15 definiții pentru dificil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIFICÍL, -Ă, dificili, -e, adj. 1. Care prezintă dificultăți; greu (de făcut), anevoios, complicat, greu de rezolvat. 2. (Despre persoane și despre caracterul lor) Care se împacă greu cu alții, greu de mulțumit; exigent, mofturos, capricios; susceptibil. – Din fr. difficile, lat. difficilis.

DIFICÍL, -Ă, dificili, -e, adj. 1. Care prezintă dificultăți; greu (de făcut), anevoios, complicat, greu de rezolvat. 2. (Despre persoane și despre caracterul lor) Care se împacă greu cu alții, greu de mulțumit; exigent, mofturos, capricios; susceptibil. – Din fr. difficile, lat. difficilis.

dificíl, ~ă a [At: HELIADE, O. II, 157 / Pl: ~i, ~e / E: fr difficile, it difficile, lat difficilis] 1 Care este greu de înțeles Si: complicat, (înv) dificultos (1). 2 Greu de rezolvat Si: complicat, (înv) dificultos (2). 3 Care prezintă dificultăți Si: anevoios, (înv) dificultos (3). 4 Greu (de făcut) Si: anevoios, (înv) dificultos (4). 5 (D. oameni) Care se împacă greu cu alții. 6 (D. oameni) Greu de mulțumit Si: capricios, exigent, mofturos, pretențios, susceptibil.

DIFICÍL, -Ă, dificili, -e, adj. 1. (În opoziție cu ușor, lesne) Care prezintă dificultăți; greu (de făcut), anevoios. Păstrăvii fac adevărate trepte de trecere în locurile dificile. SADOVEANU, V. F. 120. Tu știi că pentru mine începutul unei scrisori e întotdeauna dificil și rece. C. PETRESCU, Î. II 63. ♦ Complicat, greu de rezolvat. Situație dificilă.Hai cu mine, să înveți cum se procedează în asemenea împrejurări dificile. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 315. 2. (Despre persoane și despre caracterul lor) Care se împacă greu cu alții, greu de mulțumit; exigent, mofturos, capricios; susceptibil. Nadina e o femeie cam dificilă. REBREANU, R. I 250.

DIFICÍL, -Ă adj. 1. Cu dificultăți, anevoios, greu. 2. (Despre oameni) Năzuros, supărăcios, capricios; susceptibil. [< lat. difficilis, cf. fr. difficile].

DIFICÍL, -Ă adj. 1. care prezintă dificultăți; anevoios, greu; dificultos. 2. (despre oameni) năzuros, supărăcios, capricios; susceptibil. (< fr. difficile, lat. difficilis)

DIFICÍL ~ă (~i, ~ e) 1) Care se face cu mari eforturi; greu de realizat. 2) Care provoacă griji și incomodități. O situație ~ă. Poziție ~ă. 3) (despre persoane) Care se împacă greu cu alții; greu de satisfăcut; capricios; năzuros; mofturos. Copil ~. /<fr. difficile, lat. difficilis

dificil a. 1. greu (de făcut), anevoios; 2. fig. exigent; delicat: caracter dificil.

difícil, -ă adj. (lat. difficilis, d. prefixu dis și facilis, ușor). Greŭ de făcut, anevoĭos: lucrare dificilă. Fig. Exigent, greŭ de mulțămit: caracter dificil. Greoĭ, ostenitor: stil dificil. Defavorabil, plin de suferințe: timpurĭ dificile. Adv. În mod dificil. Fals -cíl (d. fr.).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dificil adj. m., pl. dificili; f. dificilă, pl. dificile

dificíl adj. m., pl. dificíli; f. sg. dificílă, pl. dificíle

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DIFICÍL adj., adv. 1. adj. anevoios, greu, (pop.) ostenitor, (înv. și reg.) ostenicios. (O treabă ~.) 2. adj. anevoios, delicat, gingaș, greu, (fig.) ingrat. (Are o misiune ~.) 3. adj. v. anevoios. 4. adj. complicat, greu. (O problemă ~ la matematică.) 5. adv. anevoie, greu. (~ de înțeles.) 6. adj. anevoios, greoi, (astăzi rar) silnic. (Un mers ~.) 7. adj. greu, pretențios. (Un text ~.) 8. adj. v. mofturos. 9. adj. v. pretențios. (O plantă ornamentală ~.)

DIFICIL adj., adv. 1. adj. anevoios, greu, (pop.) ostenitor, (înv. și reg.) ostenicios. (O treabă ~.) 2. adj. anevoios, delicat, gingaș, greu, (fig.) ingrat. (Are o misiune ~.) 3. adj. anevoios, greu, (fig.) aspru, spinos. (Drumul ~ al cunoașterii.) 4. adj. complicat, greu. (O problemă ~ la matematică.) 5. adv. anevoie, greu. (~ de înțeles.) 6. adj. anevoios, greoi, (astăzi rar) silnic. (Un mers ~.) 7. adj. greu, pretențios. (Un text ~.) 8. adj. mofturos, năzuros, (pop.) gingaș, lingav, (Mold., Munt. și sudul Transilv.) scarandiv. (~ la mîncare.) 9. adj. pretențios. (O plantă ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Difficiles nugae (lat. „Nimicuri dificile”, în sensul de: fleacuri pretențioase) – astfel denumește Marțial versurile sucite și enigmatice pe care le scriau unii poeți ca Sotades și Palaemon, azi complet uitați. Expresia se găsește în cartea a doua, epigrama 86, adresată lui Classicus și determină o concluzie, din păcate, încă uneori actuală pentru anumite elucubrații literare: „Cu astfel de șarade să pierd o-ntreagă zi? Să pun atîta trudă în niște nerozii? Ca Palaemon, poeme pentru cei proști nu scriu; Eu năzuiesc pe placul celor mai buni să fiu.” (traducerea: Tudor Măinescu) Prin extensiune, formula lui Marțial: difficiles nugae se aplică astăzi nu numai poemelor care o merită, ci oricăror bagatele cu pretenții de capodopere. LIT.

Intrare: dificil
dificil adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dificil
  • dificilul
  • dificilu‑
  • difici
  • dificila
plural
  • dificili
  • dificilii
  • dificile
  • dificilele
genitiv-dativ singular
  • dificil
  • dificilului
  • dificile
  • dificilei
plural
  • dificili
  • dificililor
  • dificile
  • dificilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dificil, dificiadjectiv

  • 1. Care prezintă dificultăți; greu (de făcut), greu de rezolvat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
    • format_quote Păstrăvii fac adevărate trepte de trecere în locurile dificile. SADOVEANU, V. F. 120. DLRLC
    • format_quote Tu știi că pentru mine începutul unei scrisori e întotdeauna dificil și rece. C. PETRESCU, Î. II 63. DLRLC
    • format_quote Situație dificilă. DLRLC
    • format_quote Hai cu mine, să înveți cum se procedează în asemenea împrejurări dificile. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. II 315. DLRLC
  • 2. (Despre persoane și despre caracterul lor) Care se împacă greu cu alții, greu de mulțumit. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Nadina e o femeie cam dificilă. REBREANU, R. I 250. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.