amestecat¹ sn [At: DA / E: amesteca¹] Amestecare (7).

amestecat², ~ă [At: (a. 1640) ap. GCR I, 90 / Pl: ~ați, ~e / E: amesteca¹] 1-2 a, av Combinat. 3-4 a, av Reunit. 5-6 a, av Adunat laolaltă. 7-8 a, av Pus în legătură cu ceva. 9-10 a, av Angrenat în ceva. 11-12 a, av Împestrițat. 13 a (Îs) Lume ~ă Oameni de bună condiție și oameni cu reputație rea sau de condiție inferioară. 14-15 a, av Încurcat și neorânduit. 16 a (Jur; înv) Nedelimitat. 17 a (Jur; înv; îs ) Sânge ~ Incest. 18 av (înv) Incestuos.

AMESTECAT I. adj. 1 p. AMESTECA ¶¶ contr. NEAMESTECAT ¶ 2 De tot felul: lume ~ă ¶ 3 ‡Nehotărît încurcat, confuz: și așa au stătut lucrurile ~e doi ani (NEC.) ¶ 4 ‡Nehotărnicit: fiind moșiia Ulmuleților ~ă și nehotărîtă de cătră alte siliști ale lor (HASD.). II. sbst. Faptul de a (se) amesteca.

AMESTECAT, -Ă, amestecați, -te, adj. (Despre o- grupare, un tot) Compus din elemente diferite; împestrițat, eterogen. Era lume amestecată în curtea caretașului. PAS, L. I 75.

AMESTECAT, -Ă, amestecați, -te, adj. Compus din elemente diferite; împestrițat, eterogen. – V. amesteca.

amestecat, -ă adj. Combinat (de ex. cafeaŭa cu lapte). Felurit: lume amestecată. Nedelimitat: moșiĭ amestecate. Fig. Nehotărît, încurcat, confuz: lucrurĭ amestecate. S. n., pl. inuz. urĭ. Acțiunea de a amesteca dese-orĭ: amestecatu mămăligiĭ. Adv. A vorbi amestecat (de ex., rom. cu cuv. fr.).

mestecat² sn vz amestecat¹

mestecat⁴, ~ă a vz amestecat²

AMESTECAT adj. 1. diferit, eterogen, felurit, împestrițat, pestriț, variat, (reg.) mistreț. (Un public ~.) 2. v. corcit. 3. v. încurcat.

AMESTECAT adj. 1. diferit, eterogen, felurit, împestrițat, pestriț, variat, (reg.) mistreț. (O mulțime ~.) 2. corcit, încrucișat, (pop.) mistreț, (prin Ban.) mistricioi, (Olt.) mistrițat. (Rase ~.) 3. încîlcit, încurcat. (Fire ~.)

Amestecat ≠ curat, pur

MESTECAT⁴, -Ă adj. v. amestecat.