hagimă¹ sf [At: RESMERIȚĂ, D. / Pl: ~me / E: mg hagyme] Arpagic.

hagimă f. Bot. Mold. Tr. arpagic. [Ung. HAGYMA].

AGIMĂ = HAGIMĂ.

háșmă și hágimă f., pl. e (ung. hagyma, ceapă. V. hașmacĭucă). Mold. Arpagic. Un fel de ceapă care face cățeĭ ca usturoiu. Trans. hajmă (la Panțu și hasmă), pur. – Și hágĭumă (Tut.). Cp. cu cîrcĭumă, crîșmă. V. orceag.

1) púr și (Vs.) por m. (lat. porrum și porrus, praz. V. praz). Usturoĭ sălbatic (allium scorodoprasum), cu varietățile rotundum, ochroléucum și ascalónicum). – Și hagimă (nord) și hașmă (Trans.). Praz (Trans.) V. aĭ 1.

HAGIMĂ s. (BOT.; Allium ascalonicum) (reg.) pur, vlașiță.

HAGIMĂ s. (BOT.; Allium ascalonicum) (reg.) pur, vlașiță.