2 intrări

53 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ◊ Loc. adv. Pe văzute = a) în fața tuturor, în mod deschis; b) cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. ◊ Expr. (Tranz.) A vedea lumina zilei = a se naște. (Fam.) Cum te văd și cum mă vezi = evident, clar, sigur, categoric. 2. Tranz. A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. 3. Tranz. A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranz. A pătrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener. A cerceta, a căuta. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. 5. Tranz. și refl. recipr. A (se) întâlni undeva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Să ne vedem sănătoși (sau cu bine)! formulă de salut la despărțire. ♦ Tranz. A vizita. 6. Intranz. A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranz. (Pop.) A ajuta. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. II. 1. Tranz. A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. Expr. Ce să vezi? sau ce să vadă? formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ♦ A lua în considerație; a considera, a socoti. Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). 2. Tranz. A înțelege, a pricepe. ♦ A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. ◊ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (ori lucrul) că... = e probabil, pesemne. 4. Intranz. (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți. ♦ (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. – Lat. videre.

VEDEÁ, văd, vb. II. I. 1. Tranz. și refl. recipr. A (se) percepe cu ajutorul văzului. ◊ Loc. adv. Pe văzute = a) în fața tuturor, în mod deschis; b) cu condiția de a vedea cu propriii săi ochi. ◊ Expr. (tranz.) A vedea lumina zilei = a se naște. (Fam.) Cum te văd și cum mă vezi = evident, clar, sigur, categoric. 2. Tranz. A fi de față, a asista, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment. 3. Tranz. A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva. ♦ Intranz. A pătrunde, a descifra (cu privirea). ♦ P. gener. A cerceta, a căuta. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. 5. Tranz. și refl. recipr. A (se) întâlni undeva. ◊ Expr. (Refl. recipr.) Să ne vedem sănătoși (sau cu bine)! formulă de salut la despărțire. ♦ Tranz. A vizita. 6. Intranz. A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). ♦ Tranz. (Pop.) A ajuta. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. II. 1. Tranz. A-și da seama, a remarca, a constata, a observa. ◊ Expr. Ce să vezi? sau ce să vadă? formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. ♦ A lua în considerație; a considera, a socoti. ◊ Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale). 2. Tranz. A înțelege, a pricepe. ♦ A-și imagina, a-și închipui; a interpreta. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. ◊ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (ori lucrul) că... = e probabil, pesemne. 4. Intranz. (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să... Vezi de te silește..., că, uite, avem oaspeți. ♦ (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează. – Lat. videre.

VEDEÁ, văd și (regional) văz, vb. II. I. 1. Tranz. A percepe cu ajutorul văzului. Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. IOSIF, V. 41. Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet. COȘBUC, P. I 95. Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217. ◊ (Cu subiectul «ochii») Ce-mi văzură ochii! Verișoara cu Pîlciu! Închiși într-un dulap! Prin întuneric! ALECSANDRI, T. 58. ◊ Expr. A vedea lumina zilei v. lumină. A nu avea ochi să vezi pe cineva v. ochi (I 1). A nu-și (mai) vedea capul de... v. cap1 (II). A nu vedea lumea înaintea ochilor v. ochi (I 1). Cînd mi-oi vedea ceafa v. ceafă. A vedea stele verzi v. stea (II). Cum te văd și mă vezi = evident, clar, sigur. A vedea în ce apă (sau ape) se adapă (sau se scaldă) cineva v. apă (2). ◊ Absol. Ca să vedem mai bine, ne urcăm pe linia ferată. STANCU, D. 125. S-a stîrnit un vifor cumplit... de nu vedeai nici înainte, nici înapoi. CREANGĂ, P. I 143. Băiatul meu... nu vede tocmai bine de un ochi. ȘEZ. IV 231. (Expr.) Cît vezi cu ochii (sau cu ochiul) v. ochi (I l). N-aude, n-a vede, n-a greul pămîntului v. auzi (1). A vedea ca prin ciur v. ciur. Văzînd și făcînd v. face (VI 1). A nu vedea de nas v. nas.Refl. Am un lup cu ochii sfecliți, de te vezi printr-înșii (Oglinda). GOROVEI, C. 256. ◊ Refl, pas. Parcă-i oaste Cum se văd în șir pe coaste Sutele de clăi. COȘBUC, P. II 16. Se vedeau nemișcați doi ochi de jaratec. EMINESCU, N. 23. Printre sucmane se vedeau amestecate multe surtuce. RUSSO, O. 56. ◊ Refl. reciproc. (Cu pronunțare regională) A fost o seară și o parte din noapte o negură atît de deasă, că nu se putea videa om cu om la un pas. ALECSANDRI, S. 240. ◊ Refl. impers. Ia mai dă-te oleacă pe jos, pînă se mai vede. CREANGĂ, O. A. 125. Slab că se vedea printr-însul. RUSSO, O. 48. Răsai, lună, mai degrabă, Să se vadă prin livadă. HODOȘ, P. P. 50. 2. Tranz. A fi de față la desfășurarea unui eveniment, a unei întîmplări; a asista, a fi martor. Cîte n-am văzut și eu De atunci pe lume. COȘBUC, P. I 262. De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut, cumplită pătăranie ne-ar mai auzi urechile. CREANGĂ, P. 119. Astfel drepții ar zice, de ar vedea-mplinite, Cîte într-al tău nume ne sînt făgăduite. ALEXANDRESCU, M. 5. ◊ Refl. impers. Nu se mai văzuse și nu se mai auzise de cînd lumea și pămîntul. CREANGĂ, P. 159. 3. Tranz. A se convinge de ceva cercetînd, examinînd (cu oricare din simțuri sau pătrunzînd cu mintea). Mă pipăia la braț ca să-mi vadă bătaia vinelor. GANE, N. II 116. Mă duc să văd, nu mi-a picat ceva la turbincă. CREANGĂ, P. 300. De nu vrei să mă crezi, vezi ce zice Balzac în Papa Gobsec. NEGRUZZI, S. I 49. Să aruncăm dar o ochire asupra trecutului acestei nații și să vedem ce a făcut în acești optsprezece secoli. BĂLCESCU, O. II 11. Uită-te de vezi paingul în umbrita sa chilie. CONACHI, P. 269. Mă dusei miercurea-n tîrg Să văz boii cum se vînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 97. Vedea limpede în gîndul boierului. SADOVEANU, O. VII 63. ◊ Refl. impers. La treabă se vede omul ce poate. CREANGĂ, O. A. 189. 4. Refl. A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație. Cînd mă văd în prada sorții, Plîng. COȘBUC, P. I 265. Atunci ea deodată s-a văzut încinsă cu un cerc zdravăn de fier peste mijloc. CREANGĂ, P. 88. Cînd se văzură copleșiți de numărul dușmanilor, se traseră în munții Carpați. BĂLCESCU, O. II 12. 5. Tranz. A întîlni pe cineva. Și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine. EMINESCU, O. I 92. Hei!... bine v-am găsit, bine v-am văzut, cinstiți boieri și cavaleri de toată mîna, și mai mari și mai mijlocii și mai mici. ALECSANDRI, T. 95. ◊ Refl. reciproc. Dar poate or ști alții cu care soțid dumitale s-a văzut după aceea. SADOVEANU, B. 199. Feciorii craiului și fetele împăratului nu se văzuse niciodată. CREANGĂ, P. 183. La liberarea lui din închisoare și din armată el a devenit unul din tinerii cu cari mă vedeam mai des. GHICA, S. A. 140. ◊ Expr. Să ne vedem sănătoși (sau cu bine)! formulă de salut, la plecare. Sărutînd-o pe frunte, îi zise... Să ne vedem sănătoși! ISPIRESCU, L. 18. Adiosă ne vedem sănătoși. ALECSANDRI, S. 47. ♦ A vizita. N-ar fi oare păcat să nu văd la Moscova tot ceea ce cred eu că se poate vedea în timpul ce ne este hărăzit să-l petrecem aici? STANCU, U.R.S.S. 53. Mă voi duce dară să-mi mai văz o dată părinții și apoi m-oi întoarce ca să nu mă mai duc niciodată. ISPIRESCU, L. 8. 6. Intranz. (Mai ales la imperativ) A avea grijă, a se îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva). Vezi de găini, să nu se culce flămînde, și scoală pe argat. SADOVEANU, B. 31. O ține pe lîngă casă, să-i vadă de copii. REBREANU, I. 15. Ne ducem să vedem de boi și de sanie, și-om da pe la tine mai acuși. MIRONESCU, S. A. 34. ◊ Expr. A-și vedea de treabă = a se ocupa de treburile personale; a nu se amesteca în treburile altora. Da ce vrei, mări Cătălin? Iadu-t’ de-ți vezi de treabă. EMINESCU, O. I 174. Pînă vaca-o paște iarbă, Hai să ne vedem de treabă. TEODORESCU, P. P. 342. A(-și) vedea de coada măturii (sau de fuse și mosoare) = a se ocupa de treburile casei, ale gospodăriei. Șezi acasă... răspunse împăratul, de vezi de coada măturii. ISPIRESCU, L. 14. Șezi acasă de-ți vezi de fuse și mosoare. id. ib. 14. A-și vedea de drum v. drum (2). ♦ (Numai la imperativ, servind ca îndemn sau ca avertisment) Bagă de seamă, fii cu grijă. Vezi de te silește că, uite, avem oaspeți. SADOVEANU, O. I 44. Amice, vezi să nu păți și tu ca simigiul. ODOBESCU, S. III 10. ◊ (Cu valoare de interjecție, pentru a atrage atenția asupra celor ce urmează) Vezi, de-atunci eu alergai, lumile de-a rîndul. COȘBUC, P. I 260. Vezi? Tot de noroc să se plîngă omul. CREANGĂ, P. 91. Ei, vezi, mă rog, ce nătărău. DONICI, P. 78. ♦ Tranz. (Popular) A ajuta. Să îngrijească de noi, Să ne vază la nevoi. TEODORESCU, P. P. 141. 7. Tranz. A căpăta, a primi, a se alege cu ceva. Am văzut mult bine de pe urma bărbatului dumitale. CARAGIALE, P. 100. ♦ A avea în posesie; a poseda. Prepeleac... se chitea cum ar face să vadă banii acasă la dînsul. CREANGĂ, P. 49. Bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună. EMINESCU, O. P 46. II 1. Tranz. A-și da seama, a remarca, a observa. Unde văd că nu sînt binevenit, mă retrag. DUMITRIU, N. 37. Se bucura văzînd emoția lui Titu. REBREANU, R. I 54. Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană... trebuie să-și bată joc de casa mea? CREANGĂ, P. 28. ◊ Expr. Ce să vezi (sau ce să vadă), formulă expletivă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat. Cînd, ce să vezi d-ta? deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8. Cînd se uită mai bine, ce să vadă? CREANGĂ, P. 147. ◊ Absol. Dumneata, moșule, cum vedem noi, cauți pricină. CREANGĂ, P. 82. ♦ A lua în considerare; a considera, a socoti. Tu vezi ce sînt eu astăzi, iar nu ceea ce am fost. ALECSANDRI, T. II 123. Pe care îl voi vedea cu mai multă plecare către învățătura lucrurilor celor bune... DRĂGHICI, R. 60. ◊ Expr. A fi bine văzut = a fi apreciat. Om așezat și foarte bine văzut de toată obștea. CARAGIALE, S. 67. 2. Tranz. A înțelege, a pricepe. Nu văd ce rost au toate întrebările astea. BARANGA, I. 186. Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt. EMINESCU, O. I 137. Am avut prilej a vedea și a ne dovedi nepotrivirea doctrinilor nouă a limbii cu firea duhului, cu nevoile și cu obiceiurile neamului. RUSSO, O. 79. ♦ A imagina, a-și închipui; a interpreta. Prea vede însă lucrurile în negru. BARANGA, I. 182. Așa am văzut eu lucrurile și cred că le-am văzut bine. C. PETRESCU, V. 107. ◊ (Intranz., în expr.) A vedea departe = a prevedea. Poate, dar azi tot el stă mai bine ca noi toți! Asta înseamnă, că a știut să vadă departe. DEMETRIUS, C. 12. 3. Refl. impers. A părea, a se arăta. Cel mic se vedea a fi mai isteț decît cei doi mai mari. ISPIRESCU, L. 313. De treabă tînăr se vedea acela. DRĂGHICI, R. 8. ◊ Expr. Se vede că... sau se vede treaba (sau lucrul) = e probabil, pesemne. De ce nu vrea să-i spună ei ce are pe suflet? O crede tot copilă, se vede. VLAHUȚĂ, O. A. III 88. Se vede lucru că și moș Nichifor era făcut pe drumuri. CREANGĂ, P. 112. Se vede că ești născută în codru.Ai ghicit. ALECSANDRU, V. I 432. – Perf. s. pers. 1 pl. și: (învechit) văzum (EMINESCU, O. I 208).

A SE VEDEÁ se véde intranz. 1) A fi destulă lumină. Aici se vede bine. 2) A se afla (pe neașteptate) într-o anumită situație. S-a văzut scăpat de griji. /<lat. videre

A VEDEÁ văd 1. tranz. 1) (obiecte, lucruri etc.) A percepe prin văz. ~ bine.~ lumina zilei a se naște. ~ lumina tiparului a apărea de sub tipar. ~ lumina rampei a juca o piesă în fața publicului. 2) (persoane) A vizita sau a întâlni. Nu l-am văzut de mult.Să ne vedem sănătoși formulă de salut la despărțire. 3) (persoane, lucruri, obiecte etc.) A cerceta cu privirea; a privi. ~ ce se petrece în jur. 4) A fi martor la un eveniment. ~ multe în viață. 5) A-și da seama; a pricepe. ~ că e bolnav. 2. intranz. A avea grijă (de cineva sau de ceva). ~ de casă. /<lat. videre

Vedea f. 1. afluent al Dunării, udă județele Argeș și Olt și se împreună cu Teleorman; 2. șes prin județul Argeș.

vedeà v. (activ) 1. a primi imaginile obiectelor prin organul ochilor: a vedea limpede; a vedea lumina, a se naște (un copil), a se publica (o carte); văzând cu ochii, într’un mod sensibil: crește văzând cu ochii; 2. a asista, a fi matur la: a vedea o bătălie; 3. a vizita: vino de mă vezi; 4. a-și da seama, a înțelege: văd eu unde vrei s’ajungi; vezi bine, așa, e, negreșit; 5. a judeca, a examina: vezi dacă e bine; 6. a băga de seamă: vezi să nu o pățești, ║ (neutru) a se ocupa, a îngriji de: a vedea de casă, de copii ║ (reciproc) 1. a fi văzut: a se vedea în oglindă; 2. a se vizita: ei se văd rar; 3. a se putea vedea: acest far se vede de departe; se vede că, pare că; 4. a avea aerul, a arăta: nu e așa prost cum se vede. [Lat. VIDERE].

vezibine adv. așa-i, negreșit, învederat. [V. vedeà].

văd (est) și văz (vest), văzut, a vedeá v. tr. (lat. vĭdére, it. vedére, pv. vezer, fr. voir, sp. pg. ver.Văd, vezi, vede, vedem, vedețĭ, văd; să vadă). Percep (primesc imaginea lucrurilor) pin ajutoru ochilor: cînd deschizĭ ochiĭ, vezi, ĭar orbu nu vede de loc. Asist, îs matur: a vedea o bătălie. Apuc trăind: un bătrîn care văzuse sfîrșitu revoluțiuniĭ. Vizitez: mă duc să-mĭ văd prieteniĭ, bolnaviĭ (ca medic). Înțeleg, pricep, îmĭ daŭ samă: văd unde tinde acest discurs, unde vreĭ s’ajungĭ. Judec, apreciez, examinez: vezĭ dacă e bine așa! Observ, bag de samă: vezĭ să n’o pățeștĭ! A vedea lumina, a se naște (un copil), a fi publicat (o carte). A stat, a așteptat pînă n’a maĭ văzut bine (iron.), pînă s’a plictisit. Văzînd cu ochiĭ, așa în cît se observă foarte bine: acest copil, acest oraș crește văzînd cu ochiĭ. Oglinda vede bine, greșit îld. „oglinda arată bine”. V. intr. A-țĭ vedea de treabă, de casă, de copiĭ, a îngriji de trebile tale, de casă, de copiĭ. V. refl. Primesc din oglindă imaginea fețeĭ mele: cînd se văzu în oglindă, bolnavu constată că slăbise. Îs în vizită, vizitez: ne vedem des. Îs vizibil: Ceahlău, cînd e senin, se vede din Ĭașĭ. Par, arăt, am aeru: nu e așa de prost cum se vede. Se vede că, pe semne că, poate că: se vede că e bolnav dacă n’a venit. Vezĭ că pricina e că, pentru că: – De ce e dezordine în casa asta? – Vezĭ că nu toate muștele fac mĭere (adică „e stăpîna leneșă”).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vedeá (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văd, 1 pl. vedém, 2 pl. vedéți, perf. s. 1 sg. văzúi; conj. prez. 3 să vádă; ger. văzấnd; part. văzút

vedeá vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. văd, 1 pl. vedém, 2 pl. vedéți; conj. prez. 3 sg. și pl. vádă; ger. văzând; part. văzút

vedea (ind. prez. 1 sg. văd, conj. vadă)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VEDEÁ vb. 1. a observa, a zări, (arg.) a gini. (Ce ~ la orizont?) 2. v. zări. 3. v. cuprinde. 4. a privi, a se uita, (Olt. și Ban.) a se zăuita. (Vino să ~ ce-am cumpărat.) 5. v. viziona. 6. v. apărea. 7. v. întâlni. 8. v. revedea. 9. v. observa. 10. v. cunoaște. 11. v. vizita. 12. v. constata. 13. v. pomeni. 14. v. apuca. 15. v. îngriji. 16. a se interesa, a se îngriji, a se ocupa, a se preocupa. (~ tu de asta.) 17. v. căuta. 18. a îngriji, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 19. a căuta, a încerca. (~ dacă poți să dezlegi problema.) 20. a cerceta, a examina. (Trebuie să ~ cum stau lucrurile.) 21. v. documenta. 22. v. considera. 23. a se considera, a se crede, a se închipui, a se socoti, (pop.) a se ține. (Se ~ inteligent.) 24. v. concepe. 25. v. imagina. 26. a (se) visa. (Se și ~ în fruntea unui regiment.) 27. v. obține. 28. v. primi.

VEDEÁ vb. v. cunoaște, obține, pedepsi, pricepe, realiza, stăpâni, ști.

VEDEA vb. 1. a observa, a zări, (arg.) a gini. (Ce ~ la orizont?) 2. a (se) zări. (Îl ~ venind spre noi; munții se ~ la orizont.) 3. a cuprinde, a prinde, (fig. ) a îmbrățișa. (Cît ~ cu ochii, cu privirea.) 4. a privi, a se uita, (Olt. și Ban.) a se zăuita. (Vino să ~ ce-am cumpărat.) 5. a privi, a urmări, a viziona. (A ~ un film la televizor.) 6. a apărea, a se arăta, a se ivi, a se zări, (italienism înv.) a spunta. (Nu se ~ cu săptămînile pe stradă.) 7. a (se) întîlni, (pop.) a (se) găsi, (înv. și reg.) a (se) întîmpina, a (se) tîlni. (Cînd v-ați ~ ultima oară?) 8. a se revedea. (Să ne ~ sănătoși.) 9. a observa, a percepe, a remarca, a reține, a sesiza, a zări, (înv.) a privi. (N-ai ~ nici o schimbare?) 10. a (se) cunoaște, a (se) observa, a (se) remarca. (Se ~ că ai fost tu aici.) 11. a (se) vizita. (Ne ~ în fiecare săptămînă.) 12. a constata, a observa, a remarca, a sesiza, (Mold., Transilv. și Ban.) a zăpsi. (A ~ că e supărată.) 13. a se afla, a se găsi, a se pomeni, a se trezi. (S-a ~ încolțit de creditori.) 14. a apuca, a prinde, a trăi. (Simțea că nu va mai ~ ziua de mîine.) 15. a căuta, a îngriji, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) cîștiga. (A ~ de toate ale casei.) 16. a se interesa, a se îngriji, a se ocupa, a se preocupa. (~ tu de asta.) 17. a îngriji, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 18. a căuta, a încerca. (~ dacă poți să dezlegi problema.) 19. a cerceta, a examina. (Trebuie să ~ cum stau lucrurile.) 20. a cerceta, a se documenta, a se informa, a studia, (înv.) a se pliroforisi. (~ dacă nu s-a mai scris despre asta.) 21. a considera, a crede, a găsi, a socoti. (Această circumstanță o ~ de bun augur.) 22. a se considera, a se crede, a se închipui, a se socoti, (pop.) a se ține. (Se ~ inteligent.) 23. a concepe, a gîndi, a-și imagina, a-și închipui. (Cum ~ tu realizarea acestui lucru?) 24. a-și imagina, a-și închipui, a-și înfățișa, a-și reprezenta, (înv.) a-și figura. (Cum o ~ tu pe ea?) 25. a (se) visa. (Se și ~ în fruntea unui regiment.) 26. a căpăta, a obține, a primi, a scoate. (Nu mai ~ un ban de la el.) 27. a încasa, a primi. (N-am ~ chiria de la el de un an.)

vedea vb. v. CUNOAȘTE. OBȚINE. PEDEPSI. PRICEPE. REALIZA. STĂPÎNI. ȘTI.

arată toate definițiile

Intrare: Vedea
Vedea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: vedea
verb (VT510)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vedea
  • vedere
  • văzut
  • văzutu‑
  • văzând
  • văzându‑
singular plural
  • vezi
  • vedeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • văd
  • văz
(să)
  • văd
  • văz
  • vedeam
  • văzui
  • văzusem
a II-a (tu)
  • vezi
(să)
  • vezi
  • vedeai
  • văzuși
  • văzuseși
a III-a (el, ea)
  • vede
(să)
  • va
  • va
  • vedea
  • văzu
  • văzuse
plural I (noi)
  • vedem
(să)
  • vedem
  • vedeam
  • văzurăm
  • văzuserăm
  • văzusem
a II-a (voi)
  • vedeți
(să)
  • vedeți
  • vedeați
  • văzurăți
  • văzuserăți
  • văzuseți
a III-a (ei, ele)
  • văd
(să)
  • va
  • va
  • vedeau
  • văzu
  • văzuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vedea

  • 1. tranzitiv reflexiv reciproc A (se) percepe cu ajutorul văzului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 15 exemple
    exemple
    • Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aieve parc-o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. IOSIF, V. 41.
      surse: DLRLC
    • Rada, cînd o vezi, te fură Cu necontenitul zîmbet. COȘBUC, P. I 95.
      surse: DLRLC
    • Nepoate, mai văzut-ai pietre nestimate așa de mari? CREANGĂ, P. 217.
      surse: DLRLC
    • Ce-mi văzură ochii! Verișoara cu Pîlciu! Închiși într-un dulap! Prin întuneric! ALECSANDRI, T. 58.
      surse: DLRLC
    • absolut Ca să vedem mai bine, ne urcăm pe linia ferată. STANCU, D. 125.
      surse: DLRLC
    • absolut S-a stîrnit un vifor cumplit... de nu vedeai nici înainte, nici înapoi. CREANGĂ, P. I 143.
      surse: DLRLC
    • absolut Băiatul meu... nu vede tocmai bine de un ochi. ȘEZ. IV 231.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Am un lup cu ochii sfecliți, de te vezi printr-înșii (Oglinda). GOROVEI, C. 256.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Parcă-i oaste Cum se văd în șir pe coaste Sutele de clăi. COȘBUC, P. II 16.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Se vedeau nemișcați doi ochi de jaratec. EMINESCU, N. 23.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Printre sucmane se vedeau amestecate multe surtuce. RUSSO, O. 56.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc cu pronunțare regională A fost o seară și o parte din noapte o negură atît de deasă, că nu se putea videa om cu om la un pas. ALECSANDRI, S. 240.
    • reflexiv impersonal Ia mai dă-te oleacă pe jos, pînă se mai vede. CREANGĂ, O. A. 125.
    • reflexiv impersonal Slab că se vedea printr-însul. RUSSO, O. 48.
      surse: DLRLC
    • reflexiv impersonal Răsai, lună, mai degrabă, Să se vadă prin livadă. HODOȘ, P. P. 50.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv A fi de față, a fi martor la o întâmplare, la un eveniment.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: asista 4 exemple
    exemple
    • Cîte n-am văzut și eu De atunci pe lume. COȘBUC, P. I 262.
      surse: DLRLC
    • De-ar avea codrul ista gură să spuie cîte a văzut, cumplită pătăranie ne-ar mai auzi urechile. CREANGĂ, P. 119.
      surse: DLRLC
    • Astfel drepții ar zice, de ar vedea-mplinite, Cîte într-al tău nume ne sînt făgăduite. ALEXANDRESCU, M. 5.
      surse: DLRLC
    • reflexiv impersonal Nu se mai văzuse și nu se mai auzise de cînd lumea și pămîntul. CREANGĂ, P. 159.
      surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A cerceta (cu privirea sau cu mintea) pentru a se convinge de ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: privi 2 exemple
    exemple
    • Mă pipăia la braț ca să-mi vadă bătaia vinelor. GANE, N. II 116.
      surse: DLRLC
    • Mă duc să văd, nu mi-a picat ceva la turbincă. CREANGĂ, P. 300.
      surse: DLRLC
    • 3.1. intranzitiv A pătrunde, a descifra (cu privirea).
      surse: DEX '09 DEX '98 2 exemple
      exemple
      • Vedea limpede în gîndul boierului. SADOVEANU, O. VII 63.
        surse: DLRLC
      • reflexiv impersonal La treabă se vede omul ce poate. CREANGĂ, O. A. 189.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • De nu vrei să mă crezi, vezi ce zice Balzac în Papa Gobsec. NEGRUZZI, S. I 49.
        surse: DLRLC
      • Să aruncăm dar o ochire asupra trecutului acestei nații și să vedem ce a făcut în acești optsprezece secoli. BĂLCESCU, O. II 11.
        surse: DLRLC
      • Uită-te de vezi paingul în umbrita sa chilie. CONACHI, P. 269.
        surse: DLRLC
      • Mă dusei miercurea-n tîrg Să văz boii cum se vînd. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 97.
        surse: DLRLC
  • 4. reflexiv A fi, a ajunge, a se pomeni, a se găsi într-o anumită situație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Cînd mă văd în prada sorții, Plîng. COȘBUC, P. I 265.
      surse: DLRLC
    • Atunci ea deodată s-a văzut încinsă cu un cerc zdravăn de fier peste mijloc. CREANGĂ, P. 88.
      surse: DLRLC
    • Cînd se văzură copleșiți de numărul dușmanilor, se traseră în munții Carpați. BĂLCESCU, O. II 12.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv reflexiv reciproc A (se) întâlni undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: întâlni 5 exemple
    exemple
    • Și fost-ar fi mai bine Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine. EMINESCU, O. I 92.
      surse: DLRLC
    • Hei!... bine v-am găsit, bine v-am văzut, cinstiți boieri și cavaleri de toată mîna, și mai mari și mai mijlocii și mai mici. ALECSANDRI, T. 95.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc Dar poate or ști alții cu care soțul dumitale s-a văzut după aceea. SADOVEANU, B. 199.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc Feciorii craiului și fetele împăratului nu se văzuse niciodată. CREANGĂ, P. 183.
      surse: DLRLC
    • reflexiv reciproc La liberarea lui din închisoare și din armată el a devenit unul din tinerii cu cari mă vedeam mai des. GHICA, S. A. 140.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie reflexiv reciproc Să ne vedem sănătoși (sau cu bine)! formulă de salut la despărțire.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • Sărutînd-o pe frunte, îi zise... Să ne vedem sănătoși! ISPIRESCU, L. 18.
        surse: DLRLC
      • Adio – să ne vedem sănătoși. ALECSANDRI, S. 47.
        surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • N-ar fi oare păcat să nu văd la Moscova tot ceea ce cred eu că se poate vedea în timpul ce ne este hărăzit să-l petrecem aici? STANCU, U.R.S.S. 53.
        surse: DLRLC
      • Mă voi duce dară să-mi mai văz o dată părinții și apoi m-oi întoarce ca să nu mă mai duc niciodată. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
  • 6. intranzitiv A avea grijă, a îngriji, a se ocupa (de cineva sau de ceva).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Vezi de găini, să nu se culce flămînde, și scoală pe argat. SADOVEANU, B. 31.
      surse: DLRLC
    • O ține pe lîngă casă, să-i vadă de copii. REBREANU, I. 15.
      surse: DLRLC
    • Ne ducem să vedem de boi și de sanie, și-om da pe la tine mai acuși. MIRONESCU, S. A. 34.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie A-și vedea de treabă = a se ocupa de treburile personale; a nu se amesteca în treburile altora.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Da ce vrei, mări Cătălin? Ia du-t’ de-ți vezi de treabă. EMINESCU, O. I 174.
        surse: DLRLC
      • Pînă vaca-o paște iarbă, Hai să ne vedem de treabă. TEODORESCU, P. P. 342.
        surse: DLRLC
    • 6.2. expresie A(-și) vedea de coada măturii (sau de fuse și mosoare) = a se ocupa de treburile casei, ale gospodăriei.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Șezi acasă... răspunse împăratul, de vezi de coada măturii. ISPIRESCU, L. 14.
        surse: DLRLC
      • Șezi acasă de-ți vezi de fuse și mosoare. ISPIRESCU, L. 14.
        surse: DLRLC
    • 6.3. expresie A-și vedea (5.) de drum (5.).
      surse: DLRLC
    • 6.4. expresie A-și vedea (6.) de drum (6.).
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Să îngrijească de noi, Să ne vază la nevoi. TEODORESCU, P. P. 141.
        surse: DLRLC
  • 7. tranzitiv A se alege cu ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: căpăta primi (verb) un exemplu
    exemple
    • Am văzut mult bine de pe urma bărbatului dumitale. CARAGIALE, P. 100.
      surse: DLRLC
    • 7.1. A avea în posesie.
      surse: DLRLC sinonime: poseda 2 exemple
      exemple
      • Prepeleac... se chitea cum ar face să vadă banii acasă la dînsul. CREANGĂ, P. 49.
        surse: DLRLC
      • Bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună. EMINESCU, O. P 46.
        surse: DLRLC
  • 8. tranzitiv A-și da seama.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: constata observa pricepe remarca 4 exemple
    exemple
    • Unde văd că nu sînt binevenit, mă retrag. DUMITRIU, N. 37.
      surse: DLRLC
    • Se bucura văzînd emoția lui Titu. REBREANU, R. I 54.
      surse: DLRLC
    • Dacă mă vede că-s o văduvă sărmană... trebuie să-și bată joc de casa mea? CREANGĂ, P. 28.
      surse: DLRLC
    • absolut Dumneata, moșule, cum vedem noi, cauți pricină. CREANGĂ, P. 82.
      surse: DLRLC
    • 8.1. expresie Ce să vezi? sau ce să vadă? formulă prin care se exprimă mirarea față de ceva neașteptat.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Cînd, ce să vezi d-ta? deodată îl apucă un dor de tată-său. ISPIRESCU, L. 8.
        surse: DLRLC
      • Cînd se uită mai bine, ce să vadă? CREANGĂ, P. 147.
        surse: DLRLC
    • 8.2. A lua în considerație.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: considera socoti 2 exemple
      exemple
      • Tu vezi ce sînt eu astăzi, iar nu ceea ce am fost. ALECSANDRI, T. II 123.
        surse: DLRLC
      • Pe care îl voi vedea cu mai multă plecare către învățătura lucrurilor celor bune... DRĂGHICI, R. 60.
        surse: DLRLC
      • 8.2.1. expresie A fi bine văzut = a fi apreciat pentru calitățile sale (profesionale).
        surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Om așezat și foarte bine văzut de toată obștea. CARAGIALE, S. 67.
          surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Nu văd ce rost au toate întrebările astea. BARANGA, I. 186.
      surse: DLRLC
    • Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt. EMINESCU, O. I 137.
      surse: DLRLC
    • Am avut prilej a vedea și a ne dovedi nepotrivirea doctrinilor nouă a limbii cu firea duhului, cu nevoile și cu obiceiurile neamului. RUSSO, O. 79.
      surse: DLRLC
    • 9.1. A-și imagina, a-și închipui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: interpreta 2 exemple
      exemple
      • Prea vede însă lucrurile în negru. BARANGA, I. 182.
        surse: DLRLC
      • Așa am văzut eu lucrurile și cred că le-am văzut bine. C. PETRESCU, V. 107.
        surse: DLRLC
      • 9.1.1. intranzitiv expresie A vedea departe = prevedea
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Poate, dar azi tot el stă mai bine ca noi toți! Asta înseamnă, că a știut să vadă departe. DEMETRIUS, C. 12.
          surse: DLRLC
  • 10. reflexiv impersonal A se arăta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: părea 2 exemple
    exemple
    • Cel mic se vedea a fi mai isteț decît cei doi mai mari. ISPIRESCU, L. 313.
      surse: DLRLC
    • De treabă tînăr se vedea acela. DRĂGHICI, R. 8.
      surse: DLRLC
    • 10.1. expresie Se vede că... sau se vede treaba (ori lucrul) că... = e probabil.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pesemne 3 exemple
      exemple
      • De ce nu vrea să-i spună ei ce are pe suflet? O crede tot copilă, se vede. VLAHUȚĂ, O. A. III 88.
        surse: DLRLC
      • Se vede lucru că și moș Nichifor era făcut pe drumuri. CREANGĂ, P. 112.
        surse: DLRLC
      • Se vede că ești născută în codru. – Ai ghicit. ALECSANDRU, V. I 432.
        surse: DLRLC
  • 11. intranzitiv (La imperativ) A lua seama, a avea grijă să...
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Vezi de te silește... că, uite, avem oaspeți. SADOVEANU, O. I 44.
      surse: DLRLC
    • Amice, vezi să nu pați și tu ca simigiul. ODOBESCU, S. III 10.
      surse: DLRLC
  • 12. (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva asupra celor ce urmează.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Vezi, de-atunci eu alergai, lumile de-a rîndul. COȘBUC, P. I 260.
      surse: DLRLC
    • Vezi? Tot de noroc să se plîngă omul. CREANGĂ, P. 91.
      surse: DLRLC
    • Ei, vezi, mă rog, ce nătărău. DONICI, P. 78.
      surse: DLRLC
  • comentariu învechit Perfect simplu persoana 1 plural și: văzum
    surse: DLRLC

etimologie: