6 intrări

mat (adj.)

  • 1. Care este fără luciu, fără strălucire; șters.
    surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 NODEX sinonime: opac șters (s.n.) antonime: strălucitor 3 exemple
    exemple
    • Ochii îi deveniseră de un albastru mat, oțeliu. CAMIL PETRESCU, P. 223.
      surse: DLRLC
    • Cu coatele pe masă, cu obrazul arămiu-mat, declamă autoritar, ca într-un consiliu de familie. C. PETRESCU, Î. I 6.
      surse: DLRLC
    • Mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat. EMINESCU, N. 81.
      surse: DLRLC adverbial
  • 2. (Despre sticlă; despre obiecte de sticlă) Care este lipsit de transparență.
    exemple
    • Era o odăiță cu divan și c-un dulăpior cu geam mat alături. SADOVEANU, P. M. 184.
      surse: DLRLC
  • 3. Fără lumină.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: acoperit împâclit un exemplu
    exemple
    • Din cerul mat, încovoiat pe zare Ca un imens cuptor de porțelan Un soare imobil și diafan Trimite raze perpendiculare. TOPÎRCEANU, M. 18.
      surse: DLRLC
  • 4. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă.
    surse: DEX '09 DLRLC DN MDN '00 NODEX figurat sinonime: înfundat (adj.) surd șters (s.n.) un exemplu
    exemple
    • Răsună-n noaptea lumei cîntul mării blînd și mat. EMINESCU, O. IV 119.
      surse: DLRLC

etimologie:

mat (s.n.)

  • 1. Situație în cadrul unei partide de șah în care regele uneia dintre părți, fiind atacat, este pus în imposibilitate de a mai fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei.
    surse: DEX '09 DN MDN '00 NODEX
    • 1.1. A face (pe cineva) mat = a învinge (categoric) pe cineva (într-o luptă, într-o dispută etc.).
      surse: DEX '09 expresie
    • 1.2. A face (pe cineva) mat = a bate (pe cineva) la jocul de șah.
      surse: DLRLC DN MDN '00 expresie
    • 1.3. A face (pe cineva) mat = a pune (pe cineva) în situația de a nu mai putea spune sau face nimic, de a se recunoaște învins.
      surse: DLRLC DN MDN '00 expresie figurat
    • 1.4. Cuvânt cu care se anunță această situație în cursul jocului.
      surse: DEX '09 interjecție
    • 1.5. (Despre rege la jocul de șah) Aflat în situația descrisă mai sus.
      exemple
      • Regele e mat.
        surse: DLRLC

etimologie:

57 de definiții (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

mat s. n. Final la jocul de șah. Tc. mat (T. Papahagi, GS, VII, 295), în parte prin intermediul fr. mat.

mat a. 1. ce n’are lustru: aur mat; 2. (la jocul de șah) perdut: șah și mat.

2) *mat, -ă adj. (fr. mat, d. mat 1). Fără lustru: geamurĭ mate (cețate), aur mat. Fără răsunet, înfundat: sunet mat.

1) *mat adj. fix. (fr. mat, it. matto, germ. matt, turc. mat, d. pers. mat, mort, šâh mat, șahu e mort [la joc]). La jocu de șah, învins (vorbind de rege). S. n., pl. urĭ. Manevra pin [!] care-l facĭ mat pe rege. (V. marț 2).

MAȚ, mațe, s. n. (Mai ales la pl.) 1. Intestin1. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. ◊ Compuse: (Iht.) mațe-negre s. m. și f. = scobar; (fam.) mațe-goale s. m. și f. = om sărac; mațe-pestrițe = om rău și foarte zgârcit; mațe-fripte s. m. și f. = a) om sărac, care n-are nici ce mânca; b) om rău, afurisit; c) om zgârcit. 2. (Pop.) Tub flexibil (de cauciuc); furtun. – Lat. matia.

MÂȚ, mâți, s. m. 1. (Pop.) Cotoi, motan, pisoi; p. restr. puiul (de sex masculin al) pisicii. 2. Mâțișor (2). – Din mâță (derivat regresiv).

MAȚ, mațe, s. n. (Mai ales la pl.) 1. Intestin1. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. ◊ Compuse: (Iht.) mațe-negre = scobar; (fam.) mațe-goale = om sărac; mațe-pestrițe = om rău și foarte zgârcit; mațe-fripte = a) om sărac, care n-are nici ce mânca; b) om rău, afurisit; c) om zgârcit. 2. (Pop.) Tub flexibil (de cauciuc); furtun. – Lat. matia.

MÂȚ, mâți, s. m. (Pop.) 1. (Pop.) Cotoi, motan, pisoi; p. restr. puiul (de sex masculin al) pisicii. 2. Mâțișor (2). – Din mâță (derivat regresiv).

MAȚ, mațe, s. n. 1. (Mai ales la pl.) Intestin al animalelor și păsărilor sau (popular) al oamenilor. Trimise mațele la pîriu cu o credincioasă d-ale ei. ISPIRESCU, E. 66. ◊ Expr. A-i chiorăi (cuiva) mațele (de foame) = a-i fi cuiva foarte foame. A fi pestriț la mațe (sau cu mațele pestrițe) v. p e s t r i ț. ◊ Compus: (familiar) mațe-goale (sau fripte) = denumire disprețuitoare dată unui om sărac și lihnit de foame, p. ext. unui om pentru care cineva nu are considerație. Ajungem la sfîntul Ilie în Gorgani, – moftangiul după noi; mergem pe la Mihai-vodă.... mațe- fripte după noi. CARAGIALE, O. I 46. Mațe-negre = (iht.) scobai. 2. (Învechit) Tub flexibil (de cauciuc), furtun. Trofin se duse și supse apă din butoiaș printr-un maț de cauciuc vechi. DUMITRIU, P. E. 13. Turcii înmărmureau, unii cu gura pe mațul narghilelelor, alții cu gura căscată. DELAVRANCEA, la TDRG.

MÎȚ, mîți, s. m. 1. Pisică sau pui de pisică. Smîrțoagele lui de cai erau... slabi și ogîrjiți ca niște mîți de cei leșinați. CREANGĂ, A. 123. Ea o tot azvîrlit cu bolohani în mîț, doar s-ar întoarce înapoi, acasă. ȘEZ. I 185. 2. (Regional) Mîțișor (2).

!máțe-frípte (persoană) (rar) s. m. și f., g.-d. lui máțe-frípte; pl. máțe-frípte

!máțe-goále (persoană) (rar) s. m. și f., g.-d. lui máțe-goále; pl. máțe-goále

máțe-négre (pește) (-ne-gre) s. m., pl. máțe-négre

!máțe-pestríțe (persoană) (rar) s. m. și f., g.-d. lui máțe-pestríțe; pl. máțe-pestríțe

mâț (pop.) s. m., pl. mâți

máțe-frípte s. m. invar.

máțe-négre s. m. invar. (sil. -gre)

Intrare: mat (adj.)
mat (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mat matul ma mata
plural mați mații mate matele
genitiv-dativ singular mat matului mate matei
plural mați maților mate matelor
vocativ singular
plural
Intrare: mat (s.n.)
mat (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mat matul
plural maturi maturile
genitiv-dativ singular mat matului
plural maturi maturilor
vocativ singular
plural
Intrare: maț
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular maț mațul
plural mațe mațele
genitiv-dativ singular maț mațului
plural mațe mațelor
vocativ singular
plural
Intrare: Maț
Maț
nume propriu (I3)
Intrare: mâț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mâț mâțul
plural mâți mâții
genitiv-dativ singular mâț mâțului
plural mâți mâților
vocativ singular
plural
Intrare: Mâț
Mâț
nume propriu (I3)

19 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

MAT2, -Ă, mați, -te, adj. 1. Care este fără luciu, fără strălucire; șters2. 2. (Despre sticlă; p. ext. despre obiecte de sticlă) Care este lipsit de transparență. 3. Fără lumină; împâclit, acoperit. 4. Fig. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă; surd, înfundat. – Din fr. mat, germ. matt.

MAT1 s. n. Situație în cadrul unei partide de șah în care regele uneia dintre părți, fiind atacat, este pus în imposibilitate de a mai fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. ◊ Expr. A face (pe cineva) mat = a învinge (categoric) pe cineva (într-o luptă, într-o dispută etc.). ♦ (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se anunță această situație în cursul jocului. – Din fr. mat, germ. Matt.

MAT1 s. n. Situație în cadrul unei partide de șah în care regele uneia dintre părți, fiind atacat, este pus în imposibilitate de a mai fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. ◊ Expr. A face (pe cineva) mat = a învinge (categoric) pe cineva (într-o luptă, într-o dispută etc.). ♦ (Cu valoare de interjecție) Cuvânt cu care se anunță această situație în cursul jocului. – Din fr. mat, germ. Matt.

MAT2, -Ă, mați, -te, adj. 1. Care este fără luciu, fără strălucire; șters2. 2. (Despre sticlă; p. ext. despre obiecte de sticlă) Care este lipsit de transparență. 3. Fără lumină; împâclit, acoperit. 4. Fig. (Despre sunete) Care are rezonanță slabă; surd, înfundat. – Din fr. mat, germ. matt.

Forma de masculin plural (mați) lipsește în sursă și a fost adăugată de noi. - gall

MAT2, -Ă, mați, -te, adj. Fără luciu, fără strălucire, șters. Ochii îi deveniseră de un albastru mat, oțeliu. CAMIL PETRESCU, P. 223. Cu coatele pe masă, cu obrazul arămiu-mat.. declamă autoritar, ca într-un consiliu de familie. C. PETRESCU, Î. I 6. Din cerul mat, încovoiat pe zare Ca un imens cuptor de porțelan Un soare imobil și diafan Trimite raze perpendiculare. TOPÎRCEANU, M. 18. ◊ (Adverbial) Mobilele și covoarele străluceau somnoros și mat. EMINESCU, N. 81. ♦ (Despre sticlă) Care nu este transparentă. Era o odăiță cu divan și c-un dulăpior cu geam mat alături. SADOVEANU, P. M. 184. ♦ Fig. (Despre sunete) Fără rezonanță, surd. Răsună-n noaptea lumei cîntul mării blînd și mat. EMINESCU, O. IV 119.

MAT 1 s. n. (Uneori în compusul ș a h – m a t) Situație în cadrul unei partide de șah în care regele uneia din părți, fiind atacat, este pus în imposibilitate de a mai fi apărat, determinîndu-se astfel sfîrșitul partidei. ◊ Expr. A face (pe cineva) mat = a bate (pe cineva) la jocul de șah; fig. a pune (pe cineva) în situația de a nu mai putea spune sau face nimic, de a se recunoaște învins. ♦ (Adjectival, despre rege la jocul de șah) Aflat în situația descrisă mai sus. Regele e mat.

mat1 adj. m., pl. mați; f. mátă, pl. máte

mat adj. m., pl. mați; f. sg. mátă, pl. máte

MAT adj. 1. v. opac. 2. lăptos. (Un geam ~.)

Mat ≠ strălucitor, străveziu, transparent

MAT, -Ă adj. Lipsit de luciu; șters; opac. ♦ (Fig.; despre sunete) Lipsit de rezonanță. [< fr. mat].

MAT s.n. Situație la jocul de șah în care regele uneia dintre părți este într-o poziție în care nu mai poate fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. ◊ A face (pe cineva) mat = a câștiga o partidă de șah contra cuiva; (fig.) a pune (pe cineva) în imposibilitate de a mai spune sau de a mai face ceva. [< fr. mat, cf. germ. matt, pers. mat – mort].

MAT1 s. n. (șah) situație în care regele uneia dintre părți este într-o poziție în care nu mai poate fi apărat, determinându-se astfel sfârșitul partidei. ♦ a face (pe cineva) ~ = a) a câștiga o partidă de șah contra cuiva; b) (fig.) a pune (pe cineva) în imposibilitatea de a mai spune sau de a mai face ceva. (< fr. mat)

MAT2, -Ă adj. 1. lipsit de luciu; opac. 2. (despre sunete) lipsit de rezonanță. (< fr. mat)

MAT1 ~ă (mați, ~e) 1) Care este lipsit de luciu; fără strălucire. 2) (despre sticlă) Care este lipsit de transparență; fără transparență. 3) (despre sunete) Care este lipsit de sonoritate; fără rezonanță; șters; surd. /<fr. mat, germ. matt

MAT2 n. Situație în cadrul unei partide de șah, în care regele uneia dintre părți nu-și poate părăsi locul fără a fi prins, determinându-se în felul acesta sfârșitul partidei în favoarea părții adverse. /<fr. mat, germ. Matt


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.