3 intrări

31 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LUCRÁT s. n. Faptul de a lucra.V. lucra.

LUCRÁT s. n. Faptul de a lucra.V. lucra.

lucrat1 sn [At: F. N. 40 / Pl: (rar) ~uri / E: lucra] (Rar) 1 Lucrare (1). 2 Cultivare. 3 Îngrijire.

lucrat2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 185/2 / Pl: ~ați, ~e / E: lucra] 1 (D. pământ) Muncit pentru a da roade Si: cultivat. 2 (D. un lucru) Confecționat. 3 (Pex) Efectuat cu mâna Si: brodat, cusut. 4 (Înv) Tradus. 5 Prefăcut dintr-un material brut, în ceva cu altă formă și folositor. 6 Asupra căruia s-a exercitat o influență Si: cultivat. 7 (Înv) Convertit. 8 (Înv) Învestit cu toate formele legale Si: valabil.

LUCRÁT s. n. Faptul de a lucra, de a munci. Unii se apucă de lucratul cîmpului. SBIERA, P. 253. ◊ Expr. A se pune pe (sau, rar, la) lucrate = a se apuca de lucru în mod stăruitor. Să ne mai lăsăm de jucate, să ne punem și la lucrate. RETEGANUL, P. II 46. – Formă gramaticală: (în expr.) lucrate.

LUCRÁ, lucrez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A efectua, a presta o muncă, a face un lucru; a munci. ◊ Expr. (Tranz.) A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-și vedea de treabă. 2. Intranz. A fi în mișcare, în acțiune; a dezvolta o activitate într-o direcție oarecare; a funcționa. 3. Intranz. A acționa în chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient. 4. Tranz. A da unui material brut altă formă, făcând din el un obiect oarecare; a prelucra un material; a realiza, a executa. ♦ A clădi, a construi. ♦ A face, a confecționa; a fabrica. ♦ A coase, a broda; a împleti. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A unelti împotriva cuiva. [Prez. ind. și: (reg.) lúcru] – Lat. lucubrare.

LUCRÁ, lucrez, vb. I. 1. Intranz. și tranz. A efectua, a presta o muncă, a face un lucru; a munci. ◊ Expr. (Tranz.) A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-și vedea de treabă. 2. Intranz. A fi în mișcare, în acțiune; a dezvolta o activitate într-o direcție oarecare; a funcționa. 3. Intranz. A acționa în chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient. 4. Tranz. A da unui material brut altă formă, făcând din el un obiect oarecare; a prelucra un material; a realiza, a executa. ♦ A clădi, a construi. ♦ A face, a confecționa; a fabrica. ♦ A coase, a broda; a împleti. 5. Tranz. Fig. (Fam.) A unelti împotriva cuiva. [Prez. ind. și: (reg.) lúcru] – Lat. lucubrare.

lucra [At: CORESI, EV. 317/25 / V: (pop) ~cla / Pzi: ~rez, (îrg) lucru / E: ml lucro, -are] 1 vt (Înv) A câștiga în urma prestării unei munci Si: a câștiga, a dobândi, (înv) a agonisi, a obține. 2 vt (Înv) A procura. 3 (Înv) vrp A se produce. 4 (Înv) vi(a) A avea un efect binefăcător. 5 vi(a) (Rar; udp „asupra”) A avea o anumită influență. 6-7 vit(a) A depune eforturi, cu un anumit scop Si: a munci, a trebălui. 8 vt A munci pământul, via etc. pentru a culege roade Vz cultiva. 9 vrp A exploata un teren, o mină. 10 vt A confecționa un lucru, un obiect. 11-12 vtrp A (se) da unui material brut (piele, metal, plantă) o formă nouă, făcând din el un obiect oarecare Si: a (se) prelucra. 13 vt (Înv) A obișnui pe cineva cu ceva. 14 vt (Înv) A traduce. 15 vt (Rar) A practica o meserie. 16 vi(a) (Înv) A munci pentru un stăpân Si: (înv) a șerbi. 17 vt A dezvolta o activitate într-un domeniu oarecare Si: a activa, a face. 18 vt (Construit cu un adverb, cu o locuțiune sau prepoziție) A face. 19 vt (Îe) A nu avea ce ~ A face un lucru care trebuia sau putea fi evitat. 20 vrp (Înv) A lua măsurile necesare Si: a dispune. 21 vt (Bis; rar) A administra împărtășania. 22 vt (Înv) A pune în practică Si: a practica. 23 vt A complota împotriva cuiva Si: a unelti, a urzi. 24 vt (Pfm; îe) A ~ (pe cineva) în foi de viță (sau pe la spate) A unelti împotriva cuiva cu multă șiretenie, fără ca cel vizat să simtă. 25 vr (Înv; ccd) A i se întâmpla un rău cuiva. 26 vrp (Înv) A avea loc ceva Si: a se petrece. 27 vt (Arg) A fura. 28 vi A funcționa. 29 vt A efectua o operație de lucru manual, cusut, brodat, tricotat. 30 vi (D. substanțe, medicamente) A-și face efectul. 31 vi (Pex) A fi eficace. 32 vi A fi în mișcare, în acțiune. 33 vr (Înv) A se împlini.

LUCRÁ, lucrez, vb. I. 1. Intranz. A face o muncă (utilă); a munci. Astăzi nu mai e chip de lucrat în pămîntul ud și lipicios. C. PETRESCU, R. DR. 62. El într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. ISPIRESCU, L. 137. Iată ce am gîndit eu, noro, că poți lucra nopțile. CREANGĂ, P. 5. ◊ (Urmat de determinări introduse prin prep. «la», exprimînd obiectul muncii sau locul unde se execută munca) Lucrează la un roman.Ia gîciți de cin’ mi-i dor?... De-un flăcău cam negricios Care-mi lucra la ogor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32. ◊ Tranz. (Complementul este meseria practicată sau obiectul muncii) Cutreierînd lumea învățînd și pre bun și pre rău cum să prășească și să lucreze vița. ISPIRESCU, U. 103. El lucra ciubotărie. CONTEMPORANUL, I 165. De grijă ți-am purtat, Ogorul ți l-am lucrat. ALECSANDRI, P. P. 295. ◊ Expr. A nu avea ce lucra = a nu avea altceva mai bun de făcut decît... Și bădița Vasile n-are ce lucra? – Hai și noi, măi băieți, să dăm ajutor la drum. CREANGĂ, A. 8. 2. Intranz. A fi în mișcare, în acțiune, a dezvolta o activitate. Seva primăverii nu lucra numai în arborii vechi și în florile grădinilor, ci și în afund, sub picioarele mele. SADOVEANU, E. 82. Cauzele... există și lucrează simultan. EMINESCU, N. 33. Toată firea... lucrează zi și noapte sporind cătră înmulțire. CONACHI, P. 270. ◊ (Despre instrumentele de care se servesc oamenii în procesul muncii) Motoarele lucrează intens.Fig. Portul o să lucreze bine, a fost un an bun agricol. BART, E. 191. ◊ (Despre facultățile omului) Jder începu a rîde. Dar îndărătul rîsului care îi steclea la lumina jarului, cugetul său lucra cu învierșunare. SADOVEANU, F. J. 745. 3. Intranz. A acționa în chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva. Critica trebuie să răspundă... prin ce mijloace această creațiune artistică lucrează asupra noastră. GHEREA, ST. CR. I 40. Își făcea leacurile și se trata, deși acum nu-i mai lucra nici o medicină, deprins fiind cu ele. NEGRUZZI, S. I 208. 4. Tranz. A da unui material brut altă formă; a prelucra. A lucra fierul.Refl. pas. Această buruiană putea să se lucreze ca inul. DRĂGHICI, R. 52. ♦ A fabrica, a confecționa. Costumul lapon de sărbătoare, lucrat din piei înflorite cu broderii, emoționează profund. STANCU, U.R.S.S. 61. ♦ A coase, a broda. (Absol.) Colo lîngă lampă, într-un mic ietac, Vezi o fată care pune ață-n ac... O vezi printr-o albă perdea străvezie Cum mereu lucrează. EMINESCU, O. I 363. ♦ A clădi. Meșterii grăbea... Dar orice lucra Noaptea se surpa. ALECSANDRI, P. P. 187. ♦ A depune un efort permanent de îmbunătățire, a perfecționa. A-și lucra versurile. 5. Tranz. Fig. (Familiar) A pune ceva la cale împotriva cuiva; a urzi. Nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui, cu cît mai vîrtos a lucra ceva. NEGRUZZI, S. I 143. ♦ A unelti împotriva cuiva, a săpa pe cineva. Parcă-mi spune inima că m-a lucrat Cînele Negru la divizie. CAMILAR, N. I 162. Există desigur în redacție o canalie care-l lucrează. C. PETRESCU, C. V. 134. Și zi, mă lucrași? CARAGIALE, O. I 140. ◊ Expr. A lucra pe cineva în foi de viță = a unelti împotriva cuiva cu multă dibăcie, astfel ca victima nici să nu simtă. Toată lumea își amintea cum îl «lucrase în foi de viță» pe Tudor Vladimirescu... în acele luni din 1821. CAMIL PETRESCU, O. II 358. – Prez. ind. și: (Transilv., Bucov.) lúcru (COȘBUC, P. II 183, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117).

A LUCRÁ ~éz 1. intranz. 1) A acționa depunând eforturi susținute (fizice sau intelectuale); a depune o muncă; a munci. ~ la uzină. ~ din greu. ◊ ~ ca un rob a presta o muncă foarte grea, obosind peste măsură. 2) A exercita o activitate profesională sau o specialitate; a munci. ~ ca medic. 3) A depune un efort fizic sau/și intelectual susținut permanent (pentru a obține un rezultat util); a munci. 4) (despre mecanisme, vehicule, organe, mașini, aparate etc.) A fi în acțiune; a-și îndeplini funcția; a funcționa; a merge. 5) A acționa în mod eficace; a avea efect. Legea ~ează. Medicamentul ~ează. 2. tranz. A supune unei acțiuni sistematice (pentru a modifica forma, a face folositor etc.); a modifica prin muncă. ~ pământul. ~ lemnul. [Sil. lu-cra] /<lat. lucrare

lucrà v. 1. a face ceva cu mai multă sau mai puțină osteneală: a lucra pământul; 2. a da o formă: a lucra fierul; 3. fig. a urzi în ascuns: am să-l lucrez. [Lat. LUCRARE, a câștiga (v. lucru)].

lucréz și (vechĭ, azĭ Trans.) lúcru, a v. intr. (lat. pop. lucrare, cl. -ari „a cîștiga”, mlat. „a ara”; it. logorare, a consuma, a uza, pv. cat. sp. pg. lograr, a obținea). Îmĭ daŭ osteneală ca să cîștig ceva: a lucra ca să-țĭ căștigĭ pînea. Funcționez activ: spirit, imaginațiune care lucrează fără încetare. Lucrez contra cuĭva saŭ pentru cineva, mă ostenesc spre paguba saŭ interesu luĭ. V. tr. Fac, execut: lucrez o carte. Schimb forma, fac ceva din alt-ceva: lucrez feru, lemnu. A lucra pămîntu, a face agricultură, a scurma, a răscoli, a ara pămîntu și a semăna cereale saŭ legume. A lucra (saŭ a prelucra) pe cineva, a-l lovi, a-ĭ aduce pagubă pin uneltirile tăle.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lucrá (a ~) (lu-cra) vb., ind. prez. 3 lucreáză

lucrá vb. (sil. -cra), ind. prez. 1 sg. lucréz, 2 sg. lucrézi, 3 sg. și pl. lucreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

LUCRAT s. cultivare, cultură, lucrare. (~ pămîntului.)

arată toate definițiile

Intrare: lucrat (adj.)
lucrat1 (adj.) adjectiv
  • silabație: lu-crat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lucrat
  • lucratul
  • lucratu‑
  • lucra
  • lucrata
plural
  • lucrați
  • lucrații
  • lucrate
  • lucratele
genitiv-dativ singular
  • lucrat
  • lucratului
  • lucrate
  • lucratei
plural
  • lucrați
  • lucraților
  • lucrate
  • lucratelor
vocativ singular
plural
Intrare: lucrat (s.n.)
  • silabație: lu-crat info
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lucrat
  • lucratul
  • lucratu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • lucrat
  • lucratului
plural
vocativ singular
plural
Intrare: lucra
lucra1 (1 -ez) verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabație: lu-cra info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lucra
  • lucrare
  • lucrat
  • lucratu‑
  • lucrând
  • lucrându‑
singular plural
  • lucrea
  • lucrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lucrez
(să)
  • lucrez
  • lucram
  • lucrai
  • lucrasem
a II-a (tu)
  • lucrezi
(să)
  • lucrezi
  • lucrai
  • lucrași
  • lucraseși
a III-a (el, ea)
  • lucrea
(să)
  • lucreze
  • lucra
  • lucră
  • lucrase
plural I (noi)
  • lucrăm
(să)
  • lucrăm
  • lucram
  • lucrarăm
  • lucraserăm
  • lucrasem
a II-a (voi)
  • lucrați
(să)
  • lucrați
  • lucrați
  • lucrarăți
  • lucraserăți
  • lucraseți
a III-a (ei, ele)
  • lucrea
(să)
  • lucreze
  • lucrau
  • lucra
  • lucraseră
lucra2 (1 -u) verb grupa I conjugarea I
verb (VT90)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lucra
  • lucrare
  • lucrat
  • lucratu‑
  • lucrând
  • lucrându‑
singular plural
  • lucră
  • lucrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lucru
(să)
  • lucru
  • lucram
  • lucrai
  • lucrasem
a II-a (tu)
  • lucri
(să)
  • lucri
  • lucrai
  • lucrași
  • lucraseși
a III-a (el, ea)
  • lucră
(să)
  • lucre
  • lucra
  • lucră
  • lucrase
plural I (noi)
  • lucrăm
(să)
  • lucrăm
  • lucram
  • lucrarăm
  • lucraserăm
  • lucrasem
a II-a (voi)
  • lucrați
(să)
  • lucrați
  • lucrați
  • lucrarăți
  • lucraserăți
  • lucraseți
a III-a (ei, ele)
  • lucră
(să)
  • lucre
  • lucrau
  • lucra
  • lucraseră
lucla
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lucrat (adj.)

etimologie:

lucrat (s.n.)

etimologie:

  • vezi lucra
    surse: DEX '09 DEX '98

lucra lucla

  • 1. intranzitiv tranzitiv A efectua, a presta o muncă, a face un lucru.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: munci attach_file 6 exemple
    exemple
    • Astăzi nu mai e chip de lucrat în pămîntul ud și lipicios. C. PETRESCU, R. DR. 62.
      surse: DLRLC
    • El într-o jumătate de an lucra ca o calfă veche. ISPIRESCU, L. 137.
      surse: DLRLC
    • Iată ce am gîndit eu, noro, că poți lucra nopțile. CREANGĂ, P. 5.
      surse: DLRLC
    • Cutreierînd lumea învățînd și pre bun și pre rău cum să prășească și să lucreze vița. ISPIRESCU, U. 103.
      surse: DLRLC
    • El lucra ciubotărie. CONTEMPORANUL, I 165.
      surse: DLRLC
    • De grijă ți-am purtat, Ogorul ți l-am lucrat. ALECSANDRI, P. P. 295.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Urmat de determinări introduse prin prepoziția «la», exprimă obiectul muncii sau locul unde se execută munca.
      exemple
      • Lucrează la un roman.
        surse: DLRLC
      • Ia gîciți de cin’ mi-i dor?... De-un flăcău cam negricios Care-mi lucra la ogor. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 32.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie tranzitiv A nu avea ce lucra = a face un lucru care putea fi sau trebuia evitat, a nu-și vedea de treabă.
      surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Și bădița Vasile n-are ce lucra? – Hai și noi, măi băieți, să dăm ajutor la drum. CREANGĂ, A. 8.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A fi în mișcare, în acțiune; a dezvolta o activitate într-o direcție oarecare.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: funcționa attach_file 6 exemple
    exemple
    • Seva primăverii nu lucra numai în arborii vechi și în florile grădinilor, ci și în afund, sub picioarele mele. SADOVEANU, E. 82.
      surse: DLRLC
    • Cauzele... există și lucrează simultan. EMINESCU, N. 33.
      surse: DLRLC
    • Toată firea... lucrează zi și noapte sporind cătră înmulțire. CONACHI, P. 270.
      surse: DLRLC
    • Motoarele lucrează intens.
      surse: DLRLC
    • figurat Portul o să lucreze bine, a fost un an bun agricol. BART, E. 191.
      surse: DLRLC
    • figurat Jder începu a rîde. Dar îndărătul rîsului care îi steclea la lumina jarului, cugetul său lucra cu învierșunare. SADOVEANU, F. J. 745.
      surse: DLRLC
  • 3. intranzitiv A acționa în chip eficace, a avea efectul dorit asupra cuiva, a fi eficient.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Critica trebuie să răspundă... prin ce mijloace această creațiune artistică lucrează asupra noastră. GHEREA, ST. CR. I 40.
      surse: DLRLC
    • Își făcea leacurile și se trata, deși acum nu-i mai lucra nici o medicină, deprins fiind cu ele. NEGRUZZI, S. I 208.
      surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv A da unui material brut altă formă, făcând din el un obiect oarecare; a prelucra un material.
    exemple
    • A lucra fierul.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Această buruiană putea să se lucreze ca inul. DRĂGHICI, R. 52.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv figurat familiar A unelti împotriva cuiva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: unelti urzi attach_file 4 exemple
    exemple
    • Nime nu îndrăznea a grăi împotriva lui, cu cît mai vîrtos a lucra ceva. NEGRUZZI, S. I 143.
      surse: DLRLC
    • Parcă-mi spune inima că m-a lucrat Cînele Negru la divizie. CAMILAR, N. I 162.
      surse: DLRLC
    • Există desigur în redacție o canalie care-l lucrează. C. PETRESCU, C. V. 134.
      surse: DLRLC
    • Și zi, mă lucrași? CARAGIALE, O. I 140.
      surse: DLRLC
    • 5.1. expresie A lucra pe cineva în foi de viță = a unelti împotriva cuiva cu multă dibăcie, astfel ca victima nici să nu simtă.
      exemple
      • Toată lumea își amintea cum îl «lucrase în foi de viță» pe Tudor Vladimirescu... în acele luni din 1821. CAMIL PETRESCU, O. II 358.
        surse: DLRLC

etimologie: