18 definiții pentru virginal (adj.) verginal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIRGINÁL2, -Ă, virginali, -e, adj. 1. De virgină (1), de fecioară; feciorelnic, virgin. 2. Fig. Candid, pur. [Var.: (înv. și pop.) verginál, -ă adj.] – Din fr. virginal, lat. virginalus.

virginal, ~ă a [At: HELIADE, O. I, 373 / V: (înv) ver~ / Pl: ~i, ~e / E: fr virginal cf lat virginalis, -e] 1 a De virgină (1) Si: feciorelnic (1), (îvr) vergural (1). 2 a Care este propriu unei virgine (1) Si: feciorelnic (2), (îvr) vergural (2). 3-4 a (Fig) Virgin (7-8). 5 a (Rar; d. obiecte) Intact. 6 a (Rar; d. obiecte) Neutilizat. 7 a (Fig) Care are o culoare albă, strălucitoare, sugerând candoarea.

virginal2, -ă adj. 1 De virgină, de fecioară; care este feciorelnic, virgin. Întreaga-i figură surîdea cu o candoare virginală și prefăcută (REBR.). 2 Fig. Care este candid, pur, neprihănit, imaculat. Lumea trăiește în culori mai fragede pentru copil; reacțiile sînt mai virginale (VIANU). • pl. -i, -e. și (înv.,pop.) verginal, -ă adj. /<fr. virginal, lat. virginālis, -e.

VIRGINÁL, -Ă, virginali, -e, adj. 1. De virgină (1), de fecioară; feciorelnic, virgin. 2. Fig. Candid, pur. [Var.: (înv. și pop.) verginál, -ă adj.] – Din fr. virginal, lat. virginalus.

VIRGINÁL, -Ă, virginali, -e, adj. 1. De virgină, de fecioară; feciorelnic, virgin. Acele muieri... atrag la sine, spre a le da brînci în orgii... creaturile cele mai fragile, cele mai virginale. GHICA, A. 696. 2. Fig. Candid, pur. Creațiunea sa... nu mai are nimic din aspra candoare și din energia virginală a anticei Artemide. ODOBESCU, S. III 57. A ta inimă-i închină Virginalele-i comori. ALECSANDRI, P. II 172. – Variantă: (învechit) verginál, -ă (NEGRUZZI, S, II 37) adj.

VIRGINÁL, -Ă adj. 1. De fecioară, fecioresc, virgin. 2. (Fig.) candid, pur, curat. [Var. verginal, -ă adj. / < lat. virginalis, cf. fr. virginal]

VIRGINÁL2, -Ă adj. 1. de fecioară; virgin. 2. (fig.) candid, pur. (< fr. virginal, lat. virginalis)

VIRGINÁL ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de virgine; propriu virginelor; feciorelnic. 2) fig. Care se caracterizează prin curățenie sufletească; curat la suflet; neprihănit; cast; candid; pur. /<fr. virginal, lat. virginalus

virginal a. ce ține de virgine: ființe cu forțe virginale AL.

*virginál, -ă adj. (lat. virginalis). De virgină. Adv. Ca o virgină.

VERGINÁL, -Ă adj. v. virginal.

verginal, -ă adj. v. virginal.

VERGINÁL, -Ă adj. v. virginal.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

virginál1 adj. m., pl. virgináli; f. virginálă, pl. virginále

virginál adj. m., pl. virgináli; f. sg. virginálă, pl. virginále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIRGINAL adj. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, pudic, virgin, (înv.) nestricat, prost, vergur, (fig.) curat, imaculat, neîntinat, nepătat, pur, serafic, (înv. fig.) neatins, preacurat. (Un surîs ~.)

Intrare: virginal (adj.)
virginal1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • virginal
  • virginalul
  • virginalu‑
  • virgina
  • virginala
plural
  • virginali
  • virginalii
  • virginale
  • virginalele
genitiv-dativ singular
  • virginal
  • virginalului
  • virginale
  • virginalei
plural
  • virginali
  • virginalilor
  • virginale
  • virginalelor
vocativ singular
plural
verginal adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verginal
  • verginalul
  • verginalu‑
  • vergina
  • verginala
plural
  • verginali
  • verginalii
  • verginale
  • verginalele
genitiv-dativ singular
  • verginal
  • verginalului
  • verginale
  • verginalei
plural
  • verginali
  • verginalilor
  • verginale
  • verginalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

virginal (adj.) verginal

etimologie: