5 intrări

90 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMIÁZ s. n. v. amiază.

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Zenit. 3. (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. 4. (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s. n., amiázi, amiázăzi s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).

AMIÁZĂ, amiezi, s. f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). ◊ Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. ◊ Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Zenit. 3. (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. 4. (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s. n., amiázi, amiázăzi s. f.] – Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).

AMIÁZĂZI s. f. v. amiază.

AMIÁZI s. f. v. amiază.

AMIÉZ s. n. v. amiază.

MIÁZĂ2 s. f. (Înv. și pop.) Mijloc (al zilei sau al nopții). ◊ Expr. Ziua (la) miaza mare = în plină zi, la amiază. [Ih.: mi-a-] – Lat. media.

MIEZ, (2) miezi, s. m., (3) miezuri, s. n. 1. Parte interioară (moale) a unui fruct, a pâinii etc.; inimă (IV 3). ♦ Partea cea mai dinăuntru, centrală a unui lucru, a unui spațiu etc.; interior. 2. S. m. Spec. Partea din interior, comestibilă, a unei nuci. ◊ Expr. A hrăni (sau a crește pe cineva) cu miez de nucă = a ține pe cineva în huzur; a răsfăța. 3. S. n. (Tehn.) Corp detașabil folosit în turnătoria de piese pentru obținerea golurilor de turnare. 4. Fig. Partea esențială, fondul unei probleme; esență, fond. ♦ Valoare, sens; semnificație (adâncă), tâlc. ◊ Loc. adj. Cu miez = cu tâlc, substanțial. 5. (În sintagmele) Miezul nopții sau miez de noapte = a) ora 12 noaptea; b) perioadă din jurul orei 24; toiul nopții. Miezul zilei = a) ora 12 ziua, amiază; b) perioadă din jurul orei 12 ziua, toiul zilei. Miezul verii (sau iernii) = perioada de mijloc a verii (sau a iernii). [Pl. și: (2) mieji] – Lat. medius.

PĂRÉSIMI s. f. pl. (Înv. și pop.; în religia creștină) Postul Mare; Postul Paștelui. – Lat. quadragesima.

amia [At: PSALT. SCH. 169/18 / V: amiaz sn, (reg) ~z sn, (reg) amiez sn, (reg) ~azi[1] sf, ~zizi, ~ăzi sf, (înv; art) ~zădza[2] sf, ~ăzia sf / Pl: ~iezi, ~ieze / E: lat meridies, cf alb mjezdite] 1 av (Pop; uneori cop de zi) Momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). 2 av (Îvp; îlav) Cruce-~(zi) La zenit. 3 sf Timpul de la mijlocul zilei. 4 av (Îlav) În (sau întru, la) ~(zi) Amiază (1). 5 av (Înv; îlav) Pe la (sau către, spre) ~(zi) Către amiază (1). 6 (Îlav) După ~(zi) După amiază (1). 7 sm (Îvp; îlav) Deasupra ~zului La zenit. 8 av (Pop; îlav) De ~(zi) în jurul amiezii (1). 9 av (Mol; îalav) După-amiază (1). 10 av (Pop; îlav) De ~(zi) De prânz. 11 sf sau sn (îlav) Ziua la (sau în) ~za (sau ~zul) (cea sau cel) mare în plină zi. 12 sf (îlav) Ziua în ~ albă La prânz. 13 sf (Reg; îs) ~za oilor Timpul cuprins între ora 9 și ora 11 Cf miezul-zilei, sub amiază. 14 sf (Fig) Jumătatea vieții. 15 sf (Cct) Zenit. 16 sf (Reg; ccr) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei Si: prânz. 17 (înv; îs) Miazănoapte Sud. 18 sn (Reg; îf amiez) Loc unde stau vitele la amiază (1). corectată

  1. ~azi~azi Ladislau Strifler
  2. Varianta amiazădza nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

mia sfs [At: URECHE, ap. LET. I, 200/20 / E: ml media] 1-2 (Îvp) Mijloc (al zilei sau) al nopții, aproximativ la ora 12. 3 (Îlav) Ziua (la) ~za mare În mijlocul zilei. 4 (Reg; îs) ~ cale (sau cărare) Punct situat aproximativ la mijlocul drumului. 5 (Îrg; îs) ~ coastă Punct situat aproximativ la mijlocul unei coaste de munte sau de deal. 6 (Pop; îs) ~ păresimi sau păreasimă, păreasime, păreasă, păresie, păresii) sau miezele păresimilor (sau părese) Mijloc al Postului mare, care cade întotdeauna miercurea, în a patra săptămână din post. 7 (Înv; nob; îc) ~-vară Perioadă centrală a verii, când temperatura și luminozitatea ajung la valori maxime.10 Miazăzi (1-3).

miez smn [At: (a. 1691) GCR I, 288/19 / Pl: ~uri, (rar, sm) ~i, ~eji / E: ml medius] 1 (Cu sens temporal; îs) ~ul (reg miezii) nopții sau ~ de noapte (reg, de căutători) Ora 24 Si: (îrg) miazănoapte. 2 (Îae) Perioadă din jurul orei 24 Si: toiul nopții, (pop) cumpăna nopții, puterea nopții. 3 (Îae) Personaj din mitologia populară despre care se crede că apare în toiul nopții pe pământ. 4 (Reg; îs) ~ de miazănoapte Ora 12 noaptea. 5 (Cu sens temporal; îs) ~ul zilei sau ~ de zi Ora 12 ziua Si: amiază, (pop) crucea amiezii. 6 (îae) Perioadă din jurul orei 12 Si: plină zi, toiul zilei. 7 (Pop; îs) ~ul (sau miezii) păresimilor (ori păresimii, păiesii, păreții, păreților) sau ~ păieți (sau păresi, de păresimi, post) Mijloc al Postului mare, miercurea, în a patra săptămână din post Si: (pop) miază-păresimi. 8-9 (Îs) ~ul verii (sau iernii) ori ~ de vară (sau de iarnă) Perioadă de mijloc (a verii sau) a iernii Si: dric, putere, toi, (înv) miază vară. 10 (Îrg) Moment sau perioadă de la mijlocul unei unități de timp date. 11 (Cu sens local; înv; îs) ~ul nopții Nord. 12 (Rar; îs) ~ul zilei Sud. 13 (Reg; îs) ~ de (miază) cale (sau de cărare) Punct la o depărtare aproximativ egală de extremitățile unui dram parcurs Si: mijlocul drumului, (reg) miază cale, miază cărare. 14 (îoc margine, periferie) Parte a unui spațiu, a unei așezări situată la o depărtare aproximativ egală de margini, și care cuprinde totalitatea notelor esențiale ale spațiului respectiv Si: mijloc (2), centru. 15 (Îoc coajă) Parte interioară, mai moale, a unui fruct Vz carne, pulpă. 16 Parte interioară comestibilă a unei nuci. 17 (Pfm; îe) A hrăni (sau a crește) pe cineva cu ~ de nucă A răsfăța. 18 Parte din interior, mai moale, a sâmburelui anumitor fructe. 19 (Reg) Sămânță a macului. 20 (îoc coajă) Parte din interior, mai moale, a pâinii, a prăjiturii. 21 (Pop; îe) De la cinci pâini ~ul și de la nouă colaci coaja Exprimă lăcomia unei persoane. 22 (Trs) Umplutură a sarmalelor. 23 (Trs; Ban; mpl) Firimituri de pâine. 24 (Trs; Ban; rar) Bucățică de pâine sau de mămăligă. 25 (Trs; pex) Cantitate mică de ceva. 26 (Reg) Jumătate dintr-un fuior. 27 (îrg) Interior al unor legume care cresc în formă de căpățână Si: inimă. 28 (îrg) Parte a verzei din care pornesc franzele Si: cocean, cotor. 29 (Reg) Cotor de măr. 30 (Reg) Parte din interior, mai moale, a tulpinii unor plante Si: inimă, măduvă (12). 31 (Îoc exterior) Parte interioară, centrală a unui obiect. 32 (Rar) Mic grup de persoane în jurul căruia se formează o grupare mai mare Si: nucleu, (rar) sâmbure. 33 (Teh) Parte a unei forme de turnătorie, așezată în interiorul acesteia, cu ajutorul căreia se obțin goluri sau scobituri într-o piesă turnată. 34 Piesă de metal care se introduce în interiorul bobinelor mașinilor, transformatoarelor și a altor aparate electrice și servește la obținerea unor câmpuri magnetice intense. 35 (Fig) Ceea ce este esențial Si: esență, fond. 36 (Rar; îe) A pipăi ~ul cuiva A afla adevărata valoare a cuiva. 37 Valoare. 38 Semnificație. 39 (Rar) Ceea ce este mai ascuns, mai intim.

arată toate definițiile

Intrare: miezi
miezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: amiază
substantiv feminin (F58)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amia
  • amiaza
plural
  • amiezi
  • amiezile
genitiv-dativ singular
  • amiezi
  • amiezii
plural
  • amiezi
  • amiezilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiaz
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiazăzi
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiazi
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N999)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • amiez
plural
genitiv-dativ singular
plural
vocativ singular
plural
  • silabație: mia-ză info
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mia
  • miaza
plural
genitiv-dativ singular
  • miezi
  • miezii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: miază (amiază)
  • silabație: mia-ză info
substantiv feminin (F58)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mia
  • miaza
plural
genitiv-dativ singular
  • miezi
  • miezii
plural
vocativ singular
plural
Intrare: miez
miez1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miez
  • miezul
  • miezu‑
plural
  • miezi
  • miezii
genitiv-dativ singular
  • miez
  • miezului
plural
  • miezi
  • miezilor
vocativ singular
plural
miez3 (pl. -ji) substantiv masculin
substantiv masculin (M10)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miez
  • miezul
  • miezu‑
plural
  • mieji
  • miejii
genitiv-dativ singular
  • miez
  • miezului
plural
  • mieji
  • miejilor
vocativ singular
plural
miez2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • miez
  • miezul
  • miezu‑
plural
  • miezuri
  • miezurile
genitiv-dativ singular
  • miez
  • miezului
plural
  • miezuri
  • miezurilor
vocativ singular
plural
Intrare: păresimi
substantiv feminin (F169)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • păresimi
  • păresimile
genitiv-dativ singular
plural
  • păresimi
  • păresimilor
vocativ singular
plural
pareasimi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
paresime
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • paresimi
  • paresimile
genitiv-dativ singular
plural
  • paresimi
  • paresimilor
vocativ singular
plural
parisimi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părăsimă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păreasemi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păreasimi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părese
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păresemi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păreți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Miezii-Păresimi substantiv masculin compus
substantiv masculin compus
Surse flexiune: IVO-III, D.Religios
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • Miez-Păresimi
  • Miezul-Păresimi
plural
  • Miezi-Păresimi
  • Miezii-Păresimi
genitiv-dativ singular
  • Miez-Păresimi
  • Miezului-Păresimi
plural
  • Miezi-Păresimi
  • Miezilor-Păresimi
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

amiază amiaz amiazăzi amiazi amiez miază

  • 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: namiază attach_file 2 exemple
    exemple
    • Amiaza urcă spre amurg. În parc, alături, cîntecele curg. POEZ. N. 293.
      surse: DLRLC
    • Văzduhul neclintit al amiezii ne cocea ca în cuptor. SADOVEANU, N. F. 73.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială La (sau, mai rar, în) amiază = la ora 12 din zi, la prânz.
      exemple
      • Ne așezăm, ca și la amiază, în jurul mesei. STANCU, D. 37.
        surse: DLRLC
      • În amiazi, venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49.
        surse: DLRLC
      • Îi zise că tocmai la amiazi, cînd va fi soarele în cruci, să înalțe o prăjină. ISPIRESCU, L. 127.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adverbială După amiază = după ora 12 din zi, după prânz.
      exemple
      • A fost pe la mine ieri după amiază.
        surse: DLRLC
      • Eu gîndesc... pe după amiază să-ți pun de-a binele nora în Piatră. CREANGĂ, P. 115.
        surse: DLRLC
      • (și) substantivat Am lucrat o după-amiază întreagă.
        surse: DLRLC
    • 1.3. locuțiune adverbială Înainte de amiază = înainte de ora 12 din zi, înainte de prânz.
      exemple
      • Era într-o duminică, înainte de amiază. PAS. L. I 8.
        surse: DLRLC
    • 1.4. locuțiune adverbială Pe la (sau către, aproape de sau, regional, de) amiază = pe la ora 12 din zi, cam în timpul prânzului.
      exemple
      • Cătră amiază mă întorceam de la gimnaziu mormăind o declinare elină. SADOVEANU, N. F. 32.
        surse: DLRLC
      • Am ajuns aproape de amiază. CAMIL PETRESCU, U. N. 203.
        surse: DLRLC
      • Nu mai era de chip să doarmă cum dormea alte dăți, pînă pe la amiază. CREANGĂ, P. 264.
        surse: DLRLC
      • De amiază, cînd a veni cerbul aici la izvor să beie apă... să ieși încetișor. CREANGĂ, P. 225.
        surse: DLRLC
    • 1.5. locuțiune adjectivală De amiază = de prânz, de la ora prânzului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Mi-e sufletul în soarele de-amiază Pe holde risipit ca vîntul cald. BENIUC, V. 55.
        surse: DLRLC
      • Adîncurile zării se tot îndepărtează, Plutind ca niște ape în arșița de-amiază. IOSIF, P. 88.
        surse: DLRLC
      • Gheorghe Geantă... pe mine, nemernicul, m-a adus de multe ori cu vînat, la conacul de amiazi. ODOBESCU, S. III 15.
        surse: DLRLC
    • 1.6. expresie Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Mă duc, ziua miaza mare, la moș Vasile... să fur niște cireșe. CREANGĂ, A. 47.
        surse: DLRLC
      • Hai scoală... e ziua-n amiaza mare. EMINESCU, N. 12.
        surse: DLRLC
      • Bietul frate-meu... îmi spusese cu adevărat că aici se fac multe pozne ziua miaza mare; iar de cele ce se întîmplă noaptea nu mi-a pomenit. ALECSANDRI, T. I 84.
        surse: DLRLC
  • 2. concretizat Locul unde ajunge soarele pe cer la ora 12 din zi.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: zenit attach_file 4 exemple
    exemple
    • Soarele era aproape la amiază. BUJOR, S. 82.
      surse: DLRLC
    • Cînd era soarele în amiazi, firea tăcea. EMINESCU, N. 12.
      surse: DLRLC
    • figurat Pentru mine a trecut soarele de amiază, am început a îmbătrîni. SADOVEANU, O. I 499.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial învechit Dar raza-i ce învie... Umbra o înghite cînd ziua e amiază. ALECSANDRI, P. A. 176.
      surse: DLRLC
    • 2.1. locuțiune adverbială Deasupra amiazului = la zenit.
      exemple
      • Tocmai cînd soarele e d-asupra amiazului... [căruța] sosește la locul de întîlnire al vînătorilor. ODOBESCU, S. III 16.
        surse: DLRLC
  • 3. regional Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prânz attach_file un exemplu
    exemple
    • Să n-am prînz Fără de plîns, Nici amiaz Fără năcaz. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 195.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Luna-n jumătate se aprinse cătră amiază printre cetini, poienile și drumul se luminară ușor. SADOVEANU, O. V 442.
      surse: DLRLC
    • Pe un deal despre amiazi a satului Șuharăul se găsește o piatră în patru muchi. ODOBESCU, S. II 224.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • amiazăzi (din limba latină ad mediam diem).
    surse: DEX '09 DEX '98

miază (amiază)

  • 1. învechit popular Mijloc (al zilei sau al nopții).
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: mijloc
    • 1.1. expresie Ziua (la) miaza mare = în plină zi, la amiază.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

miez

  • 1. (numai) singular Parte interioară (moale) a unui fruct, a pâinii etc.; inimă.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: inimă attach_file un exemplu
    exemple
    • Pere cu miezul roșu. ȘEZ. V 68.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Partea cea mai dinăuntru, centrală a unui lucru, a unui spațiu etc.
      exemple
      • Îl chinuia piciorul, parc-ar fi avut o dihanie cu dinți ascuțiți, ce i se tîra prin miezul osului coapsei. DUMITRIU, B. F. 133.
        surse: DLRLC
      • A tras în miezul tîrgului la hanul lui Manuc. CARAGIALE, O. III 29.
        surse: DLRLC
      • Deveni... mic ca un mărgăritar albastru, stropit cu stropi de aur și c-un miez negru. EMINESCU, N. 65.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Cînd cînta, se gîndea la cei șapte copii, slabi, galbeni de foame și la nevasta lui, rămasă, de luni de zile, fără un miez de pîne. CAMILAR, N. I 26.
        surse: DLRLC
  • 2. prin specializare Partea din interior, comestibilă, a unei nuci.
    exemple
    • Să vă dea... colivă cu miez de nucă. CREANGĂ, A. 39.
      surse: DLRLC
    • Să vină la mine, că-l voi hrăni cu miez de nucă. EMINESCU, N. 27.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A hrăni (sau a crește pe cineva) cu miez de nucă = a ține pe cineva în huzur.
      surse: DEX '09 sinonime: răsfăța
  • 3. tehnică Corp detașabil folosit în turnătoria de piese pentru obținerea golurilor de turnare.
    surse: DEX '09
    • diferențiere Miez de turnătorie = parte detașabilă a unei forme de turnătorie, așezată în aceasta pentru a se obține golul interior sau scobiturile laterale ale unei piese turnate.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Armătură de miez = scheletul metalic al unui miez de turnătorie executat din sârmă de oțel, din fontă etc.
      surse: DLRLC
  • 4. figurat (numai) singular Partea esențială, fondul unei probleme.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: esență fond attach_file 3 exemple
    exemple
    • Faceți să scapere miezul cuvîntului, Bobul adînc de lumină, Care mîngîie, care alină. DEȘLIU, G. 34.
      surse: DLRLC
    • Munca noastră îi miez din lupta noastră. DAVIDOGLU, M. 61.
      surse: DLRLC
    • Am putea să abordăm însuși miezul articolelor d-lui Panu, adică relația dintre eminescienii noștri de azi și literatura trecută. GHEREA, ST. CR. III 162.
      surse: DLRLC
  • 5. (numai) singular figurat În legătură cu noțiuni temporale:
    surse: DLRLC sinonime: mijloc toi (s.n.)
    • 5.1. (în) sintagmă Miezul nopții sau miez de noapte = ora 12 noaptea.
      surse: DEX '09
    • 5.2. (în) sintagmă Miezul nopții sau miez de noapte = perioadă din jurul orei 24; toiul nopții.
      exemple
      • Cînd mi-am revenit complet în fire... era miezul nopții. GALACTION, O. I 242.
        surse: DLRLC
      • diferențiere Mijlocul, jumătatea nopții.
        surse: DLRLC
    • 5.3. (în) sintagmă Miezul zilei = ora 12 ziua.
      surse: DEX '09 sinonime: amiază
    • 5.4. (în) sintagmă Miezul zilei = perioadă din jurul orei 12 ziua, toiul zilei.
      exemple
      • Avea o împărăteasă tînără și zîmbitoare ca miezul luminos al zilei. EMINESCU, N. 3.
        surse: DLRLC
    • 5.5. (în) sintagmă Miezul verii (sau iernii) = perioada de mijloc a verii (sau a iernii).
      exemple
      • Era-n amiazi și-n miez de vară Și soarele-a scăzut spre seară. COȘBUC, P. I 102.
        surse: DLRLC
  • comentariu Formele de plural masculin miezi (mieji) se folosesc numai pentru sensul (2.), iar forma neutră miezuri se folosește numai pentru sensul (3.).
    surse: DEX '09

etimologie:

păresimi pareasimi paresime paresimi parisimi părăsimă păreasemi păreasimi părese păresemi păreți Miezii-Păresimi

etimologie: