opțiuni
  • info

15 definiții pentru enerva

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ENERVA, enervez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde calmul, a-și ieși sau a scoate pe cineva din fire; a (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. – Din fr. énerver.

ENERVA, enervez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și piardă sau a-și pierde calmul, a-și ieși sau a scoate pe cineva din fire; a (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. – Din fr. énerver.

enerva [At: PONTBRIANT, D. / Pzi: ~vez / E: fr enerver, cf lat enervare] 1-2 vrtf (Asr) A (se) moleși. 3-4 vrtf (Asr) A slăbi sau a face să slăbească. 5-6 vrtf A-și pierde sau a face să-și piardă calmul, ieșindu-și din fire Si: a (se) irita, a (se) înfuria, a (se) mânia. 7 vtf (Înv; c. i. noțiuni abstracte) A impresiona.

*ENERVA (-vez) vb. tr. și refl. 1 A (se) moleși, a (-și) slei puterile fizice sau morale 2 A (-și) irita sistemul nervos: poate și vîntul mă enerva... urla așa de sinistru VLAH. [fr.].

ENERVA, enervez, vb. I. Tranz. A aduce (pe cineva) într-o stare de enervare, a face (pe cineva) să-și piardă calmul, să-și iasă din fire, a irita, a înfuria. V. supăra, agasa. ♦ Refl. A ajunge într-o stare de iritare, a-și ieși din fire. După cinci minute te enervezi și-mi spui că-s tare de cap. C. PETRESCU, C. V. 100.

ENERVA vb. I. tr., refl. A (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. [Cf. fr. énerver, lat. enervare].

ENERVA vb. tr., refl. a (se) înfuria, a (se) irita. (< fr. énerver)

A ENERVA ~ez tranz. A face să-și piardă calmul. /<fr. énerver

A SE ENERVA mă ~ez intranz. A fi cuprins de nervozitate; a-și pierde calmul; a se irita. /<fr. énerver

enervà v. a slăbi energia fizică sau morală.

*enervéz v. tr. (lat. e-nervare). Slăbesc nerviĭ. Fig. Plictisesc, supăr, irit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

enerva (a ~) (a înfuria) vb., ind. prez. 1 sg. enervez, 3 enervează; conj. prez. 1 sg. să enervez, 3 să enerveze

enerva (a ~) (a înfuria) vb., ind. prez. 3 enervează

enerva (a se înfuria) vb., ind. prez. 1 sg. enervez, 3 sg. și pl. enervează

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ENERVA vb. a agasa, a indispune, a irita, a necăji, a plictisi, a sâcâi, a supăra, (livr.) a tracasa, (pop.) a ciudi, a zădărî, (reg.) a zăhătui, (Mold.) a chihăi, (Ban.) a zăgălui, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a scârbi, (pop. fig.) a ardeia, (reg. fig.) a scociorî. (Îl ~ cu insistențele.)

ENERVA vb. a agasa, a indispune, a irita, a necăji, a plictisi, a sîcîi, a supăra, (livr.) a tracasa, (pop.) a ciudi, a zădărî, (reg.) a zăhătui, (Mold.) a chihăi, (Ban.) a zăgălui, (Mold. și Bucov.) a zăhăi, (înv.) a scîrbi, (pop. fig.) a ardeia, (reg. fig.) a scociorî. (Îl ~ cu insistențele.)

Intrare: enerva
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • enerva
  • enervare
  • enervat
  • enervatu‑
  • enervând
  • enervându‑
 singular plural
  • enervează
  • enervați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • enervez
 (să)
  • enervez
  • enervam
  • enervai
  • enervasem
a II-a (tu)
  • enervezi
 (să)
  • enervezi
  • enervai
  • enervași
  • enervaseși
a III-a (el, ea)
  • enervează
 (să)
  • enerveze
  • enerva
  • enervă
  • enervase
plural I (noi)
  • enervăm
 (să)
  • enervăm
  • enervam
  • enervarăm
  • enervaserăm
  • enervasem
a II-a (voi)
  • enervați
 (să)
  • enervați
  • enervați
  • enervarăți
  • enervaserăți
  • enervaseți
a III-a (ei, ele)
  • enervează
 (să)
  • enerveze
  • enervau
  • enervară
  • enervaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

enerva, enervezverb

  • 1. A face să-și piardă sau a-și pierde calmul, a-și ieși sau a scoate pe cineva din fire; a (se) înfuria, a (se) irita; a (se) indispune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: indispune irita înfuria
    • format_quote După cinci minute te enervezi și-mi spui că-s tare de cap. C. PETRESCU, C. V. 100. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.