11 definiții pentru complicat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMPLICÁT, -Ă, complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. – V. complica.

COMPLICÁT, -Ă, complicați, -te, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles; încurcat, încâlcit. – V. complica.

complicát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: complica] 1-2 Complicare (1-2).

complicat2, ~ă a [At: KRETZULESCU, A. 14/16 / Pl: ~ați, ~e / E: complica] 1 Alcătuit din (prea) multe elemente. 2-3 Greu de descurcat sau de înțeles Si: încurcat, încâlcit.

COMPLICÁT, -Ă, complicați, -le, adj. Alcătuit din (prea) multe elemente, multiplu; greu de descurcat sau de înțeles, încurcat, încîlcit. Viața e ceva mai complicată decît în romanele tale. C. PETRESCU, Î. I 8. Această strofă, care pare atît de complicată, se citește ușor, ca proza. GHEREA, ST. CR. III 379. Adresa lui Horică eu nu o am aci, și e foarte complicată ca să ți-o spun din memorie. CARAGIALE, O. VII 173.

COMPLICÁT, -Ă adj. Încurcat, greu de înțeles. [Cf. fr. compliqué].

COMPLICÁT, -Ă adj. 1. încurcat, greu de înțeles. 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (< fr. compliqué)

complicat a. 1. compus dintr’un mare număr de părți; 2. gravat prin complicațiuni: boală complicată.

*complicát, -ă adj. (lat. complicatus). Amestecat cu altele: boală complicată. Compus din maĭ multe bucățĭ: mașină complicată. Prea încărcat cu întîmplărĭ: narațiune complicată.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMPLICÁT adj. 1. încâlcit, încurcat. (Trebuie descurcată acea problemă ~.) 2. (fig.) întortocheat, sinuos. (O rezolvare ~ a problemei.) 3. dificil, greu. (O problemă ~ la matematică.)

COMPLICAT adj. 1. încîlcit, încurcat. (Trebuie descurcată acea problemă ~.) 2. (fig). întortocheat, sinuos. (O rezolvare ~ a problemei.) 3. dificil, greu. (O problemă ~ la matematică.)

Intrare: complicat
complicat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • complicat
  • complicatul
  • complicatu‑
  • complica
  • complicata
plural
  • complicați
  • complicații
  • complicate
  • complicatele
genitiv-dativ singular
  • complicat
  • complicatului
  • complicate
  • complicatei
plural
  • complicați
  • complicaților
  • complicate
  • complicatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

complicat

  • 1. Alcătuit din (prea) multe elemente; greu de descurcat sau de înțeles.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00 sinonime: dificil greu (adj.) încurcat (adj.) încâlcit antonime: simplu 3 exemple
    exemple
    • Viața e ceva mai complicată decît în romanele tale. C. PETRESCU, Î. I 8.
      surse: DLRLC
    • Această strofă, care pare atît de complicată, se citește ușor, ca proza. GHEREA, ST. CR. III 379.
      surse: DLRLC
    • Adresa lui Horică eu nu o am aci, și e foarte complicată ca să ți-o spun din memorie. CARAGIALE, O. VII 173.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi complica
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00