cu frunze lungi și înguste și flori purpurii, dispuse în umbelă, răspîndită prin fînațuri și pe dealuri pietroase (Allium rotundum). Păsărica-sură, pură, Trecu vara-n curătură, C-un maldăr de pur în gură. MAT. FOLK. 1199. Frunză verde fir de pur, Blestema-te-aș, nu mă-ndur, Că mi-ai fost ibovnic bun. SEVASTOS, C. 194.

PUR, -Ă adj. 1. (Despre corpuri) Curat, neamestecat. ♦ Nestricat, nealterat, neviciat. ♦ Fără pete; imaculat, clar, limpede. ♦ (Fig.) Neprihănit, curat, nevinovat. 2. (Fig.) Simplu, gol. 3. (În filozofia idealistă) Desprins de realitatea materială. [Cf. lat. purus, fr. pur].

PUR, -Ă adj. 1. (despre corpuri) curat, neamestecat. ◊ nestricat, nealterat, neviciat. ◊ fără pete; imaculat, clar, limpede. ◊ (fig.) neprihănit, nevinovat. 2. veritabil, autentic, adevărat. 3. (fil. idealistă) desprins de realitatea materială. (< lat. purus, fr. pur)

PUR¹ ~i m. Plantă erbacee comestibilă cu gust de usturoi, având frunze lungi, liniate și flori roz sau roșii, dispuse în umbele. /< cf. lat. porrum

PUR² ~ă (~i, ~e) 1) (despre corpuri, substanțe etc.) Care are o compoziție omogenă; fără impurități; curat; veritabil. 2) Care este lipsit de defecte fizice sau materiale; fără defecte fizice; fără pete; nepătat; imaculat. 3) fig. (despre persoane) Care este cinstit și neprihănit; cast. 4) Care corespunde realității obiective; veritabil; autentic; adevărat; *~ și simplu a) iaca așa; uite așa; b) nimic altceva decât. 5) (despre sunete, voci etc.) Care are o sonoritate bună; caracterizat prin sonoritate de cristal; limpede; clar; cristalin. /<lat. purus, fr. pur

pur a. 1. curat: aur pur; fig. bucurie pură; 2. corect, exact: stil pur.

pur n. 1. Mold. usturoiu sălbatic: (Allium scorodoprasum); purul se consumă de țăran ca și usturoiul verde; 2. Tr. praz. [Lat. PORRUM].

1) púr și (Vs.) por m. (lat. porrum și porrus, praz. V. praz). Usturoĭ sălbatic (allium scorodoprasum), cu varietățile rotundum, ochroléucum și ascalónicum). – Și hagimă (nord) și hașmă (Trans.). Praz (Trans.) V. aĭ 1.

2) *pur, -ă adj. (lat. purus). Curat, neamestecat: aer, vin pur; apă pură. Fig. Cast, integru: vĭață pură. Gram. Fără barbarizme orĭ alte defecte: stil pur. Pur și simplu, curat, de-a binele: acesta e pur și simplu nebun. Adv. A trăi pur, a scrie pur, a fi pur și simplu beat. (Se poate zice și puramente).

por⁴ sm vz pur¹

poriu sm vz pur¹

❍AIU sm.Tr.-Carp. 🌿 1 = USTUROIU ¶ 2 PUR² 1 ¶ 2 AIUL-CIOAREI Trans. = CEAPA-CIOAREI² ¶ 3 Trans. AIU-DE-PĂDURE = LEURDĂ și CRIN-DE-PĂDURE ¶ 4 AIU-DE-VARĂ = USTUROIU ¶ 5 Trans. AIU-SĂLBATIC, a) plantă ierboasă bulboasă ce crește printre stînci și pășuni (Allium ochroleucum); b) varietate de usturoiu ce crește prin grădini și locuri sterpe (Allium oleraceum) (🖼 48) ¶ 6 Trans. AIUL-ȘARPELUI, plantă ierboasă cu tulpina învîrtită în spirală ca și încolăciturile unui șarpe; crește prin livezi, fînețe, tufișuri și pe marginea pădurilor; se întrebuințează în bucătărie (Allium scorodoprasum) (🖼 49) [lat. al(l)ium].

poriu m. Tr. Bot. praz. [Lat. PORRUM].

pur¹ adj. m., pl. puri; f. pură, pl. pure

pur² s. m., pl. puri

pur¹ adj. m., pl. puri; f. pură, pl. pure

pur² s. m., pl. puri

pur s. m., pl. puri

pur adj. m., pl. puri; f. sg. pură, pl. pure

PUR adj. 1. v. neamestecat. 2. v. natural. 3. v. nativ. 4. v. curat. 5. curat, natural, neamestecat, (înv. și pop.) sadea. (Vin ~.) 6. v. limpede. 7. v. curat. 8. v. senin. 9. v. clar. 10. ideal, platonic, (fig.) curat. (Dragoste ~.)

PUR s. (BOT.) 1. (Allium rotundum) (Transilv.) ai. 2. (Allium vineale) usturoi sălbatic, (reg.) samuraslă.

PUR s. v. ai sălbatic, aiul șarpelui, arpagic, ceapa-ciorii, ghiocel, hagimă, lumânare, lumânărică, praz.

PUR adj. v. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, pudic, virgin, virginal.

PUR s. (BOT.) 1. (Allium rotundum) (Transilv.) ai. 2. (Allium vineale) usturoi sălbatic, (reg.) samuraslă.

pur s. v. AI SĂLBATIC. AIUL ȘARPELUI. ARPAGIC. CEAPA-CIORII. GHIOCEL. HAGIMĂ. LUMÎNARE. LUMÎNĂRICĂ. PRAZ.

PUR adj. 1. curat, neamestecat, simplu. (O substanță ~; un corp ~.) 2. natural, veritabil, (livr.) genuin. (Un produs ~.) 3. curat, nativ, neamestecat, (înv. și reg.) safi, (Transilv. și Bucov.) prisnic, (înv.) prisne, (fig.) virgin. (Aur ~.) 4. curat, neamestecat, (Transilv.) tistaș. (Grîu ~.) 5. curat, natural, neamestecat, (înv. și pop.) sadea. (Vin ~.) 6. clar, cristalin, curat, limpede, transparent, (pop.) vioară, (Transilv.) tistaș, (înv.) chiar. (Apă ~.) 7. bun, curat, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare. (Aer ~.) 8. albastru, clar, curat, limpede, senin, străveziu, (livr.) limpid, (Transilv.) tistaș, (înv.) seninat, seninos, (fig.) spălat. (Un cer ~.) 9. clar, limpede, nealterat, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat. (O voce ~.) 10. ideal, platonic. (Dragoste ~.)

pur adj. v. CANDID. CAST. FECIORELNIC. FECIORESC. INOCENT. NEPRIHĂNIT. NEVINOVAT. PUDIC. VIRGIN. VIRGINAL.

Pur ≠ amestec, amestecat, impur

pur (pură), adj. – Curat, clar. Fr. pur. – Der. (din fr.) impur, adj.; puritate, s. f.; impuritate, sf.; purifica, vb.; purificator, adj.; purism, s. n.; purist, s. m.

muzică pură v. absolută, muzică.

PUR subst. (usturoi sălbatic). 1. Pura, Seliștean (Met 160), pren. 2. Pura fam., ard., 1688 (Paș); Purea (Moț; GoroVei, Folticenii 145); Puria (Ard II 99, 300). 3. Puran artist dramatic; -i s. 4. Cf. + -in, -ca: Purinc/ă, olt. (RI XI 47); -eștii neam brașovean (BCI XII 88). 5. + ic(a): Purica fam., ard., act. sau (< purice). 6. Purilaș (Cat Braș 111).