miezí, v.r. (reg.) A se ivi, a se face lumină: „Pă când zii și pă la mine / Să mieză de zuă bine” (Ștețco, 1990: 209). – Din miji „a clipi”.

miezi, vb. refl. – (reg.) A se ivi, a se face lumină: „Pă când zii și pă la mine / Să mieză de zuă bine” (Ștețco, 1990: 209). – Din miji „a clipi” (< sl. mižati, „a închide ochii”).

miezi, vb. refl. – A se ivi, a se face lumină: „Pă când zii și pă la mine / Să mieză de zuă bine” (Ștețco 1990: 209). – Din miji „a clipi” (< sl. mižati, „a închide ochii”).