14 intrări

school Articole pe această temă:

120 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÉSTE prep. (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstanțiale de loc) 1. (În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază, se aplică sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ◊ (Mișcarea are direcția orizontală) Părul se împrăștie peste pernă. 2. (În legătură cu substantive care arată suprafața, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. Alerga peste câmpuri. Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur-împrejur. încinsă peste brâu cu un cordon.Deasupra. Se apleacă peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstanțiale de timp) 1. (În legătură cu substantive însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărâte) După... Peste un ceas. 2. (În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative) în timpul, în cursul. Peste zi lucrează. 3. Mai mult decât... A întârziat peste două ceasuri. III. (Introduce complemente circumstanțiale de mod) 1. (Așezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) Pune întrebări peste întrebări. 2. (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decât. Peste o mie de oameni.Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depășind puterile, posibilitățile cuiva, foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. S-a făcut stăpână peste toate.Pre (= pe) + spre.

peste pp [At: COD. VOR. 18/31 / V: (îrg) păstă, păs~, păște, pâstă, ~spe, ~spre, ~tă, ~tre, pește, pista, pis~, piște, prăstă, prestă, pres~, pris~, pristi / E: pre + spre] 1 Exprimă suprapunerea, directă sau mediată, în sau dincolo de limitele unei suprafețe sau ale unui spațiu conceput ca o suprafață. 2 Exprimă aplicarea pe o parte a unei suprafețe, pe un obiect etc. Au tras peste ferestre foi de cort. 3 (Îlav) Unul ~ altul, una ~ alta, unii ~ alții, unele ~ altele Suprapus în stivă. 4 Exprimă aplicarea violentă a unei lovituri pe o parte a corpului O plesni peste cap. 5 Arată aplicarea mediată, pe deasupra unei suprafețe, a unui obiect Norii stau grămadă peste sat. 6 Indică aplicarea transversală și mediată până dincolo de întinderea unei suprafețe Pod peste mare nu se poate. 7 Exprimă parcurgerea unei distanțe prin traversare Trece peste câmp. 8 Indică deplasarea pe o suprafață Râul alunecă peste prundiș. 9 Exprimă deplasarea superficială, lină pe suprafața unui obiect Aerul rece îi trece peste față. 10 Arată parcurgerea în întregime a întinderii Trecea râul peste podul de lemn. 11 Exprimă parcurgerea mediată a întinderii unei suprafețe O flacără trecea peste munți. 12 Arată că parcurgerea distanței se petrece prin intermediul privirii Privi peste curte. 13 Indică traversarea unei delimitări sau a unui obstacol prin depășire sau escaladare Au fugit peste Dunăre. 14 Exprimă revărsarea dincolo de o limită Ape revărsate peste maluri. 15 Arată că depășirea unui obstacol spațial se produce prin intermediul privirii sau al unui flux sonor Privesc peste ulucă. 16 Urmat de un determinant calitativ, exprimă extinderea, de obicei prin răspândire continuă ori intermitentă, a unei realități, a unei stări etc. pe un cuprins spațial delimitat prin acest determinant Zăpada s-a așternut peste sat. 17 Exprimă cuprinderea cu ajutorul privirii a unei întinderi spațiale Privea peste tot în căutarea unui adăpost. 18 Urmat de un determinant numeric, indică situarea dincolo de limita unei distanțe, precizată prin acest determinant Peste 100 de metri vei întâlni un parc. 19 Exprimă extinderea, răspândirea etc. prin orientare dinamică înspre un reper Căzuseră alți tovarăși peste leșurile lor. 20 Exprimă faptul că reperul spațial constituie obiectivul supus sau expus în mod forțat unei acțiuni directe și de obicei neașteptate Românii cad peste tabăra și bagajele turcilor 21 Indică localizarea unei realități prin raportare la depășirea unei limite Se vedeau peste dealurile negre Bucegii. 22 (Îlav) ~ drum Față în față la o distanță mică. 23 Exprimă încadrarea unui fapt, a unui eveniment etc. nedeterminat ca durată, în cursul desfășurării unei perioade Au măcinat grâul cules peste vară. 24 Indică posterioritatea scurgerii unei durate față de o unitate temporală determinată Într-o zi, peste care au trecut multe zile, am intrat în acea casă. 25 Exprimă scurgerea unei durate definite ca înșirare de perioade identice Românii au trecut peste vremuri grele. 26 Indică posterioritatea manifestării unei stări față de o perioadă scursă Au trecut peste vârsta copilăriei. 27 Exprimă încadrarea durativă a unei acțiuni, a unei stări etc. pe întregul cuprins al unei perioade, uneori marcat printr-un determinant cantitativ Asta pentru a evita rămânerea peste noapte a unei lămpi aprinse. 28 Indică posterioritatea unui fapt, a unui eveniment etc. față de o limită temporală determinată cantitativ Peste un ceas ieșise. 29 Arată prelungirea unei durate prin suplimentare nedeterminată față de o limită temporală precizată Vor trece zile peste zile. 30 Exprimă perspectiva temporală durativă care constituie obiectivul încadrării unei acțiuni, a unei stări etc. Să vă fie învățătură peste toată viața. 31 (Îlav) ~ curând Într-un viitor apropiat O să mă întorc peste curând. 32 Exprimă supraordonarea unei realități față de sfera, domeniul etc. asupra cărora își exercită o autoritate, de obicei ierarhică Se făcuse stăpână peste toți din casă. 33 Arată declanșarea unei circumstanțe, de obicei defavorabilă, asupra unei ființe sau a unui obiect Scăpase de primejdia să mai dea vreun frig peste el. 34 Indică superioritatea unei ființe sau a unui obiect asupra altora, prin depășire în importanță, în valoare etc. El este cu mult peste ceilalți. 35 Exprimă sfidarea cuiva prin ignorare, nepăsare etc. Am jurat să trec peste dânșii. 36 (Îe) A privi ~ umăr A desconsidera pe cineva prin dezinteres sau dispreț El privește peste umăr la activitatea culturală. 37 (Îe) A lua ~ picior A persifla Ne iau oamenii peste picior. 38 Exprimă depășirea unor situații, de obicei nefavorabile Vor trece peste greutăți mari. 39 Indică încălcarea unei norme, a unei dispoziții, a unei hotărâri etc. Fata cu feciorul se căsătoresc peste voința părinților. 40 (Îlav) ~ rând Fără a respecta o ordine prestabilită Medicul a primit-o peste rând. 41 (Îlav) ~ tot Acoperit integral. 42 Intră în componența unor formule de repetiție care exprimă aglomerarea, îngrămădirea etc. Își punea întrebări peste întrebări. 43 Intră în componența unor formule de repetiție care exprimă acumularea A adunat moșii peste moșii. 44 (Îlav) Claie ~ grămadă Aglomerat în dezordine În trăsuri erau ofițeri claie peste grămadă. 45 Urmat de un determinant cantitativ, indică depășirea limitei exprimate de aceasta Peste o mie de bolnavi zăceau în camere. 46 Exprimă depășirea unei limite prin adaos Peste toate a venit și seceta. 47 Arată depășirea unei cantități prestabile prin suplimentare Funcționarii au lucrat peste program. 48 Indică depășirea excesivă a unei limite A fost peste așteptări. 49 (Îe) A da ~ cineva sau ceva A se confrunta pe neașteptate cu un obiectiv întâlnit accidental Dăm peste o femeie rezemată de zid. 50 Arată intervenția inopinată asupra unui obiectiv A intrat peste mine în casă. 51 Indică imixtiunea în drepturile, în interesele, în atribuțiile cuiva Ce te bagi peste treburile mele?

PÉSTE prep. (Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune) I. (Introduce complemente circumstanțiale de loc) 1. (În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază, se aplică sau cade deasupra altuia) Ploaia cade peste noi. ◊ (Mișcarea are direcția orizontală) Părul se împrăștie peste pernă. 2. (În legătură cu substantive care arată suprafața, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul. Alerga peste câmpuri.Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. ♦ De jur împrejur. Încinsă peste brâu cu un cordon. 3. Deasupra. Se apleacă peste el. 4. Pe deasupra; dincolo de... Sare peste gard. II. (Introduce complemente circumstanțiale de timp) 1. (În legătură cu substantive însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărâte) După... Peste un ceas. 2. (În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative) În timpul, în cursul. Peste zi lucrează. 3. Mai mult decât... A întârziat peste două ceasuri. III. (Introduce complemente circumstațiale de mod) 1. (Așezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ) Pune întrebări peste întrebări. 2. (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decât. Peste o mie de oameni.Loc. adv. Peste puterea (sau puterile) cuiva = depășind puterile, posibilitățile cuiva, foarte greu. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra. S-a făcut stăpână peste toate.Pre (= pe) + spre.

PÉSTE prep. I. Introduce complemente circumstanțiale de loc. 1. În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază sau cade deasupra altuia, lipit de acesta. Adă mîna, să nu cazi Peste pietrele din cale! COȘBUC, P. I 165. Bocănește el cît bocănește, cînd pîrrr! cade copacul peste car de-l sfarmă. CREANGĂ, P. 46. Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi. EMINESCU, O. I 101. Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur’ frunzele de nuc, S-așază bruma peste viiDe ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? id. ib. 235. ◊ (În legătură cu verbe ca: «a da», «a lovi», «a izbi» etc.) Ba mai bine îi dau eu una peste bot, ca să nu se amestece în vorba ălor mari. SADOVEANU, M. C. 6. Și ea-l lovește-ncetișor Zîmbind, cu palma peste gură. COȘBUC, P. I 183. Atunci odată încep ele a se boci înădușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174. ◊ Loc. adv. Picior peste picior v. picior. ◊ (Mișcarea are direcție orizontală) Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79. Iar prin mîndrul întuneric al pădurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind. id. ib. 85. 2. (Urmat de substantive care arată suprafața, întinderea) De-a lungul... Apucă peste cîmpi de-a dreptul, spre niște curți mari. CREANGĂ, P. 301. Și azi el se avîntă pe calul său arab Și drumul, ca săgeții, îi dă peste pustie, Care sub luna plină lucește argintie. EMINESCU, O. I 97. ♦ Pe tot cuprinsul. Mitrea nu răspunse nimic, dar în urmă trecu roșeața peste obrajii lui. SLAVICI, N. I 70. Loc. adv. Peste tot (locul) = pretutindeni. Și-i întunerec peste tot. IOSIF, P. 32. Marea se vărsa peste tot locul. DRĂGHICI, R. 112. ♦ De jur împrejur. Brațul drept dacă-l întinde Roată peste brîu te prinde Și te-n- treabă: «Dragă, strîngu-l?». COȘBUC, P. I 104. Hiltruna vine drept Spre el și îl cuprinde puternic peste piept Cu brațele-amîndouă. id. ib. 162. Atunci ea deodată s-a văzut încinsă cu un cerc zdravăn, de fier, peste mijloc. CREANGĂ, P. 88. 3. (În legătură cu verbe ca: «a se apleca», «a se înclina» etc.) Deasupra... M-aplec înfrigurat peste țarină Și caut rădăcinile ascunse. BENIUC, V. 84. Te pleacă iar zîmbind peste-a mea față. EMINESCU, O. I 120. Dintre flori copila rîde și se-nclină peste gratii, Ca un chip ușor de înger e-arătarea adoratei, id. ib. 154. 4. Pe deasupra. De unde sînteți, moșule? întrebă el cătînd cu blîndețe peste ochelari. MIRONESCU, S. A. 32. Stelele clipesc peste bălțile de sînge. VLAHUȚĂ, R. P. 25. Pretutindenea, peste capetele oamenilor, o vede; se apropie... și inima i se umple de îndărătnicie. SLAVICI, N. I 139. (Poetic) Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gîndesc?... Ca și vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc. EMINESCU, O. I 133. ◊ (În prepoziții compuse) Se uită în jurul lui, se opri o clipă. apoi dădu drumul căpăstrului și trase de peste cingătoare o frînghie pe care o petrecu pe gîtul calului. PREDA, Î. 138. 5. (În legătură cu verbe care arată trecerea, plecarea etc.) Dincolo de... Cînd astupi gardul, dai că sare peste gard și îți face mai multă pagubă, stricînd și streșina gardului. SLAVICI, N. I 13. Fata babei sărea iute peste pîrlaz. CREANGĂ, P. 284. Și aceiași pomi în floare Crengi întind peste zaplaz, Numai zilele trecute Nu le fac să fie azi. EMINESCU, O. I 112. Peste deal, peste colină, Este-o creangă de măslină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252. ◊ (În prepoziții compuse) Din munți și văi, de peste mări. Din larg cuprins de multe zări, Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. COȘBUC, P. I 55. Era bîlciul de toamnă de la Sărata. la care oamenii se adună pînă de peste nouă țări și nouă mări. SLAVICI, N. I 134. II. Introduce complemente circumstanțiale de timp. 1. (Urmat de substantive care de obicei sînt însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărîte) După... Peste un ceas începem să urcăm dealul. VLAHUȚĂ, R. P. 51. Nu se mai îndoia că Marta peste cîtva timp se va alina și va pierde gîndul de dragoste pentru păstor. SLAVICI, N. I 120. Peste două zile o îngropară cu cinste mare. CREANGĂ, P. 16. 2. În timpul, în cursul. Încă duminecă se vorbea că peste săptămînă Toderică va peți pe Marta. SLAVICI, N. I 98. Te urmăresc luminători Ca soarele și luna Și peste zi de-atitea ori Și noaptea totdeauna. EMINESCU, O. I 190. Peste noapte am visat că aveam un nas cît a lui de mare. NEGRUZZI, S. I 7. III. în construcții modale. 1. Fiind așezat între două părți de vorbire identice, exprimă ideea de superlativ. În sufletul meu fierbeau întrebări peste întrebări. SADOVEANU, O. I 420. Și ce să vezi?... Biserici peste biserici, cruci peste cruci, pustnici peste pustnici. DELAVRANCEA, O. II 317. Atunci diavolii odată încep a se cărăbăni unul peste altul în turbincă. CREANGĂ, P. 303. ◊ Loc. adv. Peste puterea sau puterile (cuiva) = mai presus de puterea sau puterile cuiva, depășind puterile cuiva. Peste măsură v. măsură. 2. (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decît... Peste o mie de bolnavi zăceați în camere. MIRONESCU, S. A. 122. ♦ (Rar) împotriva, contrar... Se întoarce numaidecît, peste așteptarea tutulor. ISPIRESCU, B. 367. IV. (Introduce complemente indirecte) Asupra... Mi-ai luat apoi copilul, să-l ucizi! Și-am zis: E bine! Tu-i ești tată și ai dreptul peste fiul meu ca mine. COȘBUC, P. I 120. Marta se făcuse stăpînă peste toți stăpînii din casă. SLAVICI, N. I 80.

PÉSTE prep. 1) (exprimă un raport locativ, indicând locul, spațiul, obiectul de suprapunere sau de extindere) Pe deasupra; deasupra; dincolo de. Peste vii și livezi. Peste pod.Peste tot în orice loc; pretutindeni. 2) (exprimă un raport temporal posterior) După. Peste o oră. 3) (exprimă un raport de mod, indicând depășirea unei limite, a unei cantități) Mai mult de (sau decât); în plus; asupra. Are peste zece monografii.Peste puterea (sau puterile) cuiva depășind puterile cuiva; greu. 4) (exprimă un raport de relație, indicând sfera de extindere) Asupra. A domina peste toate. /pre[înv.] + spre

peste prep. 1. arată ceva pus d’asupra: cerul lucește peste capetele noastre; 2. o suprafață: un pod peste Dunăre; 3. dincolo: peste munți, peste drum; 4. mai mult: peste o mie de galbeni; 5. fig. ceva covârșitor: peste măsură, peste putință; 6. după: peste două zile; 7. în timpul: peste noapte. [Și preste, vechiu-rom. prespe = lat. PER SUPER].

péste prep. (din maĭ vechiu préste, în Ps. Ș. 19 și azĭ în Trans., și péstre, compus din pre- și stre. V. préspre). 1. Deasupra: peste catu întîĭ e catu al doilea, un pod peste (saŭ pe) Dunăre. 2. Asupra: a domni peste o țară, peste un popor. 3. Dincolo de: hoțiĭ aŭ fugit peste rîŭ. Peste drum, în față, față în față, în cea-laltă parte (fr. vis-à-vis); peste drum de noĭ e o librărie. Fig. Peste măsură, prea mult, excesiv: a munci peste măsură. A trece peste (propriŭ și fig.), a merge maĭ departe de cît trebuĭe. 4. Maĭ pe sus de, superior: peste colonel e generalu, asta e peste putință (imposibil), peste poate, peste puterile mele. Peste tot, pretutindenĭ. 5. Pe, la: l-a lovit cu palma peste obraz, peste bot; ĭ-a dat peste mînă, ĭ-a lovit mîna. A te bate cu palma peste gură, a regreta ce aĭ zis. Fig. A da cuĭva peste nas, a-l mustra, a-l face să se modereze. 6. Maĭ mult de cît: eraŭ peste o sută, am dormit peste opt ceasurĭ. Fig. Peste cap, maĭ mult de cît trebuĭe, din belșug: avem mîncare peste cap. 7. După: peste un an. 8. În timpu, în cursu: peste noapte, peste an. 9. Unu după altu, succesiv: noroc peste noroc. Claĭe peste grămadă, în dezordine, de-a valma. Loc. A-țĭ fi (saŭ a-țĭ veni) peste mînă, a-țĭ fi incomod, a-țĭ fi greŭ. A apuca (adică „drumu”) orĭ a o lua peste cîmp, a lua drumu pin cîmp. (Dar nu se zice peste pădure, vie, baltă, ci pin pădure, vie, baltă. Tot așa e fals a zice: plec în America peste Hamburg, cum zic Româniĭ germanizațĭ după germ über, îld. pe la saŭ pin Hamburg). A da peste cap, a răsturna, a învinge de tot. A te da peste cap, a face o tumbă, un salt mortal, și fig. a face tot posibilu ca să reușeștĭ. A lua pe cineva peste picĭor, a-l lua cam în rîs, a-l lua la vale, a nu-l trata serios. A da peste (saŭ de) cineva, a te întîlni cu cineva, a-l descoperi. A da peste ceva, a găsi, a descoperi: na, c’am dat peste (saŭ de) dracu! Și piste (sud) și piște (nord).

PÉSTĂ, peste, s. f. 1. Boală gravă, infecțioasă și epidemică, provocată de o bacterie și manifestată prin tumori, hemoragie, febră mare etc.; ciumă. 2. (Med. vet.; de obicei cu determinări care indică felul) Denumire generică dată unui grup de boli (cu evoluție acută) provocate de virusuri la taurine, porcine, cabaline și păsări. – Din fr. peste.

PÉSTĂ, peste, s. f. 1. Boală gravă, infecțioasă și epidemică, provocată de o bacterie și manifestată prin tumori, hemoragie, febră mare etc.; ciumă. 2. (Med. vet.; de obicei cu determinări care indică felul) Denumire generică dată unui grup de boli (cu evoluție acută) provocate de virusuri la taurine, porcine, cabaline și păsări. – Din fr. peste.

PÉȘTE, pești, s. m. 1. (La pl.) Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială; (și la sg.; adesea colectiv) animal care face parte din această clasă. ◊ Pești zburători = specii de pești care pot să sară din apă și să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale. La pește = la pescuit. ◊ Expr. Cât ai zice pește = foarte repede. A tăcea ca peștele (sau ca un pește) = a nu spune nicio vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă. A trăi (sau a se simți etc.) ca peștele în apă = a trăi bine, a se simți la largul său; a-i merge bine. A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi disperate (și zadarnice). A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă. Când o prinde mâța pește = niciodată. ◊ Compuse: pește-auriu (sau -curcubeu, -soare) = pește de culoare verde-gălbuie, cu pete roșii pe spate și cu dungi albastre pe părțile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus); pește-ciocan = specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus); pește-fierăstrău = pește din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dințată (Pristis pristis); pește-de-piatră = a) fusar; b) pietrar; pește-cu-spadă = pește mare cu corpul în formă de fus, cu pielea fără solzi, cu capul mare și cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuțită pe ambele muchii (Xiphias gladius); peștele-lui-Solomon = specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax); pește-țigănesc = a) nume generic pentru diferite specii de pești mici; b) caracudă; c) pălămidă-de-baltă; pește-de-mare = calcan. 2. Carne de pește (1), folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne. ◊ Expr. (Fam.) Asta-i altă mâncare de pește = asta e cu totul altceva. 3. (Astron.; n. pr. pl. art.) Numele unei constelații din emisfera boreală. ♦ Una din cele douăsprezece zodii ale anului. 4. Fig. (Calc după fr. poisson) Bărbat întreținut de o femeie. ♦ Proxenet, codoș. – Lat. piscis.

păstră[1] pp vz peste

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

pestă1 sf [At: CORNEA, E. I, 115/35 / Pl: ~te / E: fr peste] 1 Boală gravă, infecțioasă și epidemică, provocată de bacteria Pasteurella pestis și manifestată prin tumori, hemoragii, febră mare etc. Si: ciumă. 2 (Mdv) Denumire generică dată unui grup de boli provocate de virusuri la taurine, porcine, cabaline și păsări.

pește2 sm [At: COD. VOR. 124/20 / V: (îvr) piste / Pl: ~ti și (îvr) ~tiuri / E: ml piscis] 1 (Lpl) Clasă de vertebrate inferioare acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită de solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială, rar, pulmonară. 2 (Șls; și csc) Animal din această clasă. 3 (Îs) ~ alb Pește comestibil cu carnea albă. 4 (Îs) ~ti albi Albitură. 5 (Îs) Untură de ~ Grăsime de pește, foarte bogată în vitamina D, folosită în combaterea rahitismului. 6 (Îs) La ~ (sau ~ti) La pescuit. 7 (Îlv) A prinde (sau a da la) ~ A pescui. 8 (Îlav) Cât ai zice ~ Foarte repede. 9 (Îal) Într-o clipă. 10 (Îal) Imediat. 11 (Îe) A tăcea ca ~le (sau ca un ~) A nu spune nimic Si: a nu scoate un cuvânt, a tăcea chitic. 12 (Îe) A trăi (a o duce, a se simți etc.) ca ~le în apă A trăi bine. 13 (Îae) A se simți bine. 14 (Îae) A se simți la largul lui. 15 (Îe) A trăi (sau a o duce, a se zbate) ca ~le pe uscat A duce o viață grea. 16 (Îae) A face eforturi zadarnice. 17 (Fam; gmț; îlv) A da (mâncare) la ~ti A vomita. 18 (Îlav) Când o prinde mâța ~ Niciodată. 19 (Rar; îe) A vâna ~ în apă tulbure A obține avantaje personale datorită unei situații incerte. 20 (Îvr; îf peștiuri) Soiuri de pește2 (1). 21 Carne de pește2 (1) folosită ca aliment. 22 Mâncare preparată din astfel de carne. 23 (Îe) Asta-i altă mâncare de ~ Asta-i altceva. 24 (Îe) A fi tot o mâncare de ~ A fi același lucru. 25 (Iht; reg; îc) ~-alb (sau ~-albișor) Obleț (Alburnus lucidus). 26 (Iht; reg; îc) ~le-ac Boarcă (Sygnathus rubescens). 27 (Iht; reg; îc) ~le-de-arin (sau ~-sărac) Boarcă (Rhodeus sericeus)[1]. 28 (Reg; îc) ~-auriu (sau ~-curcubeu, ~-soare) Pește2 de culoare verde-gălbui, cu pete roșii pe spate și cu dungi albastre pe părțile laterale ale capului Si: (reg) biban american, biban-soare, sorete (Eupamotis gibbosus). 29 (Iht; reg; îc) ~-bălan Crap-caras (Carassius auratus gibelio). 30 (Iht; reg; îc) ~-de-bătaie (sau ~-de-bătălie, ~-crăiesc) sau ~le-doamnei Boiștean (Phoxinus phoxinus). 31 (Îc) ~-ciocan Pește2 de mare cu capul în formă de ciocan (Zygaena mallens). 32 (Iht; înv; îc) ~-câinesc Câine-de-mare (Acanthias vulgarias). 33 (Iht; reg; îc) ~-le-dracului Zvârlugă (Cobitis taenia). 34 (Iht; reg; îac) Câră (Cobis aurată balcanica). 35 (Iht; reg; îac) Pălămidă-de-baltă (Pungitius platygaster). 36 (Îc) ~-ferăstrău Pește2 de mare cu botul lung, turtit și dințat (Pristis pectinatus). 37 (Iht; reg; îc) ~-firez (sau ~-cu-țepi, ~-țigănesc) Ghindrin (Gasterosteus aculeatus ponticus). 38 (Iht; reg; îc) ~-de-mare Calcan (Scophtalmus maeoticus). 39 (Iht; reg; îc) ~-negru (sau ~-țigănesc) Țigănuș (Umbra Krameri Walbaum). 40 (Iht; reg; îc) ~-cu-două-nume (sau ~-de-piatră) sau ~le-țiganului Pietrar (Aspro zingel). 41 (Îc) ~-păun Pește2 (1) mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julis). 42 (Iht; reg; îc) ~-de-piatră Fusar (Aspro streber). 43 (Iht; reg; îac) Zglăvoacă (Cattus gobio). 44 (Iht; reg; îc) ~-moțănesc (sau ~-pistriț, ~-porcesc) Porcușor (Gobio gobio și Kessleri). 45 (Iht; reg; îc) ~-rău Șalău (Lucioperca lucioperca). 46 (Îc) ~le-lui-Solomon Specie de pește2 (1) din familia salmonidelor (Salmo labrak). 47 (Îc) ~-cu-spadă (sau ~-cu-suliță) ori ~le-spadă Pește2 (1) mare, cu corpul fusiform, cu pielea fără solzi, cu capul mare și cu falca de sus prelungită ca o sabie ascuțită pe ambele muchii (Xiphias gladius). 48 (Iht; reg; îc) ~-lup (sau ~-cu-șapte-nume, ~-țigănesc) Avat (Aspius cispius). 49 (Reg; îc) ~-țigănesc Diferite specii de pești2 (1) mici și fără valoare economică. 50 (Iht; reg; îac) Caracudă (Carassius carassius). 51 (Iht; reg; îac) Lin (Tinca tinca). 52 (Iht; reg; îac) Pălămidă de baltă (Pungitius platygater). 53 (Bot; reg) ~-de-pădure Hamei (Humulus lupulus). 54 (Zlg; reg; euf) Șarpe. 55 (Zlg; reg) Mormoloc. 56 (Lpl; art) Constelație din emisfera boreală. 57 (Lpl; art; șîs Zodia ~tilor) Una dintre cele douăsprezece zodii ale anului, care cuprinde perioada 22 februarie – 21 martie. 58 (Fig; cdp fr poisson) Bărbat întreținut de o femeie. 59 Proxenet. 60 (Pop) Parte musculoasă a brațului sau a gambei. 61 (Pex; reg) Mușchi2 de la șira spinării. 62 (Îs) ~le în coteț Motiv ornamental popular folosit ca model de cusătură sau ca model pentru încondeierea ouălor de Paști. 63 (Reg; îcs) ~le și apa Joc de copii, constând în realizarea unor figuri dintr-o sfoară, cu ajutorul degetelor. 64 (Reg; îcs) A vinde ~ Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. corectată

  1. Am corectat la sensul 27 denumirea latină; în original, incorect: (Rhodeus seriuus) și la sensurile 56 și 57 abrevierea art (în original: art.) — LauraGellner

pește1 pp vz peste[1] corectată

  1. În original, greșit tipărit: vz pește LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: peste
peste prepoziție
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
  • peste
păstă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păste
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păstră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pespe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pespre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pestre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pește
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pista
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piste
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prăstă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prespre
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prestă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preste
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priste
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: limba-peștelui
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limba-peștelui
plural
genitiv-dativ singular
  • limbii-peștelui
plural
vocativ singular
plural
Intrare: pestă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pestă
  • pesta
plural
  • peste
  • pestele
genitiv-dativ singular
  • peste
  • pestei
plural
  • peste
  • pestelor
vocativ singular
plural
Intrare: peste tot
compus
  • peste tot
Intrare: pește
substantiv masculin (M45)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește
  • peștele
plural
  • pești
  • peștii
genitiv-dativ singular
  • pește
  • peștelui
plural
  • pești
  • peștilor
vocativ singular
plural
piște
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pește-auriu
pește-auriu substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-auriu
  • peștele-auriu
plural
  • pești-aurii
  • peștii-aurii
genitiv-dativ singular
  • pește-auriu
  • peștelui-auriu
plural
  • pești-aurii
  • peștilor-aurii
vocativ singular
plural
pește-curcubeu substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-curcubeu
  • peștele-curcubeu
plural
  • pești-curcubeu
  • peștii-curcubeu
genitiv-dativ singular
  • pește-curcubeu
  • peștelui-curcubeu
plural
  • pești-curcubeu
  • peștilor-curcubeu
vocativ singular
plural
pește-soare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-soare
  • peștele-soare
plural
  • pești-soare
  • peștii-soare
genitiv-dativ singular
  • pește-soare
  • peștelui-soare
plural
  • pești-soare
  • peștilor-soare
vocativ singular
plural
Intrare: pește-ciocan
pește-ciocan substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-ciocan
  • peștele-ciocan
plural
  • pești-ciocan
  • peștii-ciocan
genitiv-dativ singular
  • pește-ciocan
  • peștelui-ciocan
plural
  • pești-ciocan
  • peștilor-ciocan
vocativ singular
plural
Intrare: pește-de-mare
pește-de-mare substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-de-mare
  • peștele-de-mare
plural
  • pești-de-mare
  • peștii-de-mare
genitiv-dativ singular
  • pește-de-mare
  • peștelui-de-mare
plural
  • pești-de-mare
  • peștilor-de-mare
vocativ singular
plural
Intrare: pește-de-piatră
pește-de-piatră substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-de-piatră
  • peștele-de-piatră
plural
  • pești-de-piatră
  • peștii-de-piatră
genitiv-dativ singular
  • pește-de-piatră
  • peștelui-de-piatră
plural
  • pești-de-piatră
  • peștilor-de-piatră
vocativ singular
plural
Intrare: pește-fierăstrău
pește-fierăstrău substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-fierăstrău
  • peștele-fierăstrău
plural
  • pești-fierăstrău
  • peștii-fierăstrău
genitiv-dativ singular
  • pește-fierăstrău
  • peștelui-fierăstrău
plural
  • pești-fierăstrău
  • peștilor-fierăstrău
vocativ singular
plural
Intrare: pește-lup
pește-lup substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-lup
  • peștele-lup
plural
  • pești-lup
  • peștii-lup
genitiv-dativ singular
  • pește-lup
  • peștelui-lup
plural
  • pești-lup
  • peștilor-lup
vocativ singular
plural
Intrare: pește-țigănesc
pește-țigănesc substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pește-țigănesc
  • peștele-țigănesc
plural
  • pești-țigănești
  • peștii-țigănești
genitiv-dativ singular
  • pește-țigănesc
  • peștelui-țigănesc
plural
  • pești-țigănești
  • peștilor-țigănești
vocativ singular
plural
Intrare: peștele-lui-Solomon
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peștele-lui-Solomon
plural
genitiv-dativ singular
  • peștelui-lui-Solomon
plural
vocativ singular
plural
Intrare: regina-peștelui
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regina-peștelui
plural
genitiv-dativ singular
  • reginei-peștelui
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • regina-peștilor
plural
genitiv-dativ singular
  • reginei-peștilor
plural
vocativ singular
plural

peste păstă păste păstră păște pespe pespre pestre pește pista piste piște prăstă prespre prestă preste priste

  • comentariu Semnifică ideea de suprapunere, de aplicare etc., directă sau mediată, prin extensiune.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 1. Introduce complemente circumstanțiale de loc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. În legătură cu verbe de mișcare, arată că un obiect se așază, se aplică sau cade deasupra altuia.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 8 exemple
      exemple
      • Ploaia cade peste noi.
        surse: DEX '09
      • Adă mîna, să nu cazi Peste pietrele din cale! COȘBUC, P. I 165.
        surse: DLRLC
      • Bocănește el cît bocănește, cînd pîrrr! cade copacul peste car de-l sfarmă. CREANGĂ, P. 46.
        surse: DLRLC
      • Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi. EMINESCU, O. I 101.
        surse: DLRLC
      • Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur’ frunzele de nuc, S-așază bruma peste vii – De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii? EMINESCU, O. I 235.
        surse: DLRLC
      • Ba mai bine îi dau eu una peste bot, ca să nu se amestece în vorba ălor mari. SADOVEANU, M. C. 6.
        surse: DLRLC
      • Și ea-l lovește-ncetișor Zîmbind, cu palma peste gură. COȘBUC, P. I 183.
        surse: DLRLC
      • Atunci odată încep ele a se boci înădușit și a se bate cu pumnii peste cap. CREANGĂ, P. 174.
        surse: DLRLC
      • surse: DLRLC
      • 1.1.2. Mișcarea are direcția orizontală.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Răsfiratul păr de aur peste perini se-mprăștie. EMINESCU, O. I 79.
          surse: DLRLC
        • Iar prin mîndrul întuneric al pădurii de argint Vezi izvoare zdrumicate peste pietre licurind. EMINESCU, O. I 85.
          surse: DLRLC
    • 1.2. (În legătură cu substantive care arată suprafața, întinderea) Pe tot cuprinsul; de-a lungul.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Apucă peste cîmpi de-a dreptul, spre niște curți mari. CREANGĂ, P. 301.
        surse: DLRLC
      • Și azi el se avîntă pe calul său arab Și drumul, ca săgeții, îi dă peste pustie, Care sub luna plină lucește argintie. EMINESCU, O. I 97.
        surse: DLRLC
      • Mitrea nu răspunse nimic, dar în urmă trecu roșeața peste obrajii lui. SLAVICI, N. I 70.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. locuțiune adverbială Peste tot (locul) = pretutindeni
        surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
        exemple
        • Și-i întunerec peste tot. IOSIF, P. 32.
          surse: DLRLC
        • Marea se vărsa peste tot locul. DRĂGHICI, R. 112.
          surse: DLRLC
      • 1.2.2. De jur-împrejur.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
        exemple
        • Încinsă peste brâu cu un cordon.
          surse: DEX '09 DEX '98
        • Brațul drept dacă-l întinde Roată peste brîu te prinde Și te-ntreabă: «Dragă, strîngu-l?». COȘBUC, P. I 104.
          surse: DLRLC
        • Hiltruna vine drept Spre el și îl cuprinde puternic peste piept Cu brațele-amîndouă. COȘBUC, P. I 162.
          surse: DLRLC
        • Atunci ea deodată s-a văzut încinsă cu un cerc zdravăn, de fier, peste mijloc. CREANGĂ, P. 88.
          surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Se apleacă peste el.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • M-aplec înfrigurat peste țarină Și caut rădăcinile ascunse. BENIUC, V. 84.
        surse: DLRLC
      • Te pleacă iar zîmbind peste-a mea față. EMINESCU, O. I 120.
        surse: DLRLC
      • Dintre flori copila rîde și se-nclină peste gratii, Ca un chip ușor de înger e-arătarea adoratei. EMINESCU, O. I 154.
        surse: DLRLC
    • 1.4. Pe deasupra; dincolo de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 11 exemple
      exemple
      • De unde sînteți, moșule? întrebă el cătînd cu blîndețe peste ochelari. MIRONESCU, S. A. 32.
        surse: DLRLC
      • Stelele clipesc peste bălțile de sînge. VLAHUȚĂ, R. P. 25.
        surse: DLRLC
      • Pretutindenea, peste capetele oamenilor, o vede; se apropie... și inima i se umple de îndărătnicie. SLAVICI, N. I 139.
        surse: DLRLC
      • poetic Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gîndesc?... Ca și vîntu-n valuri trece peste traiul omenesc. EMINESCU, O. I 133.
        surse: DLRLC
      • Cînd astupi gardul, dai că sare peste gard și îți face mai multă pagubă, stricînd și streșina gardului. SLAVICI, N. I 13.
        surse: DLRLC
      • Fata babei sărea iute peste pîrlaz. CREANGĂ, P. 284.
        surse: DLRLC
      • Și aceiași pomi în floare Crengi întind peste zaplaz, Numai zilele trecute Nu le fac să fie azi. EMINESCU, O. I 112.
        surse: DLRLC
      • Peste deal, peste colină, Este-o creangă de măslină. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 252.
        surse: DLRLC
      • (În prepoziții compuse) Se uită în jurul lui, se opri o clipă. apoi dădu drumul căpăstrului și trase de peste cingătoare o frînghie pe care o petrecu pe gîtul calului. PREDA, Î. 138.
        surse: DLRLC
      • (În prepoziții compuse) Din munți și văi, de peste mări. Din larg cuprins de multe zări, Nuntași din nouăzeci de țări S-au răscolit. COȘBUC, P. I 55.
        surse: DLRLC
      • (În prepoziții compuse) Era bîlciul de toamnă de la Sărata. la care oamenii se adună pînă de peste nouă țări și nouă mări. SLAVICI, N. I 134.
        surse: DLRLC
  • 2. Introduce complemente circumstanțiale de timp.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. (În legătură cu substantive însoțite de numerale, adverbe sau pronume și adjective nehotărâte) După...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: după attach_file 3 exemple
      exemple
      • Peste un ceas începem să urcăm dealul. VLAHUȚĂ, R. P. 51.
        surse: DLRLC
      • Nu se mai îndoia că Marta peste cîtva timp se va alina și va pierde gîndul de dragoste pentru păstor. SLAVICI, N. I 120.
        surse: DLRLC
      • Peste două zile o îngropară cu cinste mare. CREANGĂ, P. 16.
        surse: DLRLC
    • 2.2. (În legătură cu substantive care exprimă noțiuni de timp durative) În timpul, în cursul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
      exemple
      • Peste zi lucrează.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Încă duminecă se vorbea că peste săptămînă Toderică va peți pe Marta. SLAVICI, N. I 98.
        surse: DLRLC
      • Te urmăresc luminători Ca soarele și luna Și peste zi de-atitea ori Și noaptea totdeauna. EMINESCU, O. I 190.
        surse: DLRLC
      • Peste noapte am visat că aveam un nas cît a lui de mare. NEGRUZZI, S. I 7.
        surse: DLRLC
    • 2.3. Mai mult decât...
      surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
      exemple
      • A întârziat peste două ceasuri.
        surse: DEX '09 DEX '98
  • 3. Introduce complemente circumstanțiale de mod.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Așezat între două cuvinte identice, exprimă ideea de superlativ..
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • În sufletul meu fierbeau întrebări peste întrebări. SADOVEANU, O. I 420.
        surse: DLRLC
      • Și ce să vezi?... Biserici peste biserici, cruci peste cruci, pustnici peste pustnici. DELAVRANCEA, O. II 317.
        surse: DLRLC
      • Atunci diavolii odată încep a se cărăbăni unul peste altul în turbincă. CREANGĂ, P. 303.
        surse: DLRLC
    • 3.2. (În legătură cu numerale, arată depășirea unei cantități) Mai mult decât.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • Peste o mie de oameni.
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Peste o mie de bolnavi zăceau în camere. MIRONESCU, S. A. 122.
        surse: DLRLC
  • 4. Introduce complemente indirecte:
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: asupra attach_file 2 exemple
    exemple
    • Mi-ai luat apoi copilul, să-l ucizi! Și-am zis: E bine! Tu-i ești tată și ai dreptul peste fiul meu ca mine. COȘBUC, P. I 120.
      surse: DLRLC
    • Marta se făcuse stăpînă peste toți stăpînii din casă. SLAVICI, N. I 80.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Pre (= pe) + spre
    surse: DEX '09

limba-peștelui

  • 1. botanică Plantă erbacee cu frunzele verzi-albăstrui și cu flori violete, care crește prin fânețe spinoase și umede (Limonium vulgare).
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: sică

etimologie:

pestă

  • 1. Boală gravă, infecțioasă și epidemică, provocată de o bacterie și manifestată prin tumori, hemoragie, febră mare etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: ciumă pestilență attach_file un exemplu
    exemple
    • Cei ce adusese pesta cu dînșii benchetuiau fără grijă. ANGHEL, PR. 110.
      surse: DLRLC
  • 2. medicină veterinară (De obicei cu determinări care indică felul) Denumire generică dată unui grup de boli (cu evoluție acută) provocate de virusuri la taurine, porcine, cabaline și păsări.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 2.1. Pestă bovină.
      surse: DLRLC sinonime: tifos (s.n.)
    • 2.2. Pestă porcină (sau bacilară) = boală foarte contagioasă care atacă mai ales purceii până la patru luni.
      surse: DLRLC

etimologie:

pește piște

  • 1. (la) plural Clasă de animale vertebrate acvatice, cu corpul de obicei alungit, cu pielea acoperită cu solzi și bogată în secreții mucoase, cu membrele transformate în înotătoare și cu respirație branhială.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: peștișor attach_file 3 exemple
    exemple
    • Peștele nu trage la pescarul cu undiță scumpă și bagaje multe. SADOVEANU, Î. A. 18.
      surse: DLRLC
    • Cînd chiuie o dată... mările clocotesc și peștii din ele se sparie. CREANGĂ, P. 54.
      surse: DLRLC
    • Zece care mocănești... Iar în care ce avut, ce merinde-s de vîndut? Pești de apă curgătoare și de apă stătătoare. ALECSANDRI, P. II 105.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (la) singular adesea (cu sens) colectiv Animal care face parte din această clasă.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.2. Pești zburători = specii de pești care pot să sară din apă și să execute un zbor planat cu ajutorul înotătoarelor pectorale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Li s-au mai înfățoșat un lucru vrednic de privire pe fața mării, adecă: o mulțime de pești zburători, care, ivindu-se din apă, strălucea ca soarele. DRĂGHICI, R. 31.
        surse: DLRLC
    • 1.3. Pești migratori = pești care trăiesc periodic în fluvii și în mare, migrând din mare în fluvii și invers.
      surse: DLRLC
    • 1.4. Untură de pește = grăsime a unui pește (Gadus morrhua) din mările nordice, folosită ca medicament fortifiant pentru copii.
      surse: DLRLC
    • 1.5. La pește = la pescuit.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.6. expresie Peștele de la cap se împute = corupția începe de la cei mari, de la cei de sus.
      exemple
      • Caută să-ți fie supușii vrednici... Dă-le pildă bună, pentru că peștele de la cap se impute. NEGRUZZI, S. I 250.
        surse: DLRLC
    • 1.7. expresie Peștele mare înghite pe cel mic = cei mici, slabi, neputincioși sunt prada celor puternici.
      surse: DLRLC
    • 1.8. expresie Cât ai zice pește = foarte repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.9. expresie A tăcea ca peștele (sau ca un pește) = a nu spune nicio vorbă, a nu scoate un cuvânt, a păstra tăcere completă.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Tace ca peștele și tremură ca varga de frică. CREANGĂ, P. 23.
        surse: DLRLC
    • 1.10. expresie A trăi (sau a se simți etc.) ca peștele în apă = a trăi bine, a se simți la largul său; a-i merge bine.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.11. expresie A trăi (sau a o duce, a se zbate etc.) ca peștele pe uscat = a duce o viață foarte grea; a face eforturi disperate (și zadarnice).
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.12. expresie A fi cu borșul la foc și cu peștele în iaz = a se lăuda înainte de izbândă.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: lăuda
    • 1.13. expresie Când o prinde mâța pește = niciodată
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Ciudă mi-i și rău îmi pare, C-am iubită și nu-i mare. Am nădejde c-o mai crește, Cînd a prinde mîța pește Și coada de urs o crește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 431.
        surse: DLRLC
    • 1.14. compus Pește-ferăstrău = pește din mările calde, cu botul lung, turtit în formă de lamă dințată (Pristis pristis).
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.15. compus Pește-păun = pește mic, frumos colorat, cu jumătatea superioară a corpului albastră-verzuie cu reflexe aurii, iar cu cea inferioară argintie (Coris julio).
      surse: DEX '98
    • 1.16. compus Pește-porcesc = porcușor
      surse: DEX '98 DLRLC
    • 1.17. compus botanică Pește-de-pădure = hamei
      exemple
      • Hameiul... se mai numește și curpăn sau pește-de-pădure. ȘEZ. XV 40.
        surse: DLRLC
  • 2. Carne de pește, folosită ca aliment; mâncare preparată din astfel de carne.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • 2.1. expresie familiar Asta-i altă mâncare de pește = asta e cu totul altceva.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 2.2. expresie A fi tot o mâncare de pește = a fi același lucru, a fi totuna.
      surse: DEX '98
  • 3. astronomie nume propriu (la) plural articulat Numele unei constelații din emisfera boreală.
    surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.1. Una din cele douăsprezece zodii ale anului.
      surse: DEX '09
  • 4. figurat (Calc după limba franceză poisson) Bărbat întreținut de o femeie.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

pește-auriu pește-curcubeu pește-soare

  • 1. Pește de culoare verde-gălbuie, cu pete roșii pe spate și cu dungi albastre pe părțile laterale ale capului (Eupomotis gibbosus).
    surse: DEX '09

etimologie:

pește-ciocan

  • 1. Specie de rechin din mările calde, cu capul în formă de ciocan (Zygaena malleus).
    surse: DEX '09

etimologie:

pește-de-mare

etimologie:

pește-de-piatră

etimologie:

peștele-lui-Solomon

  • 1. Specie de pește din familia salmonidelor (Salmo labrax).
    surse: DEX '09

etimologie:

pește-lup

  • 1. Pește răpitor, cu o gură largă, care înoată foarte repede și trăiește mai ales în râurile mari (Aspius-aspius).
    surse: DEX '98 DLRLC sinonime: avat boulean

etimologie:

pește-țigănesc

etimologie: