11 intrări

175 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sai sn vz saia3

SAI s. n. (Regional) Pînză subțire și fină. Mărie, poale de sai, Toată vara te-ntrebai. HODOȘ, P. P. 53.

DUMNEASÁ pron. pers. m. și f. (Pop.) Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular. [Gen.-dat. dumisale] – Domnia + sa.

SAIÁ3, saiele, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură (subțire) de lână. ♦ Îmbrăcăminte confecționată din această țesătură. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saya.

SAIÁ3, saiele, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură (subțire) de lână. ♦ Îmbrăcăminte confecționată din această țesătură. [Pr.: sa-ia] – Din tc. saya.

SĂRÍ, sar, vb. IV. Intranz. I. (Despre ființe) 1. A se desprinde de la pământ, avântându-se în sus printr-o mișcare bruscă, și a reveni în același loc; a sălta. ♦ A dansa, a țopăi, a zburda. ◊ Expr. (Tranz.) Sare tontoroiul (sau drăgaica), se spune despre o persoană neastâmpărată. 2. A se deplasa, a trece dintr-un loc în altul prin salturi. ◊ Loc. adv. Pe sărite = a) mergând în salturi; b) trecând peste anumite părți, omițând anumite părți (la o lectură, scriere etc.). ♦ Fig. A trece brusc dintr-o situație în alta, de la o idee la alta. 3. A trece peste ceva printr-o săritură; a escalada. ◊ Expr. A sări peste cal = a depăși limita admisă; a exagera. ◊ Tranz. A sărit din doi pași cele patru trepte. ◊ (Expr.) A sări garduri (sau, intranz., peste garduri) = a umbla după aventuri amoroase. ♦ Tranz. Fig. A omite, a trece cu vederea. 4. A se ridica brusc de undeva (și a porni). ◊ Expr. A sări (cuiva) de gât = a se repezi să îmbrățișeze pe cineva; a arăta cuiva dragoste (exagerată). A-i sări (cuiva) înainte = a alerga în întâmpinarea cuiva. ♦ A se grăbi, a se repezi (să facă ceva); a interveni grabnic într-o acțiune, în ajutorul cuiva. ◊ Săriți! = cuvânt prin care se cere ajutor de către o persoană desperată. ♦ A se repezi cu dușmănie la cineva; a ataca. ◊ Expr. A sări în capul cuiva sau a-i sări cuiva în cap = a certa pe cineva. ♦ A interveni brusc (și neașteptat) într-o discuție; a intra (brusc) în vorbă. 5. A se ivi pe neașteptate; a răsări. ◊ Expr. A sări în ochi = a fi evident. II. (Despre lucruri) 1. A se deplasa brusc și cu putere în sus, de obicei sub impulsul unor forțe din afară. ◊ Expr. A sări în aer = a se distruge, a se preface în bucăți (în urma unei explozii). ♦ Spec. (Despre obiecte elastice) A se ridica brusc în sus în urma unei lovituri, a atingerii unei suprafețe dure etc. Mingea sare. 2. (Cu determinări locale introduse prin prep. „din” sau „de la”) A-și schimba brusc poziția, a se desprinde brusc din locul în care a fost fixat. ◊ Expr. A-i sări (cuiva) inima (din loc) = a se speria foarte tare; a se emoționa tare. A-i sări (cuiva) țandăra (sau țâfna, muștarul) = a se înfuria, a se mânia. A-i sări (cuiva) ochii (din cap) = a) exprimă superlativul unei stări de suferință fizică; b) (în imprecații și în jurăminte) Să-mi sară ochii dacă te mint. A-și sări din minți = a înnebuni. A-și sări din țâțâni (sau din balamale, din fire) = a se enerva foarte tare, a se mânia. ♦ A țâșni, a împroșca. [Prez. ind. și: (pop.) săr, sai] – Lat. salire.

SĂU, SA, săi, sale, pron. pos., adj. pos. (Precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale” când este pronume, când stă, ca adjectiv, pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt) 1. Pron. pos. (înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele acestuia) Costumul meu se aseamănă cu al său. 2. Adj. pos. Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate. Cartea sa. 3. Pron. pos. (La m. pl.) Familia, rudele, prietenii etc. persoanei despre care se vorbește; (la m. sg.) soțul persoanei despre care se vorbește. Au venit ai săi la mine. 4. Adj. pos. Care arată o dependență, o filiație, o înrudire etc. cu persoana despre care se vorbește. Sora sa. 5. Pron. pos. (La f. pl.) Treburile, preocupările, obiceiurile, spusele persoanei despre care se vorbește. Dintr-ale sale nu-l poate scoate nimeni.Expr. (Pop.) A rămâne (sau a fi) pe-a sa = a rămâne (sau a fi) așa cum vrea el. 6. Adj. pos. Care este spus, făcut, suportat etc. de cel despre care se vorbește. Durerea sa. [Reg. și fam., enclitic: -so, -su, -si] – Lat. *seus, *sa (= suus, sua).

SFIÍ, sfiesc, vb. IV. Refl. A fi reținut de timiditate sau de un sentiment de jenă, de rușine, de teamă, a nu avea îndrăzneală, a se jena să...; a se intimida, a se rușina de... – Din sl. svĕniti sen.

SFIÍ, sfiesc, vb. IV. Refl. A fi reținut de timiditate sau de un sentiment de jenă, de rușine, de teamă, a nu avea îndrăzneală, a se jena să...; a se intimida, a se rușina de... – Din sl. svĕniti sen.

ȘAI s. n. (Înv. și reg.) Postav alb, fin, din care se făceau veșminte boierești și din care se mai fac pantaloni în unele regiuni ale țării. – Din tc. șayi.

dumneasa ppl [At: (a. 1591) GCR I, 38/27 / V: domnia sa, (înv) domneai sale[1], domnii sale, domnilor sale, dumilor sale / G-D: ~misale, (S: d-sale) / E: Domnia + sa] 1 (Înv; pus înaintea numelor proprii, a numelor ce indică titluri, ranguri boierești) Arată reverența. 2 (Înv) Pronume de politețe pentru persoana a treia. corectată

  1. Accentuarea variantei nu corespunde accentuării cuvântului-titlu domneai sale. — Ladislau Strifler

saia3 sf [At: CIHAC, II, 694 / P: sa-ia / V: (înv) seia, (reg) sai, ~ș sn / Pl: ~iele / E: tc saya] 1 (Înv) Țesătură (subțire) de lână sau de bumbac. 2 Obiect de îmbrăcăminte confecționat din saia3 (1).

săiși[1] aps vz său1 corectată

  1. În original, incorect accentuat: iși LauraGellner

sări1 ssp [At: PAȘCA. GL / E: mg szer] (Trs; îlav) De-atâtea ~ De atâtea ori Si: adesea. corectată

sări3 v [At: FRÂNCU-CANDREA, M. 105 / Pzi: ~resc / E: ns cf sără] (Trs) A batjocori.

sări2 vi [At: (cca 1550) CUV. D. BĂTR. II, 457/2 / Pzi: 1: sar și săr, (pop) sai, săi, (reg) ser, sar; 2 sari și (pop) sai, sări, săi, (reg) seri, sei; 3 (pop) saie, (reg) săre; 4 (reg) im, serim; 5 (reg) iți, seriți; 6: (pop) săr, (reg) ser, sar / Cj: (pop) să săr, (reg) să sau, 3 să saie / Imt: 2 (pop) sai, sări, săi, (reg) seri; 5 sărizi / E: ml salire] 1 vi (D. ființe) A se desprinde brusc de la pământ (sau de pe un punct de sprijin) avântându-se în sus și a reveni în același loc sau a se deplasa (puțin) (de obicei repetând mișcarea) Si: a sălta (1). 2 vi (Reg; îe) A ~ într-un călcâi A fi vrednic, iute la treabă. 3 vi (Pop) A dansa (1). 4 vt (Pop; d. animale mascule, mai ales d. cai) A efectua monta Si: a fecunda. 5 vi (De obicei urmat de determinări care indică punctul de plecare sau direcția, locul în care se face acțiunea) A se deplasa prin salt2 de sus în jos, de jos în sus sau pe o traiectorie curbă (spre a se plasa undeva). 6 vi (Îe) A ~ din lac în puț A intra dintr-o nenorocire în alta, a scăpa ori a fugi de un caz și a da de altul și mai mare. 7 vi (Rar; îe) A ~ în pod A fi foarte bucuros, fericit. 8 vi (Fig) (Adesea urmat de determinarea „de la una la alta”) A trece brusc, în cursul unei expuneri, de la o idee la alta. 9 vi (Pgn) A sălta (13). 10 vi (Fig; d. puls, temperatură) A înregistra brusc valori ridicate. 11 vi (Reg; pan; d.soare) A răsări1. 12 vit A trece printr-o săritură sau prin escaladare peste un obstacol sau peste ceva care se înterpune Vz escalada. 13 vi (Îe) A ~ peste cal A exagera în manifestările, în acțiunile sale. 14 vt (Pop; îe) A ~ groapa A scăpa (cu greutate) de moarte sau de o boală extrem de gravă. 15 vt (Pfm; îe) A ~ pârleazul A avea purtări ușuratice, imorale. 16-17 vit (Pop; îe) A ~ garduri (ori gardul sau vi peste garduri) A umbla după sau a avea aventuri amoroase. 18 vt (Îc) Sare-garduri Persoana care umblă după sau are aventuri amoroase. 19 vt (Fig; c. i. elemente ale unui ansamblu) A lăsa la o parte (involuntar sau conștient), a trece cu vederea. 20 vi (Olt; Mun) A depăși o anumită cantitate, o anumită greutate, un anumit volum, o anumită dimensiune etc. (considerate ca etalon). 21 vi (Mun) A cere să dea mai mult decât prețul oferit (de cumpărător). 22 vi (De obicei udp „în”, „din”, „de la”, „de pe”) A se ridica brusc de undeva. 23 vi (D. vânat) A ieși brusc (și în salturi2) din culcuș, din ascunzătoare etc. când e stârnit de vânător sau de câine. 24 vi (De obicei udp „din”) A se trezi brusc din somn sau dintr-o stare de somnolență, de visare, de apatie, de neatenție etc. 25 vi (De obicei udp „din”) A tresări din cauza unei emoții puternice și neașteptate. 26 vt (Fig; fam; d. somn, lene) A dispărea. 27 vi (D. obiecte sau părți de obiecte) A se deplasa brusc în sus sau mai sus, de sus în jos, de obicei sub impulsul unei forțe exterioare. 28 vi (Îe) A ~ în aer A se preface în bucăți (în urma unei explozii). 29 vi (Îae) A se desființa. 30 vi (Îe) A ~ în țăndări A se sparge sau a se rupe în mai multe fragmente ca urmare a unei solicitări violente exterioare. 31 vi (Îe) Plânge (sau râde) de sare cămașa de pe el Plânge (sau râde) foarte tare, în hohote. 32 vi (De obicei cu determinări locale introduse prin pp „din”; și prin lărgirea sensului) A se deplasa, a ieși, a cădea etc. (brusc) din locul în care se află sub acțiunea unor forțe exterioare. 33 vi (De obicei cu determinări locale introduse prin pp „din”; și prin lărgirea sensului) A-și schimba brusc poziția datorită unei forțe exterioare. 34 vi (De obicei cu determinări locale introduse prin pp „din”; și prin lărgirea sensului) A se desprinde în mod brusc, neașteptat etc. de... datorită unei forțe exterioare. 35 vi (Îe) A(-i) ~ inima (din loc) A simți în mod brusc o mare frică sau o emoție intensă. 36 vi (Îe) A-și ~ din minți (sau, popular, din fire ori, reg, din urmă) A se comporta ca un nebun Si: a înnebuni. 37 vi (Fam; îe) A-i ~ (cuiva) țandăra (de-a-ndoaselea sau așchia, țâfna, muștarul, bâzdâcul, arțagul) A se enerva. 38 vi (Fam; îe) A-și ~ din țâțâni (sau din balamale, din nituri) ori (reg) a ~ de pe țăncuș A nu mai avea răbdare, a nu mai putea suporta, a-și pierde cumpătul Si: a se enerva. 39 vi (Reg; îe) A-i ~ cheful A se supăra (15). 40 vi (Îac) A-i trece timpul potrivit, favorabil, optim. 41-42 vir (Fam; fig) A înnebuni. 43 vt (Reg; c. i. membre ale corpului) A-și luxa. 44 vt (Înv; d. focuri, incendii) A se extinde. 45 vi A se repezi să facă ceva. 46 vi A interveni prompt, grabnic într-o acțiune. 47 s (Reg; îc) Sai că-l înghit Papanaș. 48 vi (Îe) A-i ~ (cineva) înainte A alerga în întâmpinarea cuiva cu mare grabă. 49 vi (Îe) A-i ~ (cuiva) (de sau, asr, în) gât A îmbrățișa pe cineva (cuprinzându-l cu brațele pe după gât). 50 vi (Îae; pex) A arăta cuiva o dragoste exagerată sau impudică, senzuală. 51 vi (Spc) A interveni grabnic, prompt pentru a ajuta pe cineva. 52 vi (Spc) A interveni într-o discuție sau a începe discuția brusc, neașteptat sau nedorit. 53 vi (Îe) A ~ cu gura (mare) sau cu vorba la (sau pe) cineva (sau asupra cuiva) A face cuiva reproșuri în mod vehement, cu tonul ridicat. 54 vi (Spc; adesea udp „asupra”, „la”, „pe” etc.) A se repezi la cineva cu dușmănie, cu agresivitate Si: a se năpusti. 55 vi (Îe) A ~ în capul cuiva sau a-i ~ cuiva în cap A se repezi la cineva cu vorbe aspre, violente, critice etc. 56 vi (Reg; îe) A ~ în coada cucoanei A se obrăznici. 57 vi A apărea pe neașteptate, brusc (în salturi2 ). 58 vi (Îe) A(-i) ~ în ochi A(-i) apărea cu evidență. 59 vi (Rar; îae) A se distinge (în mod șocant) Si: a se evidenția. 60 vi (D. elemente de același fel) A se împrăștia brusc (și neîntrerupt) în toate părțile. 61 vi (Pex; d. lichide) A ieși cu presiune printr-o crăpătură, o tăietură, o deschizătură etc. Si: a țâșni.

arată toate definițiile

Intrare: sai
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sai
  • saiul
plural
genitiv-dativ singular
  • sai
  • saiului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: dumneasa
dumneasa pronume personal
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P53)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • dumneasa
  • dumneasa
plural
  • dumnealor
  • dumnealor
genitiv-dativ singular
  • dumisale
  • dumisale
plural
  • dumnealor
  • dumnealor
domnia-sa pronume personal
adjectiv feminin compus
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • domnia-sa
plural
  • domniile-sale
genitiv-dativ singular
  • domniei-sale
plural
  • domniilor-sale
vocativ singular
plural
domneai sale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
domnia sa
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
domnii sale
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: saia (țesătură)
substantiv feminin (F155)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • saia
  • saiaua
plural
  • saiele
  • saielele
genitiv-dativ singular
  • saiele
  • saielei
plural
  • saiele
  • saielelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sai
  • saiul
plural
genitiv-dativ singular
  • sai
  • saiului
plural
vocativ singular
plural
saiaș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
seia
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sare-garduri (s.f.)
sare-garduri2 (s.f.) substantiv feminin invariabil
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sare-garduri
  • sare-garduri
plural
  • sare-garduri
  • sare-garduri
genitiv-dativ singular
  • sare-garduri
  • sare-garduri
plural
  • sare-garduri
  • sare-garduri
vocativ singular
plural
Intrare: sare-garduri (s.m.)
sare-garduri1 (s.m.) substantiv masculin invariabil
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sare-garduri
  • sare-garduri
plural
  • sare-garduri
  • sare-garduri
genitiv-dativ singular
  • sare-garduri
  • sare-garduri
plural
  • sare-garduri
  • sare-garduri
vocativ singular
plural
Intrare: săi
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • i
  • ire
  • it
  • itu‑
  • ind
  • indu‑
singular plural
  • săiește
  • iți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • săiesc
(să)
  • săiesc
  • săiam
  • ii
  • isem
a II-a (tu)
  • săiești
(să)
  • săiești
  • săiai
  • iși
  • iseși
a III-a (el, ea)
  • săiește
(să)
  • săiască
  • săia
  • i
  • ise
plural I (noi)
  • im
(să)
  • im
  • săiam
  • irăm
  • iserăm
  • isem
a II-a (voi)
  • iți
(să)
  • iți
  • săiați
  • irăți
  • iserăți
  • iseți
a III-a (ei, ele)
  • săiesc
(să)
  • săiască
  • săiau
  • i
  • iseră
Intrare: sări
verb (VT321)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sări
  • sărire
  • sărit
  • săritu‑
  • sărind
  • sărindu‑
singular plural
  • sari
  • sări
  • sai
  • săi
  • sare-
  • săriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sar
  • săr
  • sai
(să)
  • sar
  • săr
  • sai
  • săream
  • sării
  • sărisem
a II-a (tu)
  • sari
  • sări
  • sai
  • săi
(să)
  • sari
  • sări
  • sai
  • săi
  • săreai
  • săriși
  • săriseși
a III-a (el, ea)
  • sare
(să)
  • sa
  • saie
  • sărea
  • sări
  • sărise
plural I (noi)
  • sărim
(să)
  • sărim
  • săream
  • sărirăm
  • săriserăm
  • sărisem
a II-a (voi)
  • săriți
(să)
  • săriți
  • săreați
  • sărirăți
  • săriserăți
  • săriseți
a III-a (ei, ele)
  • sar
(să)
  • sa
  • saie
  • săreau
  • sări
  • săriseră
Intrare: său (adj.)
său3 (adj.) adjectiv posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • său
  • sa
plural
  • săi
  • sale
genitiv-dativ singular
  • său
  • sale
plural
  • săi
  • sale
săiși
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: său (pron.)
său1 (pron.) pronume posesiv
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P92)
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • său
  • sa
plural
  • săi
  • sale
genitiv-dativ singular
  • său
  • sale
plural
  • săi
  • sale
Intrare: sfii
verb (V409)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sfii
  • sfiire
  • sfiit
  • sfiitu‑
  • sfiind
  • sfiindu‑
singular plural
  • sfiește
  • sfiiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sfiesc
(să)
  • sfiesc
  • sfiam
  • sfiii
  • sfiisem
a II-a (tu)
  • sfiești
(să)
  • sfiești
  • sfiai
  • sfiiși
  • sfiiseși
a III-a (el, ea)
  • sfiește
(să)
  • sfiască
  • sfia
  • sfii
  • sfiise
plural I (noi)
  • sfiim
(să)
  • sfiim
  • sfiam
  • sfiirăm
  • sfiiserăm
  • sfiisem
a II-a (voi)
  • sfiiți
(să)
  • sfiiți
  • sfiați
  • sfiirăți
  • sfiiserăți
  • sfiiseți
a III-a (ei, ele)
  • sfiesc
(să)
  • sfiască
  • sfiau
  • sfii
  • sfiiseră
verb (V408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • i
  • ire
  • it
  • itu‑
  • ind
  • indu‑
singular plural
  • sâiește
  • iți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sâiesc
(să)
  • sâiesc
  • sâiam
  • ii
  • isem
a II-a (tu)
  • sâiești
(să)
  • sâiești
  • sâiai
  • iși
  • iseși
a III-a (el, ea)
  • sâiește
(să)
  • sâiască
  • sâia
  • i
  • ise
plural I (noi)
  • im
(să)
  • im
  • sâiam
  • irăm
  • iserăm
  • isem
a II-a (voi)
  • iți
(să)
  • iți
  • sâiați
  • irăți
  • iserăți
  • iseți
a III-a (ei, ele)
  • sâiesc
(să)
  • sâiască
  • sâiau
  • i
  • iseră
verb (V409)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sii
  • siire
  • siit
  • siitu‑
  • siind
  • siindu‑
singular plural
  • siește
  • siiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • siesc
(să)
  • siesc
  • siam
  • siii
  • siisem
a II-a (tu)
  • siești
(să)
  • siești
  • siai
  • siiși
  • siiseși
a III-a (el, ea)
  • siește
(să)
  • siască
  • sia
  • sii
  • siise
plural I (noi)
  • siim
(să)
  • siim
  • siam
  • siirăm
  • siiserăm
  • siisem
a II-a (voi)
  • siiți
(să)
  • siiți
  • siați
  • siirăți
  • siiserăți
  • siiseți
a III-a (ei, ele)
  • siesc
(să)
  • siască
  • siau
  • sii
  • siiseră
sfei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
shii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: șai
substantiv neutru (N70)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șai
  • șaiul
  • șaiu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • șai
  • șaiului
plural
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sai

  • 1. regional Pânză subțire și fină.
    exemple
    • Mărie, poale de sai, Toată vara te-ntrebai. HODOȘ, P. P. 53.
      surse: DLRLC

etimologie:

dumneasa domnia-sa domneai sale domnia sa domnii sale

  • 1. popular Pronume de politețe pentru persoana a 3-a singular.
    exemple
    • Puneți mîna copii, pe jupînul ista și începeți a-l blăstăma cum îți ști voi mai bine, ca să-i placă și dumisale. CREANGĂ, P. 59.
      surse: DLRLC
    • A căutat să explice ce caută dumneasa printre noi. GALACTION, O. I 25.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Domnia + sa
    surse: DEX '98 DEX '09

saia (țesătură) sai saiaș seia

  • 1. învechit popular Țesătură (subțire) de lână.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Călare p-un bididiu, cu saiaua-nfiptă-n brîu. PĂSCULESCU, L. P. 204.
      surse: DLRLC
    • Să-mi dai glugă ciobănească, Ca să-ți dau saia domnească. TEODORESCU, P. P. 501.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Îmbrăcăminte confecționată din această țesătură.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

sare-garduri

etimologie:

sări

  • 1. Despre ființe:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. A se desprinde de la pământ, avântându-se în sus printr-o mișcare bruscă, și a reveni în același loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: sălta attach_file 3 exemple
      exemple
      • [Copiii] rîd și sar într-un picior, Se-nvîrtesc și țipă-ntr-una Mai cu zor. COȘBUC, P. I 226.
        surse: DLRLC
      • Calul fiului de crai începe a sări în două picioare. CREANGĂ, P. 185.
        surse: DLRLC
      • Îmi vine să sar, Să joc ca nebunii. ALECSANDRI, T. 202.
        surse: DLRLC
      • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
        exemple
        • Cellalt cîine, o corcitură de șase luni, care sărea pe la spatele babei. REBREANU, R. I 147.
          surse: DLRLC
        • Nu-i de vină, dacă [oile] au sărit toată ziua ca mieii primăvara. SBIERA, P. 8.
          surse: DLRLC
        • Să sărim în hop și-n trop, Că e ziua de uncrop. ALECSANDRI, P. P. 384.
          surse: DLRLC
        • Ursul sare de nevoie.
          surse: DLRLC
        • 1.1.1.1. expresie tranzitiv Sare tontoroiul (sau drăgaica), se spune despre o persoană neastâmpărată.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
          exemple
          • Dar unde fu pomana aia, ca să stea la un loc? Sărea și el tontoroiul, fără să vrea. ISPIRESCU, L. 237.
            surse: DLRLC
    • 1.2. A se deplasa, a trece dintr-un loc în altul prin salturi.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • Un cucoș sări pe zăplazul de scînduri. SADOVEANU, O. I 344.
        surse: DLRLC
      • Sărea din bolovan în bolovan și din colț în colț. ISPIRESCU, L. 56.
        surse: DLRLC
      • Pe masa-mpărătească sare-un greier, crainic sprinten. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
      • Irinel sări ușor din trăsură. DELAVRANCEA, H. T. 69.
        surse: DLRLC
      • Văzu o turturică, care tot sărea înaintea lui. ISPIRESCU, L. 184.
        surse: DLRLC
      • Vornicel e-un grierel, Îi sar purici înainte cu potcoave de oțel. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. expresie A sări din lac în puț = a ajunge din rău în mai rău, a scăpa dintr-o primejdie căzând în alta mai mare.
        exemple
        • Omul nemulțumit fuge de bine și dă peste mărăcine. Sare din lac în puț. PANN, P. V. III 105.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. locuțiune adverbială Pe sărite = mergând în salturi.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • 1.2.3. locuțiune adverbială Pe sărite = trecând peste anumite părți, omițând anumite părți (la o lectură, scriere etc.).
        surse: DEX '09 DEX '98
      • 1.2.4. figurat A trece brusc dintr-o situație în alta, de la o idee la alta.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Și-i sări deodată gîndul la vițel: N-a lăsat în uger lapte pentru el. COȘBUC, P. I 248.
          surse: DLRLC
    • 1.3. A trece peste ceva printr-o săritură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: escalada attach_file 9 exemple
      exemple
      • Sări ca o pisică de ușure peste prag. ISPIRESCU, L. 30.
        surse: DLRLC
      • Eu am sărit peste uluci prin fundul curții. CARAGIALE, O. I 56.
        surse: DLRLC
      • Fata babei sărea iute peste pîrlaz. CREANGĂ, P. 284.
        surse: DLRLC
      • Peste gardul mititel, sare și-un cățel.
        surse: DLRLC
      • sport Atletul a sărit 1,80 m în înălțime.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv Căpitanul Cozmuță a sărit din doi pași cele patru trepte. SADOVEANU, N. P. 187.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv A fost odată, cînd a fost... pe cînd puricele sărea dintr-o săritură muntele. ȘEZ. I 97.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv Zid de piatră nalt sărea. Și sărind așa zicea... ALECSANDRI, P. P. 91.
        surse: DLRLC
      • tranzitiv Cine sare multe trepte deodată, își frânge gâtul.
        surse: DLRLC
      • 1.3.1. expresie A sări peste cal = a depăși limita admisă.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: exagera attach_file un exemplu
        exemple
        • Simțea că greșește undeva, că «sare peste cal», dar socotea de datoria lui să-și arate gîndul pînă la capăt. GALAN, B. I 36.
          surse: DLRLC
      • 1.3.2. expresie tranzitiv Capra sare masa și iada sare casa.
        surse: DLRLC
      • 1.3.3. expresie A sări garduri (sau, intranzitiv, peste garduri) = a umbla după aventuri amoroase.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Apoi doar eu nu-s de-acelea de cari crede el: n-am sărit peste garduri niciodată, de cînd sînt. CREANGĂ, P. 28.
          surse: DLRLC
        • Bree!... ce berbantlîc!... Îmi ia fata, îi mănîncă zestrea și sare garduri. ALECSANDRI, T. III 1278.
          surse: DLRLC
      • 1.3.4. tranzitiv figurat A trece cu vederea.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: omite attach_file un exemplu
        exemple
        • Așa... ba nu... Am sărit o slovă. DELAVRANCEA, O. II 189.
          surse: DLRLC
    • 1.4. A se ridica brusc de undeva (și a porni).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 6 exemple
      exemple
      • [Ursilă] deodată sare mînios din bîrlog. CREANGĂ, P. 53.
        surse: DLRLC
      • Bine-ai venit, Făt-Frumos, zise ea sărind de la fereastră. EMINESCU, L. P. 179.
        surse: DLRLC
      • Sărise îngrozit de pe divan și se uita năuc la el. SADOVEANU, O. I 436.
        surse: DLRLC
      • Atunci au sărit Pepelea, care ațipise puțin, drept în picioare. SBIERA, P. 2.
        surse: DLRLC
      • Oamenii săriră arși în sus. SANDU-ALDEA, U. P. 48.
        surse: DLRLC
      • Nurorile atunci sar arse în picioare. CREANGĂ, P. 11.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. expresie A sări (cuiva) de (sau în) gât = a se repezi să îmbrățișeze pe cineva; a arăta cuiva dragoste (exagerată).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Îți venea să crezi că, dacă peste un ceas nu-ți va sări de gît, dar pentru a doua zi... te puteai aștepta negreșit la așa ceva. VLAHUȚĂ, O. A. I 110.
          surse: DLRLC
        • Dinaintea oamenilor era să-ți sar în gît? ALECSANDRI, T. 195.
          surse: DLRLC
      • 1.4.2. expresie A-i sări (cuiva) înainte = a alerga în întâmpinarea cuiva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Ea-i sări înainte, întinzîndu-i mîna de departe. VLAHUȚĂ, O. A. III 38.
          surse: DLRLC
        • Sorioara... îndată i-au sărit înainte. SBIERA, P. 53.
          surse: DLRLC
        • Crîșmărița, cum ne-a văzut, pe loc ne-a sărit înainte. CREANGĂ, A. 96.
          surse: DLRLC
      • 1.4.3. A se grăbi, a se repezi (să facă ceva); a interveni grabnic într-o acțiune, în ajutorul cuiva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: grăbi repezi attach_file 8 exemple
        exemple
        • Minodora se cuibărise pe un scăunel, jos, gata să sară de cîte ori trebuia ceva. SADOVEANU, B. 58.
          surse: DLRLC
        • Trăgînd mereu din carabină, Săriră-n front. COȘBUC, P. II 40.
          surse: DLRLC
        • Zice cel mai mare: săriți și deschideți ușa, că vine mama. CREANGĂ, P. 22.
          surse: DLRLC
        • Să sărim, voinici, la treabă. ALECSANDRI, O. 66.
          surse: DLRLC
        • Avea impresia că cineva a sărit pentru el, să-l sprijine, să-l ajute. SAHIA, N. 81.
          surse: DLRLC
        • Sări îndată în ajutorul lui Luca. REBREANU, R. I 132.
          surse: DLRLC
        • Pîn-or sări oamenii de la nuntă... casa are să se topească. CREANGĂ, P. 175.
          surse: DLRLC
        • Prieten bun pentru prieten sare.
          surse: DLRLC
        • 1.4.3.1. expresie A sări cu gura la (sau pe) cineva = a cicăli pe cineva, a-i face observații, reproșuri; a lua la rost.
          surse: DLRLC sinonime: cicăli attach_file 2 exemple
          exemple
          • Sare cu gura pe Avendrea, natantolul de Gîngu. STANCU, D. 252.
            surse: DLRLC
          • Preutul... au început a-l cîrti și a sări cu gura la dînsul. SBIERA, P. 266.
            surse: DLRLC
        • 1.4.3.2. Săriți! = cuvânt prin care se cere ajutor de către o persoană desperată.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
          exemple
          • Nu-i lăsați! Săriți!... Dar nu sărea nimeni. REBREANU, I. 39.
            surse: DLRLC
          • Săriți, flăcăi! Unde-s voinicii mei? NEGRUZZI, S. I 161.
            surse: DLRLC
          • Săriți, frați, Nu mă lăsați! TEODORESCU, P. P. 280.
            surse: DLRLC
      • 1.4.4. A se repezi cu dușmănie la cineva.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ataca attach_file 2 exemple
        exemple
        • Pricop sări la el cu pumnul ridicat. DUMITRIU, P. F. 55.
          surse: DLRLC
        • Se răscolesc și cîinii De prin curți și sar la ei. COȘBUC, P. I 227.
          surse: DLRLC
        • 1.4.4.1. expresie A sări în capul cuiva sau a-i sări cuiva în cap = a certa pe cineva.
          surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: certa attach_file un exemplu
          exemple
          • Eu, în cap cum să nu-ți sar, Dacă ești un ulițar! MARIAN, S. 4.
            surse: DLRLC
      • 1.4.5. A interveni brusc (și neașteptat) într-o discuție; a intra (brusc) în vorbă.
        surse: DEX '09 DEX '98
        • 1.4.5.1. expresie A sări cu gura = a interveni brusc cu vorba.
          exemple
          • Moș Ioan Roată sare cu gura: Aveți bunătatea de vorbiți mai moldovenește, cucoane. CREANGĂ, A. 155.
            surse: DLRLC
          • eliptic Și boierul sări și zise și el... ISPIRESCU, L. 69.
            surse: DLRLC
    • 1.5. A se ivi pe neașteptate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ivi răsări attach_file 2 exemple
      exemple
      • Acolo trebuie să ne sară vrun iepure de prin ogoarele nestrînse. SADOVEANU, O. VIII 159.
        surse: DLRLC
      • Iaca mă! da aista de unde-o sărit cu poeziile lui? ALECSANDRI, T. 564.
        surse: DLRLC
      • 1.5.1. expresie Nu știi de unde sare iepurele.
        surse: DLRLC
      • 1.5.2. expresie A sări în ochi = a fi evident.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Despre lucruri:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. A se deplasa brusc și cu putere în sus, de obicei sub impulsul unor forțe din afară.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Așa fugeam de tare pe prund, de săreau pietrele pe care le stîrneam... cît mine de sus. CREANGĂ, A. 67.
        surse: DLRLC
      • Ele (= izvoarele) sar în bulgări fluizi peste prundul din răstoace. EMINESCU, O. I 85.
        surse: DLRLC
      • 2.1.1. expresie A sări în aer = a se distruge, a se preface în bucăți (în urma unei explozii).
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: distruge attach_file un exemplu
        exemple
        • Podul a sărit în aer.
          surse: DLRLC
      • 2.1.2. expresie Plânge de sare cămașa de pe el = plânge foarte tare.
        exemple
        • [Smărăndița] plîngea ca o mireasă, de sărea cămeșa de pe dînsa. CREANGĂ, A. 4.
          surse: DLRLC
      • 2.1.3. prin specializare (Despre obiecte elastice) A se ridica brusc în sus în urma unei lovituri, a atingerii unei suprafețe dure etc.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
        exemple
        • Mingea sare.
          surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. (Cu determinări locale introduse prin prepoziția „din” sau „de la”) A-și schimba brusc poziția, a se desprinde brusc din locul în care a fost fixat.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Măi Michiduță, cînd oi chiui eu... au să-ți sară creierii din cap. CREANGĂ, P. 54.
        surse: DLRLC
      • Cu zgomot sare poarta din vechii ei ușori. EMINESCU, O. I 93.
        surse: DLRLC
      • Sare ivărul la ușă. EMINESCU, O. I 155.
        surse: DLRLC
      • 2.2.1. expresie Așchia nu sare departe de trunchi = copiii seamănă cu părinții; se spune mai ales când e vorba de defectele lor.
        surse: DLRLC
      • 2.2.2. expresie A-i sări (cuiva) inima (din loc) = a se speria foarte tare; a se emoționa tare.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: emoționa speria attach_file 3 exemple
        exemple
        • Cînd spunea cîte una, ori te țineai cu mîna de inimă, rîzînd, ori te făcea să-ți sară inima din loc, de frică. CREANGĂ, P. 120.
          surse: DLRLC
        • Cîteodată... prea arare... A tîrziu cînd arde lampa, Inima din loc îmi sare, Cînd aud că sună cleampa... Este ea. EMINESCU, O. I 106.
          surse: DLRLC
        • Cînd el o zărea, Inima-i sărea. ALECSANDRI, P. P. 188.
          surse: DLRLC
      • 2.2.3. expresie A-i sări (cuiva) țandăra (sau țâfna, muștarul) = a se înfuria, a se mânia.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mânia înfuria attach_file 3 exemple
        exemple
        • Atît i-a trebuit bunicii s-audă – că spune bunicul că vrea să moară... I-a sărit țîfna. STANCU, D. 251.
          surse: DLRLC
        • Baba se opri în mijlocul ogrăzii, ascultă o bucată, dar de la o vreme îi sări țandăra. DUNĂREANU, CH. 73.
          surse: DLRLC
        • [Lui Pupăză] îi era sărită țandăra, și cînd îi sărea lui țandăra, era sărită și pace bună. SLAVICI, O. I 228.
          surse: DLRLC
      • 2.2.4. expresie A-i sări (cuiva) ochii (din cap) = exprimă superlativul unei stări de suferință fizică.
        surse: DEX '09 DLRLC
      • 2.2.5. expresie A-i sări (cuiva) ochii (din cap), se folosește în imprecații și în jurăminte.
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Să-mi sară ochii dacă te mint.
          surse: DEX '09
        • Ba mă prind, să-mi sară ochii! CONTEMPORANUL, I 405.
          surse: DLRLC
        • Duducuță, să-mi sară ochișorii dacă se află alt om mai fericit decît supusă sluga matale. ALECSANDRI, T. I 55.
          surse: DLRLC
      • 2.2.6. expresie A-și sări din minți = înnebuni țicni
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Din pricina năcazurilor uneori parcă își sare din fire. SADOVEANU, O. VIII 38.
          surse: DLRLC
        • Dar lanțul diavolesc astfel se înnoda pe sufletul celui ce rîvnise procopseala necurată, că acesta își sărea din minți. GALACTION, O. I 44.
          surse: DLRLC
      • 2.2.7. expresie A-și sări din țâțâni (sau din balamale, din fire) = a se enerva foarte tare, a se mânia.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: enerva mânia attach_file un exemplu
        exemple
        • Nu vă vine a crede că mi-am sărit din balamale. PREDA. Î. 11.
          surse: DLRLC
      • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
        exemple
        • Din fierul înroșit sar scântei.
          surse: DLRLC
        • Ca flacăra ce sare deodată, – ca izvorul Ce sparge stîncă tare, așa învinge dorul. EFTIMIU, C. 28.
          surse: DLRLC
        • Sîngele din ea sărea. ȘEZ. I 14.
          surse: DLRLC
  • 3. regional (Despre animale, mai ales despre armăsar) A îndeplini actul împreunării sexuale.
    surse: DLRLC
  • comentariu popular Prezent indicativ și: săr, sai.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

său (adj.) săiși

  • comentariu Este precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale” când stă pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1. Care aparține persoanei despre care se vorbește sau de care această persoană este legată printr-o relație de proprietate.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cartea sa.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Într-o zi a publicat în «Ziarul său» o informație cam pripită. VLAHUȚĂ, O. A. 262.
      surse: DLRLC
    • Și cîte și mai cîte nu cîntă Mihai lăutarul din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, A. 118.
      surse: DLRLC
  • 2. Care arată o dependență, o filiație, o înrudire etc. cu persoana despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 8 exemple
    exemple
    • Nepătrunsă îi rămînea taina care va fi silit-o odinioară pe această soră a sa să îmbătrînească fecioară cu cosița albă. C. PETRESCU, S. 127.
      surse: DLRLC
    • Avea o presimțire vagă că sora sa are să-i spuie ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 253.
      surse: DLRLC
    • Se mînie foc Scaraoțchi și se duse să-i caute. Și-i striga pe supușii săi în tot feliul. ȘEZ. XVIII 153.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) Nevastă-sa e una blondă cu părul creț. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 132.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) În privința banilor, era de-o delicatețe extremă cu fiu-său. VLAHUȚĂ, O. A. 283.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) Nora cea mai mare tălmăci apoi celeilalte despre ochiul soacră-sa cel a toate văzători. CREANGĂ, P. 7.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) Casa soacră-sei.
      surse: DLRLC
    • (numai) singular (Enclitic) S-a ivit în ușă, petrecut în spate de gunguritul nevesti-si. GALAN, B. I 56.
      surse: DLRLC
  • 3. Care este spus, făcut, suportat etc. de cel despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 7 exemple
    exemple
    • Durerea sa.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • Veverița pusese frîu neobositei sale zburdălnicii. HOGAȘ, M. N. 172.
      surse: DLRLC
    • Dacă vă închipuiți că tînărul... și-a mai pierdut din aerele sale de erou, vă înșelați amar. VLAHUȚĂ, O. A. 262.
      surse: DLRLC
    • Mai pune la socoteală că și Trăsnea era înaintat în vîrstă, bucher de frunte și tîmp de feliul său. CREANGĂ, A. 89.
      surse: DLRLC
    • În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte. EMINESCU, O. I 133.
      surse: DLRLC
    • Șeful luase dispoziția ca, în ajunul plecării sale, automobilul... să fie băgat într-un atelier. BRĂTESCU-VOINEȘTI, F. 21.
      surse: DLRLC
    • Răspunsul său prea sigur face o impresie ciudată avocatului. CARAGIALE, O. I 358.
      surse: DLRLC

etimologie:

său (pron.)

  • comentariu Este precedat de articolul „al”, „a”, „ai”, „ale”.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 1. Înlocuiește numele unui obiect posedat de cel despre care se vorbește, precum și numele acestuia.
    exemple
    • Costumul meu se aseamănă cu al său.
      surse: DEX '09
    • Gospodărie ca a sa nu are nimeni.
      surse: DLRLC
  • 2. masculin (la) plural Familia, rudele, prietenii etc. persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Au venit ai săi la mine.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • El găsi de cuviință să spuie și alor săi ceea ce era să se întîmple fiului lor. ISPIRESCU, L. 98.
      surse: DLRLC
    • Spăriet, galbăn ca ceara și cu un pic de suflet, sosește la ai săi. ȘEZ. XII 65.
      surse: DLRLC
    • 2.1. masculin (la) singular Soțul persoanei despre care se vorbește.
      surse: DEX '09
    • 2.2. Indică dependența, legătura de filiație, de înrudire, de prietenie, de vecinătate etc.
      exemple
      • Feciorul de împărat care nu mai era al său. ISPIRESCU, la TDRG.
        surse: DLRLC
  • 3. feminin (la) plural Treburile, preocupările, obiceiurile, spusele persoanei despre care se vorbește.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Așa crede poporul, și dintre ale sale e greu a-l scoate. MARIAN, la TDRG.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Care este propriu, caracteristic persoanei despre care se vorbește.
      exemple
      • Viața mea nu seamănă cu a sa.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie popular A rămâne (sau a fi) pe-a sa = a rămâne (sau a fi) așa cum vrea el.
      surse: DEX '09 DLRLC

etimologie:

sfii sâi sii sfei shii

  • 1. A fi reținut de timiditate sau de un sentiment de jenă, de rușine, de teamă, a nu avea îndrăzneală, a se jena să...; a se intimida, a se rușina de...
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: intimida jena rușina attach_file 6 exemple
    exemple
    • Trage cu urechea și Alexandru Glanetașu... sfiindu-se totuși să se vîre între bogătași. REBREANU, I. 14.
      surse: DLRLC
    • [Cei trei frați] s-au sfiit să meargă mai departe. SBIERA, P. 5.
      surse: DLRLC
    • [Boierii] sfiindu-se a se întoarce fără nici o ispravă la Tomșa, cerură voie [lui Lăpușneanu] să rămîie a-l întovărăși. NEGRUZZI, S. I 142.
      surse: DLRLC
    • Oamenii se cam sfiau de Filoftei Romanov. DUMITRIU, P. F. 3.
      surse: DLRLC
    • Veneam de la țară. Mă sfiam de toată lumea, de colegii cutezători și guralivi. GALACTION, O. I 14.
      surse: DLRLC
    • Mă rătăcisem căscînd gura în toate părțile... și ascultînd la miile de păsărele ce cîntau pe rămurele și fără a se sfii de mine. ISPIRESCU, L. 244.
      surse: DLRLC

etimologie:

șai

  • 1. învechit regional Postav alb, fin, din care se făceau veșminte boierești și din care se mai fac pantaloni în unele regiuni ale țării.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Pantaloni de șai. PĂSCULESCU, L. P. 271.
      surse: DLRLC

etimologie: