9 intrări

57 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DATÁ, datez, vb. I. 1. Tranz. A stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut. ♦ A pune data pe o scrisoare, pe un act etc. 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „de la”, „de” sau „din”) A se fi produs, a se fi făcut, a fi început să existe. – Din fr. dater.

DATÁ, datez, vb. I. 1. Tranz. A stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut. ♦ A pune data pe o scrisoare, pe un act etc. 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. „de la”, „de” sau „din”) A se fi produs, a se fi făcut, a fi început să existe. – Din fr. dater.

datá [At: I. GOLESCU, C. / Pzi: ~téz / E: fr dater] 1 vt A pune data (1) pe un act, document, scrisoare etc. 2 vt A stabili data exactă a unui eveniment din trecut. 3 vi (Nob) A se învechi. 4 vi (Adesea cu determinări introduse prin prepozițiile „din”, „de la”, „de”) A începe să existe. 5 vi (Rar) A se face cunoscut Si: a se remarca.

DATÁ, datez, vb. I. 1. Tranz. A stabili timpul exact cînd s-a întîmplat ceva. ♦ A pune data (pe o scrisoare sau pe un act). 2. Intranz. (Cu determinări introduse prin prep. «de la», «de» sau «din») A-și avea începutul, a începe să existe (într-un anumit moment). Ceramică care datează din epoca elenistică.

DÁTA s.n. (Latinism) Lucrurile cunoscute, date, care stau la baza unui raționament, a unei cercetări etc. [< lat. data – lucruri date < dare – a da].

DATÁ vb. I. 1. tr. A stabili (cu exactitate) data, timpul când s-a petrecut ceva. ♦ A pune data (pe un document, pe un act etc.). 2. intr. A-și avea începutul, a începe din... [< fr. dater, it. datare].

DÁTA1 s. n. lucrările cunoscute, date care stau la baza unui raționament, a unei cercetări etc. (< lat. data)

DATÁ2 vb. I. tr. a stabili data unui fapt din trecut. ◊ a pune data pe un act, pe o scrisoare etc. II. intr. a-și avea începutul, a începe din... (< fr. dater)

A DATÁ ~éz 1. tranz. 1) (evenimente, fapte din trecut) A localiza în timp, stabilind data exactă. 2) (scrisori, acte) A prevedea cu data de realizare. 2. intranz. A avea începutul; a-și trage existența. /<fr. dater

DAT2, -Ă, (I) dați, -te, adj., (II) dăți, s. f. I. Adj. Pus la dispoziție, oferit: înmânat, transmis, prezentat, dăruit. ◊ Expr. La un moment dat = într-un anumit moment; în clipa aceea. În cazul dat = în acest caz, în cazul de față. Dat fiind (că...) = ținând seama de... (sau că...), având în vedere (că...); deoarece. Dat dracului (sau naibii) = deștept, isteț; șmecher, șiret. Dat uitării = uitat, părăsit. II. S. f. Momentul, împrejurarea (repetabilă) când se produce un fapt; oară, rând. ◊ Loc. adv. Data trecută = cu prilejul anterior. Data viitoare = într-o împrejurare ulterioară. De data aceasta (sau asta) ori de astă dată = de rândul acesta, acum. Pe dată ce... (sau cum...) = îndată; pe loc, numaidecât. O dată = într-un singur caz; Nu o dată = de multe ori. Încă o dată = din nou. III. S. f. (Pop.) Soartă, destin. ◊ Cum (sau precum) e data = după cum e obiceiul, datina. – V. da2.

DÁTĂ, date, s. f. I. Timpul precis (exprimat în termeni calendaristici) când s-a produs sau urmează să se producă un eveniment. ♦ Indicația acestui timp pe un act, pe o scrisoare etc. II. 1. (La pl.) Fapte stabilite (de știință), elemente care constituie punctul de plecare în cercetarea unei probleme, în luarea unei hotărâri etc. 2. (Mat.) Fiecare dintre mărimile, relațiile etc. care servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma unei cercetări și urmează să fie supuse unei prelucrări. – Din fr. date.

dat2[1], ~ă [At: CAMIL PETRESCU, U. N. 232 / Pl: dați[2], ~e / E: da3] 1 a (D. obiecte, bunuri) Pus la îndemâna, în mâna, brațele, gura etc. cuiva. 2 a (D. mâncare, băutură) Oferit. 3 a Distribuit. 4 a (Pex) Repartizat. 5 a (D. o activitate) Încredințate cuiva. 6 a Predat. 7 a Destinat. 8 a (Mai ales în determinări introduse prin prepozițiile „pe”, „pentru”, „în schimb”) Cedat pentru a primi în loc altceva. 9 a (Îvp) Așezat într-un anumit loc sau poziție. 10 a (D. ușă, poartă, îla) ~ de perete Împins în laturi. 11 a (Pex; d. ușă, poartă; îal) Larg deschis. 12 a (Îla) ~ peste cap Lucrat superficial. 13 (Pex; îal) Distrus. 14 (D. terenuri) Care se întinde până la... 15 (Cu determinări introduse prin prepoziția „cu”) Acoperit cu un strat de vopsea, ulei, metal etc. 16 (D. oameni) Uns cu un strat de cremă, ruj, pudră etc. 17 a (Pex; cu determinări introduse prin prepoziția „cu”) Stropit. 18 (D. substanțe) Întins pe ceva. 19 (D. oameni) Încredințat cuiva în vederea unui scop. 20 a (Pop; d. vite) Mânat. 21 (Îvr) Trimis. 22 (Îvr) Amânat. 23 a (Înv) Supus. 24 (Îvp; d. cetăți, armate) Predat. 25 a (D. oameni) Care se lasă atras, cuprins, copleșit de... 26 (D. știri, informații) Adus la cunoștință. 27 (Îal) ~ la ziar Publicat în ziar. 28 a (Îal) Trimis spre publicare la ziar. 29 (Îla) ~ la televizor Difuzat la televizor. 30 (Îla) ~ la lumină (sau la iveală) Descoperit. 31 (Îal) Arătat. 32 a (D. o scriere; îal) Publicat. 33 a (D. bunuri materiale) Realizat prin muncă. 34 a (Pex; d. bunuri materiale) Produs. 35 a (D. legi, documente) Elaborat și făcut cunoscut Si: emis. 36 a (D. concursuri, teze, examene) Susținut. 37 a (D. băuturi alcoolice; îla) ~ pe gât Băut lacom, dintr-o dată. 38 a Pus la dispoziție. 39 a Prezentat. 40 a (Îe) La un moment ~ Într-un anumit moment. 41 a (Îae) În clipa aceea. 42 a (Îe) În cazul ~ În acest caz. 43 a (Îlc) ~ fiind (că) Ținând seama de... 44 a (Îal) Deoarece. 45 a (D. oameni; îla) ~ dracului (sau naibii) Deștept. 46 a (D. oameni; îal) Șmecher. 47 a (Îla) ~ uitării Uitat. 48 a (Îal) Părăsit. 49 sf (Reg) Obicei. 50 sf (Îlav) (Pre)cum e ~ După cum este obiceiul. 51 sf (Mol) Una dintre părțile de câte șaisprezece prăjini ale unei fălci[3] Si: obrațe, trunchi. corectată modificată

  1. datdat, fiind monosilabic — Ladislau Strifler
  2. dațidați, fiind monosilabic — Ladislau Strifler
  3. făclii → fălci, folosire greșită a var. făclie pentru facla2 ca unitate de măsură — Ladislau Strifler

dátă sf [At: ASACHI, S. L. II, 45 / Pl: ~te / E: fr date] 1-2 Timp sau moment în care are (sau va avea) loc un fapt, o întâmplare Si: oară1 (1). 3 (Îlav) ~ta trecută Într-o împrejurare trecută. 4 (Îlav) ~ta viitoare Într-o împrejurare ulterioară. 5 (Îlav) De ~ta aceasta (sau asta), ori (înv) astă ~ Acum. 6 (Îal) În rândul acesta. 7 (Înv; îlav) Din ~ta de acum De acum înainte. 8 (Îlav) Întru (sau la) acea ~ În acel timp. 9 (Înv; îal) Imediat. 10 (Îlal) Pe ~ ce (sau cum) Imediat. 11 (Îal) În momentul când. 12 (Îlav; îoc) de două sau de mai multe ori) O ~ Într-un singur rând. 13 (Îlav) Nu o ~ Adesea. 14 (Îlav) O ~ (cu) În același timp (cu). 15 (Îlav) O ~ cu capul Niciodată. 16 (Îe) O ~ pentru totdeauna Definitiv. 17 (Îe) Încă o ~ Din nou. 18 (Îae) A doua oară. 19 (Îlc) O ~ (ce) Imediat (ce). 20 (Îal) De vreme ce. 21 (Înv; îlav) întâia ~ cât Îndată ce. 22 Timp precis (exprimat în termeni calendaristici) când s-a produs sau urmează să se producă un eveniment. 23 Indicație exactă a timpului (exprimată calendaristic) care apare pe un document, pe o scrisoare, lucrare etc. 24 (Mpl) Numere, mărimi, relații, fapte, elemente etc. care servesc la rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma unor cercetări, urmând să fie supuse unor prelucrări și care pot servi la tragerea unei concluzii, la luarea unei decizii etc.

DAT2, -Ă, dați, -te, adj., s. f. I. Adj. Pus la dispoziție, oferit; înmânat, transmis, prezentat, dăruit. ◊ Expr. La un moment dat = într-un anumit moment; în clipa aceea. În cazul dat = în acest caz, în cazul de față. Dat fiind (că...) = ținând seama de... (sau că...), având în vedere (că...); deoarece. Dat dracului (sau naibii) = deștept, isteț; șmecher, șiret. Dat uitării = uitat, părăsit. II. S. f. 1. Momentul, împrejurarea (repetabilă) când se produce un fapt; oară, rând. ◊ Loc. adv. Data trecută = cu prilejul anterior. Data viitoare = într-o împrejurare ulterioară. De data aceasta (sau asta) ori de astă dată = de rândul acesta, acum. Pe dată ce... (sau cum...) = îndată; pe loc, numaidecât. O dată = într-un singur caz. Nu o dată = de multe ori. Încă o dată = din nou. 2. (La pl.) Fapte stabilite (de știință), elemente care constituie punctul de plecare în cercetarea unei probleme, în luarea unei hotărâri etc. III. S. f. (Reg.) Soartă, destin. ◊ Cum (sau precum) e data = după cum e obiceiul, datina. – V. da2.

DÁTĂ, date, s. f. I. Timpul precis (exprimat în termeni calendaristici) când s-a produs sau urmează să se producă un eveniment. ♦ Indicația acestui timp pe un act, pe o scrisoare etc. (pusă la întocmirea lor). II. Fiecare dintre numerele, mărimile, relațiile etc. care servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma unei cercetări și urmează să fie supuse unei prelucrări. – Din fr. date.

DAT2, -Ă, dați, -te, adj. Pus la dispoziție, oferit, înmînat, predat, remis, transmis, prezentat, dăruit. ◊ Expr. La un moment dat = într-un anumit moment; în acel moment, în clipa aceea. În cazul dat = în acest caz, în cazul de față. Dat fiind (că...) = ținînd seama de (sau că...), avînd în vedere (că...); deoarece. Dat dracului (sau naibii) = deștept, isteț; șiret, șmecher. Are o trecere nebună... E dat dracului... Uite, la table... i-a smintit pe toți. CAMIL PETRESCU, U. N. 232. Dat uitării = uitat, părăsit de toți.

DÁTĂ1, dăți, s. f. (Rar la pl.) Timpul sau momentul în care are loc un fapt sau o întîmplare. Se aud lătrăturile unui cîine de fiecare dată cînd vine sau pleacă lume străină. CAMIL PETRESCU, T. I 533. A fost singura dată în trei luni cînd au vorbit atît de lung. C. PETRESCU, C. V. 356. O singură dată a întrebat cu gura plină de plăcintă: Elisabeta, de cîte ori se mănîncă la noi pe zi? SAHIA, N. 57. ◊ (În concurență cu «oară») L-ai văzut prima dată acum două săptămîni. CAMIL PETRESCU, T. III 119. Dar eu văd de-atîtea dăți Ce cuminte-i firea! COȘBUC, P. I 264. Și-ntîia dată-n viață un plîns amar mă-neacă. EMINESCU, O. I 91. ◊ Loc. adv. Data trecută = cu prilejul anterior, în împrejurarea trecută. Ca și data trecută, aruncară făina pe jos. ȘEZ. I 86. Data viitoare = cu prilejul ulterior, într-o împrejurare viitoare. Să știți că vă aduc data viitoare un ulcior de țuică. SADOVEANU, P. M. 28. De data aceasta (sau asta) sau de astă dată = în împrejurarea în care ne găsim acum, de rîndul acesta, acuma. De data aceasta n-ar mai fi o luptă, ci s-ar vedea simple trupuri... cum aleargă mecanic, în dorul de viață. SAHIA, N. 18. De astă dată însă vă rog să-mi răspundeți categoric. VLAHUȚĂ, O. A. 431. Tot eu te voi scăpa și de data asta. ȘEZ. IV 4. Pe dată (ce... sau cum...), pe loc, numaidecît; în momentul cînd... Orice fecior o vedea Pe dată o și-ndrăgea. TEODORESCU, P. P. 152. (În opoziție cu de două ori) O dată = într-un singur rînd, nu de mai multe ori. Cînd era să iasă, își mai aruncă ochii o dată prin grajd. ISPIRESCU, L. 3. N-am pățit eu asta numai o dată în viața mea. CREANGĂ, P. 124. Să mai sărut o dată pămîntul țerei mele! ALECSANDRI, P. III 296. Să nu ne mai întîlnim Numai sîmbăta o dată, Duminica ziua toată, Alte zile-arareori, Într-una de nouă ori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 62. Nu o dată = în repetate rînduri, de multe ori, adesea. O dată (cu) = în același timp (cu)..., cu același prilej, concomitent, simultan. O dată cu venirea serii, femeile au aprins focul în vatră. BOGZA, C. O. 117. Baba, care se culcase o dată cu găinile, se sculă cu noaptea-n cap. CREANGĂ, P. 6. Nu te ocupa de multe trebi o dată. NEGRUZZI, S. I 248. (Cu o construcție mai puțin obișnuită) Ajunse cu seara o dată la un loc. RETEGANUL, la TDRG. ◊ Expr. O dată cu capul = cu nici un preț, niciodată. O dată cu capul nu putea el crede una ca asta. ISPIRESCU, L. 20 St! nu deschide o dată cu capul! CARAGIALE, O. I 99. O dată pentru totdeauna = definitiv, irevocabil. Ei trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna că forța brațelor noastre întrece forța tuturor motoarelor. SAHIA, N. 36. Încă o dată = din nou, a doua oară. Încă o dată de vei veni... să te faci că nici mă cunoști. id. ib. 62. ◊ Loc. conj. O dată = (înaintea unui participiu sau a unui adjectiv) din moment ce, îndată ce, imediat ce. O dată intrată pe calea putreziciunii morale și intelectuale, clasa burgheză se cadaverizează. IONESCU-RION, C. 109. O dată pornit din casa d-tale, înapoi nu m-oi mai întoarce. CREANGĂ, P. 192. O dată liberi, unii din noi luară calea Parisului, alții se duseră în Transilvania. BOLINTINEANU, O. 269. O dată ce = de vreme ce. O dată ce s-a luat hotărîrea, rămîne valabilă.

DÁTĂ3 s. f. 1. (Regional, numai în expr.) Cum (sau precum) e data = după cum e obiceiul, datina; după cum trebuie, după cum se cuvine, se cade, se obișnuiește. Cu lăutari s-aducem fata, Cu vin și chef, precum e data. COȘBUC, P. I 241. Stați... pînă merg eu... să mă gat, cum e data să meargă omul RETEGANUL, P. III 9. 2. (Popular) Soartă, destin. Eu n-am mumă, tu n-ai tată, Amîndoi sîntem d-o dată. BIBICESCU, P. P. 25. ◊ Expr. Așa-i (sau așa i-a fost) data (cuiva) = așa-i soarta (cuiva), așa i-a fost (cuiva) sortit, scris. Așa-i data fetelor Să scrie cătanelor. HODOȘ, P. P. 208.

DÁTĂ2, date, s. f. 1. Indicație precisă a timpului calendaristic (zi, an etc.) în care s-a întîmplat un eveniment sau un fapt. Nici un vapor romînesc nu pleca la acea dată spre Rotterdam. BART, E. 247. ♦ Mențiune indicînd timpul (anul, luna, ziua) întocmirii unei scrisori, a unui act, a unei inscripții etc. Cînd am venit la prînz, am găsit ușa închisă și biletul ăsta pe ușă... Uite, scrie data, 15 octombrie 1937. CAMIL PETRESCU, T. III 53. 2. (Mai ales la pl.) Fapte stabilite (de știință), elemente necesare care servesc ca punct de plecare în cercetarea unei chestiuni, la tragerea unei concluzii sau la luarea unei hotărîri. Mi-ar fi trebuit date precise. DAVIDOGLU, M. 90. Aș putea, cu datele pe care le am despre viața și firea ta, să-ți dovedesc că «pesimismul» tău nu e de loc sincer. VLAHUȚĂ, O. A. 326. Miron și alți hronicari au scris mai toți după tradiții, fără a îngriji datele. NEGRUZZI, S. I 202.

arată toate definițiile

Intrare: Data
nume propriu (I3)
  • Data
Intrare: data (s.n.)
substantiv neutru (N999)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • data
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
Intrare: data (vb.)
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • data
  • datare
  • datat
  • datatu‑
  • datând
  • datându‑
singular plural
  • datea
  • datați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • datez
(să)
  • datez
  • datam
  • datai
  • datasem
a II-a (tu)
  • datezi
(să)
  • datezi
  • datai
  • datași
  • dataseși
a III-a (el, ea)
  • datea
(să)
  • dateze
  • data
  • dată
  • datase
plural I (noi)
  • datăm
(să)
  • datăm
  • datam
  • datarăm
  • dataserăm
  • datasem
a II-a (voi)
  • datați
(să)
  • datați
  • datați
  • datarăți
  • dataserăți
  • dataseți
a III-a (ei, ele)
  • datea
(să)
  • dateze
  • datau
  • data
  • dataseră
Intrare: altă dată
compus
  • altă da
Intrare: alte dăți
compus
  • alte dăți
Intrare: astă dată
compus
  • astă da
Intrare: dat (adj.)
dat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dat
  • datul
  • datu‑
  • da
  • data
plural
  • dați
  • dații
  • date
  • datele
genitiv-dativ singular
  • dat
  • datului
  • date
  • datei
plural
  • dați
  • daților
  • date
  • datelor
vocativ singular
plural
Intrare: dată (calendaristică, a unei probleme)
dată1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • da
  • data
plural
  • date
  • datele
genitiv-dativ singular
  • date
  • datei
plural
  • date
  • datelor
vocativ singular
plural
Intrare: dată (moment, oară)
dată2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F61)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • da
  • data
plural
  • dăți
  • dățile
genitiv-dativ singular
  • dăți
  • dății
plural
  • dăți
  • dăților
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

data (s.n.)

  • 1. Lucrurile cunoscute, date, care stau la baza unui raționament, a unei cercetări etc.
    surse: DN

etimologie:

data (vb.)

  • 1. tranzitiv A stabili data exactă a unui eveniment sau a unui fapt din trecut.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. A pune data pe o scrisoare, pe un act etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. intranzitiv (Cu determinări introduse prin prepoziție „de la”, „de” sau „din”) A se fi produs, a se fi făcut, a fi început să existe.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: exista attach_file un exemplu
    exemple
    • Ceramică care datează din epoca elenistică.
      surse: DLRLC

etimologie:

dat (adj.)

etimologie:

  • surse: DEX '09 DEX '98 NODEX

dată (calendaristică, a unei probleme)

  • 1. Timpul precis (exprimat în termeni calendaristici) când s-a produs sau urmează să se producă un eveniment.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Dată istorică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX
    • Nici un vapor romînesc nu pleca la acea dată spre Rotterdam. BART, E. 247.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Indicația acestui timp pe un act, pe o scrisoare etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • Cînd am venit la prînz, am găsit ușa închisă și biletul ăsta pe ușă... Uite, scrie data, 15 octombrie 1937. CAMIL PETRESCU, T. III 53.
        surse: DLRLC
  • 2. (la) plural Fapte stabilite (de știință), elemente care constituie punctul de plecare în cercetarea unei probleme, în luarea unei hotărâri etc.
    surse: DEX '09 DLRLC MDN '00 NODEX attach_file 4 exemple
    exemple
    • Date științifice.
      surse: DEX '09 DLRLC MDN '00 NODEX
    • Mi-ar fi trebuit date precise. DAVIDOGLU, M. 90.
      surse: DLRLC
    • Aș putea, cu datele pe care le am despre viața și firea ta, să-ți dovedesc că «pesimismul» tău nu e de loc sincer. VLAHUȚĂ, O. A. 326.
      surse: DLRLC
    • Miron și alți hronicari au scris mai toți după tradiții, fără a îngriji datele. NEGRUZZI, S. I 202.
      surse: DLRLC
  • 3. matematică Fiecare dintre mărimile, relațiile etc. care servesc pentru rezolvarea unei probleme sau care sunt obținute în urma unei cercetări și urmează să fie supuse unei prelucrări.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

dată (moment, oară)

  • 1. Momentul, împrejurarea (repetabilă) când se produce un fapt.
    exemple
    • Se aud lătrăturile unui cîine de fiecare dată cînd vine sau pleacă lume străină. CAMIL PETRESCU, T. I 533.
      surse: DLRLC
    • A fost singura dată în trei luni cînd au vorbit atît de lung. C. PETRESCU, C. V. 356.
      surse: DLRLC
    • O singură dată a întrebat cu gura plină de plăcintă: Elisabeta, de cîte ori se mănîncă la noi pe zi? SAHIA, N. 57.
      surse: DLRLC
    • L-ai văzut prima dată acum două săptămîni. CAMIL PETRESCU, T. III 119.
      surse: DLRLC
    • Dar eu văd de-atîtea dăți Ce cuminte-i firea! COȘBUC, P. I 264.
      surse: DLRLC
    • Și-ntîia dată-n viață un plîns amar mă-neacă. EMINESCU, O. I 91.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Fiecare dintre cazurile când se produce o întâmplare sau un fapt care se repetă. O singură dată. Ultima dată.
      surse: NODEX
    • 1.1. locuțiune adverbială Data trecută = cu prilejul anterior, în împrejurarea trecută.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ca și data trecută, aruncară făina pe jos. ȘEZ. I 86.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială Data viitoare = într-o împrejurare ulterioară, cu prilejul ulterior.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Să știți că vă aduc data viitoare un ulcior de țuică. SADOVEANU, P. M. 28.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială De data aceasta (sau asta) ori de astă dată = de rândul acesta, în cazul de față.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: acum / acuma attach_file 3 exemple
      exemple
      • De data aceasta n-ar mai fi o luptă, ci s-ar vedea simple trupuri... cum aleargă mecanic, în dorul de viață. SAHIA, N. 18.
        surse: DLRLC
      • De astă dată însă vă rog să-mi răspundeți categoric. VLAHUȚĂ, O. A. 431.
        surse: DLRLC
      • Tot eu te voi scăpa și de data asta. ȘEZ. IV 4.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială De fiecare dată = de câte ori are loc.
      surse: NODEX
    • 1.5. locuțiune adverbială De altă dată = din trecut; de cândva.
      surse: DLRLC
    • 1.6. locuțiune adverbială Pe dată ce... (sau cum...) = pe loc, în momentul când...
      exemple
      • Orice fecior o vedea Pe dată o și-ndrăgea. TEODORESCU, P. P. 152.
        surse: DLRLC
    • 1.7. locuțiune adverbială (În opoziție cu de două ori) O dată = într-un singur caz.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Cînd era să iasă, își mai aruncă ochii o dată prin grajd. ISPIRESCU, L. 3.
        surse: DLRLC
      • N-am pățit eu asta numai o dată în viața mea. CREANGĂ, P. 124.
        surse: DLRLC
      • Să mai sărut o dată pămîntul țerei mele! ALECSANDRI, P. III 296.
        surse: DLRLC
      • Să nu ne mai întîlnim Numai sîmbăta o dată, Duminica ziua toată, Alte zile-arareori, Într-una de nouă ori. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 62.
        surse: DLRLC
    • 1.8. locuțiune adverbială Nu o dată = de multe ori, în repetate rânduri.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: adesea
    • 1.9. locuțiune adverbială O dată (cu) = în același timp (cu)..., cu același prilej.
      exemple
      • O dată cu venirea serii, femeile au aprins focul în vatră. BOGZA, C. O. 117.
        surse: DLRLC
      • Baba, care se culcase o dată cu găinile, se sculă cu noaptea-n cap. CREANGĂ, P. 6.
        surse: DLRLC
      • Nu te ocupa de multe trebi o dată. NEGRUZZI, S. I 248.
        surse: DLRLC
      • (Cu o construcție mai puțin obișnuită) Ajunse cu seara o dată la un loc. RETEGANUL, la TDRG.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie O dată cu capul = cu nici un preț.
      exemple
      • O dată cu capul nu putea el crede una ca asta. ISPIRESCU, L. 20.
        surse: DLRLC
      • St! nu deschide o dată cu capul! CARAGIALE, O. I 99.
        surse: DLRLC
    • 1.11. expresie O dată pentru totdeauna = categoric definitiv irevocabil
      surse: DLRLC NODEX attach_file un exemplu
      exemple
      • Ei trebuie să înțeleagă o dată pentru totdeauna că forța brațelor noastre întrece forța tuturor motoarelor. SAHIA, N. 36.
        surse: DLRLC
    • 1.12. locuțiune adverbială Încă o dată = din nou, a doua oară.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Încă o dată de vei veni... să te faci că nici mă cunoști. SAHIA, N. 62.
        surse: DLRLC
    • 1.13. locuțiune conjuncțională O dată = (înaintea unui participiu sau a unui adjectiv) din moment ce, îndată ce, imediat ce.
      exemple
      • O dată intrată pe calea putreziciunii morale și intelectuale, clasa burgheză se cadaverizează. IONESCU-RION, C. 109.
        surse: DLRLC
      • O dată pornit din casa d-tale, înapoi nu m-oi mai întoarce. CREANGĂ, P. 192.
        surse: DLRLC
      • O dată liberi, unii din noi luară calea Parisului, alții se duseră în Transilvania. BOLINTINEANU, O. 269.
        surse: DLRLC
    • 1.14. locuțiune conjuncțională O dată ce = de vreme ce.
      exemple
      • O dată ce s-a luat hotărârea, rămâne valabilă.
        surse: DLRLC
  • exemple
    • Eu n-am mumă, tu n-ai tată, Amîndoi sîntem d-o dată. BIBICESCU, P. P. 25.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Așa-i (sau așa i-a fost) data (cuiva) = așa-i soarta (cuiva), așa i-a fost (cuiva) sortit, scris.
      exemple
      • Așa-i data fetelor Să scrie cătanelor. HODOȘ, P. P. 208.
        surse: DLRLC
  • 3. expresie regional Cum (sau precum) e data = după cum e obiceiul, datina; după cum trebuie, după cum se cuvine, se cade, se obișnuiește.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cu lăutari s-aducem fata, Cu vin și chef, precum e data. COȘBUC, P. I 241.
      surse: DLRLC
    • Stați... pînă merg eu... să mă gat, cum e data să meargă omul. RETEGANUL, P. III 9.
      surse: DLRLC

etimologie: