exigent, ~ă [At: CALENDAR (1861), 34/27 / V: (înv) esi~, (îvr) ~geant, ~igint / Pl: ~nți, ~e / E: fr exigeant, lat exigens, -ntis] 1 a Care pretinde mult de la alții și de la sine însuși Si: pretențios. 2 a (D. acțiuni) Care este realizat cu meticulozitate. 3 a (D. lucruri) Dificil de realizat. 4 a (D. plante) Care necesită condiții speciale de îngrijire.

*EXIGENT adj. Care nu se mulțumește cu puțin, pretențios, neîngăduitor: profesorii nu sînt destul de exigenți I. -GH. [fr.].

EXIGENT, -Ă, exigenți, -te, adj. (Despre oameni) Care cere mult de la alții și de la sine însuși; care pretinde mult; pretențios. Devine din ce în ce mai puțin exigent cu cei cari și cu ceea ce-l încunjură. CARAGIALE, O. VII 45. Bag... de seamă că deviu din ce în ce mai exigent și că nu fac alta decît a scoate mereu la mărunte ponoase cărții tale. ODOBESCU, S. III 38. ♦ (Despre lucruri) Care cere efort și măiestrie pentru a fi realizat. Prozodia complicată și exigentă a versului alexandrin. ODOBESCU, S. I 246.

EXIGENT, -Ă adj. Care cere multă grijă, multă atenție, care pretinde îndeplinirea strictă a datoriei; pretențios. [Cf. fr. exigeant, lat. exigens].

EXIGENT, -Ă adj. care necesită multă grijă, strictețe; pretențios, sever; exiguu (1). (< fr. exigeant, lat. exigens)

EXIGENT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre persoane și despre manifestările lor) Care se caracterizează prin lipsă de indulgență; aspru; dur; sever. 2) Care manifestă grijă sporită și corectitudine în îndeplinirea anumitor obligații sau în realizarea lucrurilor. /<fr. exigeant, lat. exigens, ~ntis

exigent a. care exige mult: ești prea exigent.

*exigént, -ă adj. (lat. éxigens, -éntis). Care exige mult: profesor exigent cu eleviĭ luĭ.

esigent, ~ă a vz exigent

exigeant, ~ă a vz exigent

exigint, ~ă a vz exigent

exigent adj. m., pl. exigenți; f. exigentă, pl. exigente

exigent adj. m., pl. exigenți; f. exigentă, pl. exigente

exigent adj. m., pl. exigenți; f. sg. exigentă, pl. exigente

exigent.

EXIGENT adj. 1. pretențios, riguros, sever, (rar) pretensiv. (Un profesor ~.) 2. v. conștiincios.

EXIGENT adj. 1. pretențios, riguros, sever, (rar) pretensiv. (Un profesor ~.) 2. conștiincios, meticulos, minuțios, scrupulos. (Un om ~.)

Exigent ≠ indulgent, tolerant, liberal, îngăduitor