5 definiții pentru vintiră

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vintiră1 sf vz vintir

vintir sn [At: DAMÉ, T. 124 / V: (reg) ~il, ~i, sf / Pl: ~e / E: rs вентерй cf rs бентерь] Unealtă de pescuit, în formă de sac de plasă, lung și ascuțit la un capăt, întins pe mai multe cercuri, cu gura strâmtă și răsfrântă înăuntru pentru a nu ieși peștele, folosită în apele dulci Si: (reg) vârgă1.

vintir s.n. (pesc.) Unealtă de pescuit în formă de sac alungit, întins pe mai multe cercuri, cu gura răsfrîntă înăuntrul sacului ca o pîlnie. • pl. -e. și vintil s.n., vintilă s.f. /<rus. веимерь.

vintír și -íl n., pl. e, -íră și -ílă f., pl. e (rus. vénterĭ, véntelĭ, vénterka, vetylĭ, vetilĭ, vĭáterĭ, ĭáter, rut. viáter, ĭáter, pol. wiecierz, litv. wéntaris, wénteris, prusian wentere. V. ĭatră). Dun. de jos. Capcană de prins pește (împletitură de plasă întinsă pe cercurĭ în care peștele intră și nu maĭ poate ĭeși). V. cursă 1, vîrșă.

Intrare: vintiră
vintiră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.