dexonline

info

21 de definiții pentru prebăluit

din care

explicative DEX (15)
ortografice DOOM (2)
sinonime (2)
regionalisme (2)

Explicative DEX

PROBĂLUI, probăluiesc, vb. IV. Tranz. (Înv. și reg.) 1. A încerca, a căuta să facă, să realizeze ceva; a face tentative. 2. A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare pentru a vedea dacă este corespunzător anumitor cerințe, unui anumit scop etc.; a încerca, a verifica, a experimenta, a proba (1). 3. A dovedi, a adeveri, a confirma, a proba (2). 4. A chibzui, a socoti; a presupune. [Var.: prubului vb. IV] – Din magh. próbálni.

PRUBULUI vb. IV v. probălui.

prăbăli v vz probălui

prăbălui v vz probălui

prebălui^[1] v vz probălui corectat(ă)

Variantă greșit tipărită în original: preabălui. O confirmă ordonarea alfabetică incorectă a acestei variante și forma acesteia în definiția principală — LauraGellner

probăli v vz probălui

probălui vt [At: CANTEMIR, HR. 184 / V: (îrg) prăb~, prubul~, (înv) probol~, (reg) preb~, ~bul~, (css) prăbăli, ~li, prubăli / Pzi: ~lesc / E: probă + -ălui] 1 (Îrg) A încerca să dovedească ceva. 2 (Îrg) A face tentative de... 3 (Îrg) A proba (1). 4 (Îrg; c. i. oameni) A pune la încercare. 5 (Îrg) A proba (4). 6 (Reg; urmat de o propoziție introdusă prin „că”, „cum” etc.) A chibzui. 7 (Reg; urmat de o propoziție introdusă prin „că”, „cum” etc.) A presupune Si: a bănui, a crede. 8 (Îf prubului) A stabili. 9 (Îf prubului) A potrivi.

probolui v vz probălui

probului v vz probălui

prubăli v vz probălui

prubului v vz probălui

PROBĂLUI vb. IV v. prubului.

PRUBULUI, prubuluiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) 1. A supune la o probă, a proba, a încerca. Trompeții se urcară pe parapetul cupolei, prubuluindu-și încet trompele. SANDU-ALDEA, U. P. 134. 2. A cîntări posibilitățile de reușită, a chibzui, a-și face socoteala că... Iată-l înșfăcat de căpriorii podului, zvîrlindu-se din căprior în căprior, pînă ce prubului că se află deasupra carului cu muierea. CAMILAR, N. II 34. Măsură din ochi înălțimea pînă sus și prubului cum s-ar putea cățăra la drum. SADOVEANU, B. 229. N-avem vreme de pierdut; trebuie să prubuluim cum ne-am întîlni cît mai curînd. CONTEMPORANUL, VI_II 203. 3. A socoti, a gîndi, a presupune. Văzînd că nu-mi mai scrii, am prubuluit că trebuie să fii dus hăt tocmai... în America. PĂUN-PINCIO, P. 138. – Variantă: probului (GOLESCU, Î. 172) vb. IV.

prubuluì v. pop. a proba. [Ung. PROBALNI, a încerca].

prubuluĭésc v. tr. (ung. probálni). Pop. Probez, încerc. Apreciez, socotesc probabilitățile. – Rar și prubuĭesc (rus. próbovatĭ). Cp. cu preț(ăl)uĭesc.

Ortografice DOOM

probălui (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. probăluiesc, imperf. 3 sg. probăluia; conj. prez. 3 să probăluiască

probălui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. probăluiesc, imperf. 3 sg. probăluia; conj. prez. 3 sg. și pl. probăluiască

Sinonime

PROBĂLUI vb. v. adeveri, arăta, atesta, bănui, căuta, certifica, confirma, crede, demonstra, dovedi, ghici, gândi, imagina, încerca, închipui, întări, întrezări, mărturisi, presupune, prevedea, proba, socoti, sprijini, stabili, susține, ști, tatona, verifica, visa.

probălui vb. v. ADEVERI. ARĂTA. ATESTA. BĂNUI. CĂUTA. CERTIFICA. CONFIRMA. CREDE. DEMONSTRA. DOVEDI. GHICI. GÎNDI. IMAGINA. ÎNCERCA. ÎNCHIPUI. ÎNTĂRI. ÎNTREZĂRI. MĂRTURISI. PRESUPUNE. PREVEDEA. PROBA. SOCOTI. SPRIJINI. STABILI. SUSȚINE. ȘTI. TATONA. VERIFICA. VISA.

Regionalisme / arhaisme

prăbăli, prăbălesc, vb. intranz. – (reg.) A încerca, a verifica: „Tu nu mă iubești, / Numa mă prăbălești” (Bilțiu, 1996: 381). – Din magh. próból (MDA) sau magh. próbálni „a încerca, a proba” < germ. probieren.

prăbăli, prăbălesc, vb. intranz. – A încerca, a verifica: „Tu nu mă iubești, / Numa mă prăbălești” (Bilțiu 1996: 381). – Din magh. próbál (< germ. probieren).

Intrare: prebăluit

prebăluit

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	prebăluit	prebăluitul	prebăluită	prebăluita
nominativ-acuzativ	plural	prebăluiți	prebăluiții	prebăluite	prebăluitele
genitiv-dativ	singular	prebăluit	prebăluitului	prebăluite	prebăluitei
genitiv-dativ	plural	prebăluiți	prebăluiților	prebăluite	prebăluitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

probălui, probăluiescverb

învechit regional

1. A încerca, a căuta să facă, să realizeze ceva; a face tentative. DEX '09 DEX '98

sinonime: ghici tatona încerca
2. A supune ceva sau pe cineva la o probă, la o încercare pentru a vedea dacă este corespunzător anumitor cerințe, unui anumit scop etc.; a proba. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: experimenta proba stabili susține verifica încerca
- format_quote Trompeții se urcară pe parapetul cupolei, prubuluindu-și încet trompele. SANDU-ALDEA, U. P. 134. DLRLC
3. A proba. DEX '09 DEX '98

sinonime: adeveri arăta atesta certifica confirma căuta demonstra dovedi mărturisi proba sprijini întări ști
4. Bănui, chibzui, crede, gândi, imagina, presupune, prevedea, socoti, visa, închipui, întrezări. DEX '09 DEX '98 DLRLC

sinonime: bănui chibzui crede gândi imagina presupune prevedea socoti visa închipui întrezări
- format_quote Văzînd că nu-mi mai scrii, am prubuluit că trebuie să fii dus hăt tocmai... în America. PĂUN-PINCIO, P. 138. DLRLC
- 4.1. A cântări posibilitățile de reușită, a chibzui, a-și face socoteala că... DLRLC
  - format_quote Iată-l înșfăcat de căpriorii podului, zvîrlindu-se din căprior în căprior, pînă ce prubului că se află deasupra carului cu muierea. CAMILAR, N. II 34. DLRLC
  - format_quote Măsură din ochi înălțimea pînă sus și prubului cum s-ar putea cățăra la drum. SADOVEANU, B. 229. DLRLC
  - format_quote N-avem vreme de pierdut; trebuie să prubuluim cum ne-am întîlni cît mai curînd. CONTEMPORANUL, VI_II 203. DLRLC

etimologie:

limba maghiară próbálni DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.