15 definiții pentru diaree


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DIARÉE, diarei, s. f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale moi sau lichide. [Pr.: di-a-] – Din fr. diarrhée, lat. diarrhoea.

diaree sf [At: MEȘT. DOFT. I, 143r/36 / V: (înv) ~rea, ~roe, (pop) ~rie / A și: (rar) diaree / Pl: ~ree, (pop) ~rii / G-D și: ~reli / E: fr diarrhée] 1 Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale moi sau lichide Si: (pop) cufureală, pântecărie, pârțuică (reg) scurgere, (îvr) treapăd, (înv) urdinare, vintre. 2 (Îs) ~ea albă a puilor Boală contagioasă care atinge puii de găină în primele 14 zile după eclozare.

DIARÉE s. f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale moi sau lichide. [Pr.: di-a-] – Din fr. diarrhée, lat. diarrhoea.

DIARÉE s. f. Boală constînd în eliminarea frecventă a materiilor fecale, de consistență apoasă sau moale. – Pronunțat: di-a-.

DIARÉE s.f. Boală care constă în evacuarea deasă a materiilor fecale de consistență apoasă sau moale. [Pron. -re-e, pl. invar. / < fr. diarrhée, cf. gr. diarrhoia < dia – prin, rhein – a curge].

DIARÉE s. f. boală constând în evacuarea frecventă a materiilor fecale de consistență lichidă. (< fr. diarhée)

DIARÉE f. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale cu consistență moale sau apoasă. [Art. diareea; G.-D. diareei; Sil. di-a-re-e] /<fr. diarrhée, lat. diarrhoea

diaree f. scurgerea pântecelui, urdinare.

diaréĭe f., pl. (lat. diarrhóea, d. vgr. diárroia, care vine d. diarréo, compus din diá, pin și réo, curg. V. cataroĭ). Med. Cufureală, treapăd, o boală care face ca materiile fecale să ĭasă aproape lichide. V. purgativ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

diarée (di-a-) s. f., art. diaréea, g.-d. diaréi, art. diaréii; pl. diaréi

diarée s. f. (sil. di-a-), art. diaréea, g.-d. art. diaréii; pl. diaréi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DIARÉE s. (MED.) (pop.) cufureală, lamoste, pântecare, pântecăraie, pârțuică, treapăd, trepădare, urdinare, vintre, (înv. și reg.) scursoare, (înv.) scursură, (eufemistic) deranjament.

DIAREE s. (MED.) (pop.) cufureală, lamoste, pîntecare, pîntecăraie, pîrțuică, treapăd, trepădare, urdinare, vintre, (înv. și reg.) scursoare, (înv.) scursură, (fam.) deranjament.

Intrare: diaree
diaree1 (pl. -i) substantiv feminin
  • silabație: di-a-
substantiv feminin (F143)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diaree
  • diareea
plural
  • diarei
  • diareile
genitiv-dativ singular
  • diarei
  • diareii
plural
  • diarei
  • diareilor
vocativ singular
plural
diaree2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F142)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • diaree
  • diareea
plural
  • diaree
  • diareele
genitiv-dativ singular
  • diaree
  • diareei
plural
  • diaree
  • diareelor
vocativ singular
plural

diaree

  • 1. Stare patologică manifestată prin eliminarea frecventă de materii fecale moi sau lichide.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: