21 de intrări

Articole pe această temă:

127 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

P, p, s. m. 1. A nouăsprezecea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (consoană ocluzivă bilabială surdă). [Pr.: pe, -pî.Pl. și: (1, n.) p-uri]

p smi 1 A nouăsprezecea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet corespunzător literei p (1), consoană oclusivă bilabială surdă. 3 Semn grafic pentru p (2).

P s. m. invar. A nouăsprezecea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (consoană oclusivă bilabială surdă (2)). [Pr.: pe]

P s. m. invar. A optsprezecea literă a alfabetului, numită «pe», și sunetul pe care îl reprezintă; este o consoană ocluzivă bilabială surdă.

P s. m. invar. A optsprezecea literă[1] a alfabetului, numită „pe”, și sunetul corespunzător.[1]

  1. [1]Numerotarea din DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”). — gall

p m. A șaĭ-spre-zecea literă a alfabetuluĭ latin. El reprezentă o consonantă labială mută care devine b cînd vibrează și coardele vocale ale gîtuluĭ și m cînd aeru e emis și pe nas.

DÚCE1, duc, vb. III. I. Tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într-un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr-un loc și a-l pune într-altul. ◊ Expr. A duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva cu sine spre a-l conduce, a-l îndruma, a-l introduce undeva; a conduce. ◊ Expr. A duce (pe cineva) cu vorba (sau cu minciuna) = a-i promite (cuiva) mereu ceva, amânând îndeplinirea promisiunii; a înșela (pe cineva) făcându-i promisiuni mincinoase. (Fam.) A duce (pe cineva) cu zăhărelul (sau de nas, cu cobza, cu preșul) = a înșela, a amăgi (cu promisiuni mincinoase). A se lăsa dus de gânduri (de visare etc.) = a se lăsa cuprins, copleșit de gânduri. A-l duce pe cineva gândul (sau mintea, capul) la ceva = a-i veni cuiva ceva în minte; a se pricepe (să facă ceva); a face ceva. ♦ Intranz. (Despre un drum) A conduce sau a ajunge într-un anumit loc, a da în... ♦ Intranz. Fig. A avea drept rezultat. 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva; p. ext. a apropia de cineva sau ceva. Duce lingura la gură. 4. A transmite vești, vorbe, răspunsuri, salutări etc. 5. A-și petrece viața, zilele etc. într-un anumit fel; a trăi. ◊ Expr. A o duce în... = a nu mai înceta cu..., a o ține în... A nu o (mai) duce (mult) = a nu mai avea mult de trăit, a fi pe moarte. 6. A îndura, a suporta, a răbda, a suferi. ◊ Expr. A duce grija (cuiva sau a ceva) = a) a fi îngrijorat să nu (i) se întâmple ceva rău; b) a se interesa, a se ocupa îndeaproape (de cineva sau de ceva). A(-i) duce dorul = a) a-i fi dor de cineva; b) a fi dornic de ceva, a simți lipsa unui lucru. 7. A purta războaie, lupte, tratative etc. 8. A depune, a presta o muncă. ◊ Expr. A (o) duce la capăt (sau la îndeplinire, la bun sfârșit) = a îndeplini (în bune condiții) ceva. 9. A trage, a trasa linii. II. Refl. 1. A merge, a se deplasa, a se mișca, a pleca undeva sau către cineva. ◊ Expr. A se duce drept (sau într-un suflet, glonț, pușcă, întins) = a merge undeva repede, fără ocol. (Pop.) A se duce după cineva = a se mărita. A se tot duce = a merge fără încetare. A se duce cu Dumnezeu (sau în plata, în știrea lui Dumnezeu, în plata Domnului) = a merge unde vrea, unde poate, oriunde. A se duce de râpă = a se prăpădi, a se distruge; a se cheltui; a decădea. Du-te-ncolo! = exclamație prin care se exprimă neîncrederea față de ceea ce spune cineva. (În imprecații) Du-te (sau ducă-se) dracului! (Substantivat) Du-te-vino = mișcare continuă (și intensă) încoace și încolo. (Pop.) Ducă-se pe pustii = a) dracul; b) epilepsie. ♦ A colinda, a cutreiera (fără țintă). ♦ A pluti pe apă sau a zbura în aer. 2. (Despre vești, zvonuri etc.) A se răspândi, a se împrăștia. 3. Fig. A trece; a dispărea. 4. A muri; a se sfârși. III. Intranz. A rezista la... – Lat. ducere.

FÓSFOR s. n. Element chimic otrăvitor, ușor inflamabil, care se găsește în natură mai ales sub formă de fosfați, în organismul animal, în guano și în solurile fertile. [Acc. și: fosfór] – Din fr. phosphore.

NEBĂGÁT1 s. n. (În expr.) Pe nebăgate de (sau în) seamă = fără a (se) observa; pe nesimțite. – Pref. ne- + băgat.

PE prep. I. (Introduce un complement direct). 1. (Complementul este exprimat printr-un substantiv nume propriu sau nume comun care indică o ființă) Îl strig pe Ion. A împușcat pe lup în cap. ♦ (Complementul este exprimat printr-un substantiv comun care indică un lucru) Cui pe cui se scoate. 2. (Complementul este exprimat printr-un pronume personal, relativ, interogativ, demonstrativ, nehotărât sau negativ) L-a întrebat pe el. Pe cine nu-l lași să moară, nu te lasă să trăiești. Pe cine să chem? L-a adus și pe celălalt. A strigat pe cineva. Nu strig pe nimeni.Expr. Unul pe altul (sau una pe alta, unii pe alții, unele pe altele) = reciproc, între ei (sau între ele). ♦ (Complementul este exprimat prin numeralul nehotărât „câți”, „câte”, cu valoare de pronume relativ) Pe câți i-am ajutat. 3. (Complementul este exprimat printr-un numeral ordinal, cardinal, distributiv) Pe al doilea nu l-am văzut. Adună pe 5 cu 7. Vedea pe câte unul zâmbind. 4. (Complementul este exprimat printr-un adjectiv sau un numeral substantivat, fiind precedat de articolul „cel”) I-a invitat pe cei harnici. 5. (Complementul este exprimat printr-un substantiv sau un pronume precedat de adverbul de comparație „ca”) Mă privește ca pe un străin.Loc. adv. Ca pe el (sau pe ea, pe ei, pe dânsa etc.) = de-a binelea, de tot; zdravăn. II. (Introduce un complement indirect). 1. În legătură cu..., fiind vorba de... Vorbea pe seama cuiva. 2. Împotriva, în contra (cuiva). E pornit pe el. 3. În schimbul, pentru... A dat doi lei pe bilet. ♦ (Cu o nuanță temporală și distributivă) în schimbul unei munci (de o zi, de o lună etc.); în timp de... Cât să-ți dau pe an? III. (Introduce un complement circumstanțial) 1. (Introduce un complement circumstanțial de loc) S-a oprit pe o treaptă.Expr. Pe lume = în cuprinsul lumii, pretutindeni; în diverse puncte ale globului. ◊ (Cu o nuanță instrumentală) Emitere pe unde scurte. ◊ (Cu o nuanță temporală) Pe drum i-am spus o poveste. ♦ (Dă complementului pe lângă care stă o nuanță de aproximație) Caută pe după bănci.Expr. Pe acasă = a) undeva în preajma sau în apropierea casei; b) în interiorul casei, la casa în care locuiește cineva sau în sânul familiei sale. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe cale. Pe din jos de... Pe deasupra. Pe de lături. Pe urma... 2. (Introduce un complement circumstanțial de timp) Pe căldura asta o să ne uscăm de sete.Loc. adv. Pe mâine = a) în cursul zilei de mâine; b) pentru mâine; până mâine. ◊ Loc. conj. Pe când = a) în timp ce, pe vremea când; b) (cu nuanță adversativă) În acest timp însă, în schimb (în acest timp); iar. ◊ Loc. prep. Pe după... = cam după... aproximativ după... Pe aproape de... = (cam) în apropierea..., (cam) înainte de... ♦ Pe timp de..., pe o durată de..., în fiecare, la fiecare, pentru fiecare; într-o perioadă de... Cantitate de cărbune planificată pe 5 ani. ♦ În, spre, înspre. Pe primăvară. Pe-nserate. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe atunci. Pe loc. Pe timpuri. Pe veci. Pe viitor. 3. (Introduce un complement circumstanțial de mod) A plecat pe furiș.Expr. (Pop.) A rămâne (sau a fi) pe a cuiva = a rămâne (sau a fi) pe voia cuiva, a se face după cum dorește (cineva). (Pop.) Dacă-i pe aceea... = dacă-i așa..., dacă așa stau lucrurile... ◊ (Cu o nuanță locală) Munceau până cădeau pe brânci. ♦ În schimbul..., pentru..., cu prețul..., cu... ♦ (Cu o nuanță instrumentală) Cu ajutorul..., prin intermediul..., cu..., prin...; în... ♦ (Cu o nuanță cantitativă; în expr.) Pe atât(a) sau p-atâta = în această măsură, într-atâta, cu atâta, la atâta. ♦ (Indică un raport de măsură) Teren de 20 pe 25 de metri. ♦ (Cu sens distributiv) Câte trei spectacole pe săptămână. ♦ (Formează expresii și locuțiuni) Pe apucate. Pe larg. Pe nume. Pe din două. Pe terminate. 4. (Introduce un complement circumstanțial de cauză, adesea cu nuanță finală) Din cauza. Se contrazic pe nimicuri. ♦ În urma, ca urmare. L-a certat pe spusa unui copil. 5. (Introduce un complement circumstanțial de scop) Spre, pentru; spre a..., pentru a..., să... S-a așternut pe somn. 6. (În formule de jurământ) Pe cinstea mea. IV. (Urmat de un atribut) Are un semn pe toată viața. [Var.: (înv. și pop.) pre prep.] – Lat. super, per.

PIÁNO1 adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) Cu intensitate scăzută; încet. – Cuv. it.

PIÁNO1 adv. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) Cu intensitate scăzută; încet. – Cuv. it.

PRE2 prep. v. pe.

fosfor sns [At: IOANOVICI, TEHN. 44 / A și: fosfor / E: fr phosphore] Element chimic otrăvitor, ușor inflamabil, care se găsește în natură numai în compuși.

îndelete [At: DOSOFTEI, V. S. 183/2 / E: în + de + lete] 1 av (Îlav) Pe ~ Fără grabă. 2 av (Reg; îal) De bunăvoie. 3 sn (Reg; îlav) Cu ~tul Cu încetul. 4 av (Trs) Pregătit. 5 sf (Înv) Răgaz. 6 sf (Înv) Motiv.

pe pp [At: PSALT. HUR. 114r/3 / V: (îvp) pă, pre, (îrg) pi, (înv) pri, (reg) pa, pî, pră, prî / E: ml super, per] 1 Exprimă situarea în contact direct a două elemente, dintre care unul este suprapus celuilalt Stă pe masă. 2 Exprimă localizarea într-o parte definită a unei suprafețe S-a rupt pe mijloc. 3 Arată sprijinul pe o parte a corpului Se ține pe picioare. 4 Situarea este între limitele unei suprafețe Stă pe pat. 5 Suprapunerea este realizată fără contact Era ceață pe oraș. 6 Exprimă trecerea printr-o suprafață prin care se realizează accesul într-un spațiu delimitat Intră pe ușă. 7 Deplasarea în spațiu se face printr-o mișcare longitudinală Merge pe drum. 8 Ceea ce trece dintr-un spațiu în altul poate fi privirea Se uita pe fereastră. 9 Privirea poate cuprinde un spațiu delimitat Privi pe câmpie. 10 Exprimă orientarea verticală a unui obiect spre o suprafață cu care va intra în contact Sămânța a căzut pe piatră. 11 Exprimă orientarea, fără contact direct Fereastra dădea pe bulevard. 12 Exprimă ideea de destinație spațială spre care se orientează o acțiune Au năvălit pe el. 13 (Îc) ~ la Exprimă un reper spațial accidental sau provizoriu Poftiți pe la noi. 14 Reperul spațial este în apropiere, nu în contact direct Satul era pe apa Tisei. 15 Exprimă contactul dintre un element și un punct de sprijin spațial Purtat pe umăr: 16 (Îvp) Exprimă transmiterea a ceva prin intermediar Trimite bani pe poștă. 17 Cu sens distributiv, exprimă încadrarea elementelor în grupuri Mergeau pe trei șiruri. 18 (Îlpp) ~ lângă, ~-aproape, ~ deasupra, ~ alături etc. Exprimă orientarea unei mișcări față de un reper spațial. 19 Arată situarea precisă în dreptul unui reper Haine strâmte pe talie. 20 Exprimă raportarea exactă la un reper temporal Pe 19 aprilie. 21 Orientarea temporală poate fi imprecisă Plecăm pe toamnă. 22 Exprimă încadrarea în niște limite temporale Pe vremea lui Duca Vodă. 23 (Îlav) ~ atunci, ~ vremuri (Exprimă depărtarea nedeterminată a momentului vorbirii față de reperul temporal trecut) Cândva. 24 (Îlav) ~ drum, ~ cale (Referirea se face la un moment nedeterminat din timpul deplasării) Undeva. 25 Exprimă încadrarea în tot cursul unei perioade Salariu pe luna mai. 26 (Fig) Exprimă spațiul parcurs într-o unitate de timp Kilometri pe oră. 27 (Îlav) ~ viitor (Exprimă un reper temporal neprecizat situat după momentul vorbirii) De acum înainte. 28 Exprimă un reper temporal viitor față de care este programată o acțiune Plecăm pe duminică. 29 Exprimă depășirea de curând a unui reper temporal Nu mâncase de două zile pe a treia. 30 (Îc) ~ la Exprimă un reper temporal aproximativ Pe la 1840. 31 Exprimă raportul dintre timpul activității și recompensa primită Șaizeci de mii de lei pe zi. 32 Exprimă încadrarea în unități temporale repetabile Cinci pâini pe zi. 33 (Îlav) ~ urmă, ~ urma (Exprimă încadrarea ulterioară față de un eveniment) În cele din urmă. 34 Exprimă coincidența a două repere temporale A căzut 1 mai pe o duminică. 35 (Îlpp) ~ când Exprimă concomitența a două circumstanțe. 36 Exprimă raportul cauzal a două circumstanțe Bând apă pe osteneală, s-a îmbolnăvit. 37 (Îlav) ~ dată, ~ loc (Exprimă o circumstanță care reprezintă o reacție la o altă circumstanță) Imediat. 38 (Înv) Arată asupra cui se exercită o autoritate Domn pe o țară bogată. 39 (Îlpp) ~ seama, pe socoteala Exprimă asumarea unei răspunderi de către cineva. 40 Exprimă un element dominant care este o circumstanță favorabilă sau nu, suportată de cel dominat Necaz pe capul meu. 41 Exprimă o stare sufletească apăsătoare Stă pe gânduri. 42 (Îlav) ~ cât... ~ atât (Exprimă un raport de proporționalitate între efectele a două fenomene) În mod egal. 43 Circumstanța este definită printr-un reper temporal de întindere nelimitată Nu adunași bogății pe acest pământ. 44 Exprimă o colectivitate asupra căreia acționează o circumstanță Ședință pe sector. 45 Exprimă o raportare cantitativă la un întreg Pe jumătate adormit. 46 (Îlpp) ~ lângă, ~ deasupra Exprimă anexarea cumulativă la un tot. 47 Exprimă aglomerarea excesivă a elementelor Veneau scrisori pe scrisori. 48 Exprimă intensificarea unei acțiuni Se pune pe citit. 49 Exprimă intensificarea maximă și scopul acțiunii Bătaie pe omor. 50 Restrânge săvârșirea unei acțiuni la un singur domeniu de aplicare A pus sechestru pe avere. 51 (Îlpp) ~ socoteala, ~ seama Restrânge domeniul de aplicare al unui comentariu, de obicei critic, ironic. 52 Restrânge sfera de cuprindere a unei tematici Poezii pe subiecte triste. 53 (Înv) Exprimă scopul acțiunii Să-l chemăm pre ajutor. 54 (Înv) Introduce beneficiarul sau destinatarul unei acțiuni Are milă pre țara noastră. 55 Însoțește un nume de ființă care reprezintă destinatarul pasiv al acțiunii, reluat printr-un pronume substitut, considerat gramatical complement direct cu prepoziția pe Îi gonea pe ei. 56 (Înv) Exprimă iminența unei acțiuni sau unui proces Bolnavul era pre vindecare. 57 Introduce un determinant cu sens modal Povesti pe scurt. 58 Introduce termenul care exprimă mijlocul de garantare a adevărului unei afirmații Pe cuvânt de onoare. 59 Exprimă garantarea mijlocului de finanțare Pe socoteala lui. 60 Exprimă limba țintă în care se face sau traduce o comunicare Spune asta pe sârbește. 61 Exprimă un mijloc de identificare Îl cunosc pe grai că e învățat. 62 Exprimă o modalitate de obținere a unui bun, serviciu Pe credit. 63 Exprimă un criteriu de clasificare Așezate pe culori. 64 (Îlav) (Rând) ~ rând (Exprimă ordinea de eșalonare a unor elemente) Unul după altul. 65 (Înv) Exprimă raportul de conformare la ceea ce indică termenul de după prepoziție Trăiesc pre învățăturile sfinte. 66 (Înv) Exprimă motivarea săvârșirii unei acțiuni Pedepsit pre vină. 67 Exprimă compensarea cantitativă sau calitativă în cadrul unui schimb Vinde un litru pe zece lei. 68 (Înv) Exprimă adevărul unei afirmații Pre adevăr este că... 69 Exprimă nonechivalența între rolul unei persoane și esența ei Face pe mironosița. 70 (Îcs) ~ motiv că Exprimă argumentul explicativ al unei acțiuni. 71 Exprimă compatibilitatea sau nu a două alternative Schimbă obiceiurile cele bune pe cele rele. 72 (Îcs) Tot atât... pe cât (de)... Exprimă echivalența între proporțiile a două calități.

arată toate definițiile

Intrare: p
  • pronunție: pe, pî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • p
  • p-ul
  • p-u‑
plural
  • p-uri
  • p-urile
genitiv-dativ singular
  • p
  • p-ului
plural
  • p-uri
  • p-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: ducă-se-pe-pustii
ducă-se-pe-pustii substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
plural
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
genitiv-dativ singular
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
plural
  • ducă-se-pe-pustii
  • ducă-se-pe-pustii
vocativ singular
plural
Intrare: fosfor
  • pronunție: fosfor, fosfor
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • fosfor
  • fosforul
  • fosforu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • fosfor
  • fosforului
plural
vocativ singular
plural
P simbol
  • pronunție: pe, pî
abreviere, simbol, siglă (I6)
  • P
Intrare: nebăgate (pe ~ de seamă)
pe nebăgate de seamă locuțiune adverbială
compus
  • pe nebăgate de sea
Intrare: pe
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • pe
  • p‑
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pri
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prî
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pre2 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
  • pre
Intrare: pe alocuri
compus
  • pe alocuri
compus
  • pe-alocuri
Intrare: pe aproape
compus
  • pe aproape
compus
  • pe-aproape
Intrare: pe atunci
compus
  • pe atuncea
compus
  • pe-atuncea
compus
  • pe atunci
compus
  • pe-atunci
Intrare: pe când
pe când
compus
  • pe când
Intrare: pe de departe
pe de departe locuțiune adverbială
compus
  • pe de departe
Intrare: pe de lături
pe de lături locuțiune adverbială
compus
  • pe de lături
Intrare: pe de o parte
pe de o parte locuțiune adverbială
compus
  • pe de o parte
pe de-o parte locuțiune adverbială
compus
  • pe de-o parte
Intrare: pe de rost
compus
  • pe de rost
Intrare: pe de-a-ntregul
pe de-a-ntregul
compus
  • pe de-a-ntregul
Intrare: pe din dos
compus
  • pe Din dos
Intrare: pe îndelete
pe îndelete locuțiune adverbială
compus
  • pe îndelete
compus
  • pe-ndelete
Intrare: pe la
compus
  • pe la
Intrare: pe unde
compus
  • pe unde
Intrare: pe urmă
compus
  • pe urmă
Intrare: piano
piano1 (adv.) adverb
  • silabație: pia-no
adverb (I8)
  • piano
  • pronunție: pe, pî
substantiv neutru (N24--)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • p
  • p-ul
  • p-u‑
plural
  • p-uri
  • p-urile
genitiv-dativ singular
  • p
  • p-ului
plural
  • p-uri
  • p-urilor
vocativ singular
plural
Intrare: scârța-scârța-pe-hârtie
scârța-scârța-pe-hârtie1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scârța-scârța-pe-hârtie
  • scârța-scârța-pe-hârtie
plural
  • scârța-scârța-pe-hârtie
  • scârța-scârța-pe-hârtie
genitiv-dativ singular
  • scârța-scârța-pe-hârtie
  • scârța-scârța-pe-hârtie
plural
  • scârța-scârța-pe-hârtie
  • scârța-scârța-pe-hârtie
vocativ singular
plural
scârța-scârța-pe-hârtie2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scârța-scârța-pe-hârtie
  • scârța-scârța-pe-hârtie
plural
  • scârța-scârța-pe-hârtie
  • scârța-scârța-pe-hârtie
genitiv-dativ singular
  • scârța-scârța-pe-hârtie
  • scârța-scârța-pe-hârtie
plural
  • scârța-scârța-pe-hârtie
  • scârța-scârța-pe-hârtie
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

p

  • 1. substantiv masculin invariabil substantiv neutru A nouăsprezecea literă a alfabetului limbii române.
    surse: DEX '09 DE
    • diferențiere A optsprezecea literă a alfabetului.
      surse: DLRLC
    • comentariu Numerotarea din DLRLC și DLRM este diferită de cea actuală, la vremea respectivă nefiind luate în considerație literele Â, Q, Y (nerepertoriate) și W (menționată dar fără a fi considerată literă „a alfabetului”).
  • 2. substantiv masculin invariabil Sunet notat cu această literă (consoană ocluzivă bilabială surdă).
    surse: DEX '09 DLRLC DE
  • 3. substantiv masculin invariabil (Sub forma P) Simbol chimic pentru fosfor.
    surse: DE
  • 4. substantiv masculin invariabil fizică (Sub forma P) Simbol pentru poise.
    surse: DE
  • 5. substantiv masculin invariabil logică (Sub forma P) Simbol pentru predicatul concluziei unui silogism.
    surse: DE
  • 6. metrologie (Sub forma p) Simbol pentru prefixul pico-.
    surse: DE
  • 7. genetică (Sub forma P1) Simbol pentru generația parentală din cadrul experimentelor de încrucișare.
    surse: DE

etimologie:

ducă-se-pe-pustii popular

etimologie:

fosfor P

  • 1. Element chimic otrăvitor, ușor inflamabil, care se găsește în natură mai ales sub formă de fosfați, în organismul animal, în guano și în solurile fertile.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: luminofor (substanță) un exemplu
    exemple
    • Leoarcă de ploaie, pădurile strălucesc cu o mare intensitate, ca și cum fiecare frunză le-ar fi fost muiată în fosfor. BOGZA, C. O. 65.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Fosfor alb = substanță albă sau galbenă, moale ca ceara, translucidă, foarte inflamabilă, toxică, luminescentă.
      surse: NODEX
    • 1.2. Fosfor roșu = praf amorf, roșu sau cafeniu-închis, puțin inflamabil, netoxic, neluminescent.
      surse: NODEX
    • diferențiere Nemetal, care prezintă mai multe stări alotropice, aflat în natură în compuși și având diferite întrebuințări.
      surse: NODEX
  • comentariu simbol P
    surse: DOOM 2

etimologie:

nebăgate (pe ~ de seamă) pe nebăgate de seamă

  • 1. expresie Pe nebăgate de (sau în) seamă = fără a (se) observa; pe nesimțite.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Pe nebăgate de seamă, mă depărtam de țintă. D. ZAMFIRESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • Și vînează ici, vînează colea, se depărtase de oamenii săi, pe nebăgate în seamă. ISPIRESCU, L. 389.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Prefix ne- + băgat.
    surse: DEX '09

piano p

  • 1. (Indică modul de executare a unei bucăți muzicale) Cu intensitate scăzută.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: încet (adv.)
    • 1.1. Piano pianissimo = cât se poate de încet, extrem de slab.
      surse: DN
    • 1.2. Pian-piano = mai încet.
      surse: DN
  • comentariu abreviere p
    surse: DOOM 2

etimologie: