2 intrări
33 de definiții
din care- explicative (17)
- morfologice (7)
- relaționale (8)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
LIMPEZI, limpezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face sau a deveni limpede, transparent, a (se) curăța de impurități. ♦ Tranz. A clăti cu apă (rece) limpede ceea ce fusese spălat cu săpun, leșie etc. 2. Refl. (Despre cer, timp, atmosferă) A deveni (mai) senin; a se lumina, a se însenina. ◊ Expr. A se limpezi la minte = a se calma, a se liniști. 3. Refl. (Despre ochi) A deveni limpede, clar, curat. 4. Refl. (Despre lucruri care se află la mare distanță) A apărea mai distinct. 5. Refl. (Despre voce, glas) A se face limpede, deslușit, a răsuna distinct. 6. Tranz. și refl. A (se) clarifica, a (se) desluși, a (se) lămuri. – Din limpede.
LIMPEZI, limpezesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A face sau a deveni limpede, transparent, a (se) curăța de impurități. ♦ Tranz. A clăti cu apă (rece) limpede ceea ce fusese spălat cu săpun, leșie etc. 2. Refl. (Despre cer, timp, atmosferă) A deveni (mai) senin; a se lumina, a se însenina. ◊ Expr. A se limpezi la minte = a se calma, a se liniști. 3. Refl. (Despre ochi) A deveni limpede, clar, curat. 4. Refl. (Despre lucruri care se află la mare distanță) A apărea mai distinct. 5. Refl. (Despre voce, glas) A se face limpede, deslușit, a răsuna distinct. 6. Tranz. și refl. A (se) clarifica, a (se) desluși, a (se) lămuri. – Din limpede.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
limpezi [At: CORESI, EV. 154/14 / Pzi: ~zesc / E: limpede] 1-2 vtr (D. lichide) A (se) face limpede (1). 3-4 vtr (D. lichide etc.) A (se) curăța de impurități. 5-6 vtr (D. cer, vreme etc.) A (se) însenina. 7-8 vtr (Pex; d. lucruri, contururi) A (se) înfățișa mai clar Si: a se clarifica, a se defini. 9-10 vtr A (se) clăti cu apă limpede ceva spălat deja cu detergent, săpun etc. 11 vr (Fig) A scăpa de ceva rău sau păgubitor. 12-13 vtr (Fig) (A face să iasă sau) a ieși de sub puterea unei vrăji. 14-15 vtr (Pex) A (se) purifica. 16-17 vtr (Pex) A (se) mântui. 18-19 (Îrg) vtr A (se) netezi un teren, prin înlăturarea vegetației nefolositoare sau a obiectelor de pe el Si: a (se) curăți, (reg) a (se) liștăvi. 20 vr (D. voce) A deveni clară Si: a se lămuri. 21-22 vtr (D. situații complicate) A (se) lămuri. 23 vr (Pfm; îe) A se ~ la minte A se calma. 24 vr (Îae) A-și reveni dintr-o stare confuză. 25 vr (D. ochi) A se curăța.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LIMPEZI, limpezesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre lichide) A se face limpede, transparent, a se curăța de impurități (care se lasă la fund). Apa saltă, clocotește, Nici că se mai limpezește. ALECSANDRI, P. II 36. ◊ Intranz. (Rar) Munți se-nalță, văi coboară, rîuri limpezesc sub soare. EMINESCU, O. IV 123. ♦ Tranz. A face ca un lichid să devină limpede. 2. Refl. (Despre cer, timp, atmosferă etc.) A se însenina. Deasupra s-a limpezit cerul. STANCU, D. 235. S-a mai limpezit de ceață. COȘBUC, P. I 242. ◊ Expr. A se limpezi la minte = a se calma, a se liniști. De-abia se limpezise la minte după o suferință cumplită. MIRONESCU, S. A. 125. ♦ (Despre ochi) A deveni clar, curat, limpede. Ochii i se limpeziseră de beție. DUMITRIU, N. 141. ♦ (Despre lucruri care se află la mare distanță) A se arăta mai clar, mai distinct. Cele dealuri... se limpezesc, Unind a lor verdeață albastrului ceresc. ALECSANDRI, P. III 143. 3. Tranz. A clăti cu apă limpede ceea ce fusese spălat cu săpun, leșie etc.; a spăla (ușor, superficial). A limpezi rufele. ▭ Fața albă-și limpezea. TEODORESCU, P. P. 450. Apa să mă limpezească. ȘEZ. II 213. 4. Refl. (Despre glas) A se face clar, deslușit, limpede. Acele mii de glasuri se-nalță cu răsunet potolit în tăria nopții, se limpezesc în aerul ei răcoros. ODOBESCU, S. III 19. 5. Tranz. A clarifica, a desluși, a lămuri. Începe să limpezească în negură drumul ce i-a rămas de făcut. POPA, V. 65. Cutare parte a articolului ar trebui mărită, cutare limpezită. GHEREA, ST. CR. III 43. ◊ Refl. Un moment, Mihai rămase în mijlocul camerei, uitîndu-se la cei de față: într-o clipă i se limpeziră lucrurile. D. ZAMFIRESCU, R. 11. Se gîndea că s-ar putea face bine și calea i s-ar limpezi. VLAHUȚĂ, O. A. I 103. Erau gînduri care-l frămîntau... și parcă simțea că i se limpezesc și mai bine spunîndu-le. id. O. A. 264.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A SE LIMPEZI mă ~esc intranz. 1) (despre lichide) A deveni limpede; a se face transparent (prin depunerea impurităților). 2) (despre cer, timp) A se schimba în bine; a deveni senin; a se însenina; a se lumina. 3) (despre ochi, privire) A deveni clar, limpede (ca urmare a recăpătării calmului sufletesc). ◊ ~ la minte a recăpăta calmul; a se calma. 4) (despre sunete, voce) A deveni (mai) deslușit; a răsuna (mai) clar. 5) (despre obiecte aflate la depărtare) A începe să capete contururi mai clare; a apărea tot mai distinct. 6) fig. (despre lucruri neclare) A deveni clar, înțeles; a se desluși; a se clarifica; a se lămuri; a elucida. /Din limpede
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A LIMPEZI ~esc tranz. 1) A face să se limpezească. 2) (rufe spălate) A spăla ușor în apă curată; a spăla ultima dată; a clăti. /Din limpede
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
limpezì v. a (se) face limpede: 1. a. curăța: a limpezi paharele; 2. a deșerta: când se mai limpezia locul de dușmani BĂLC.; 3. a însenina: cerul s-a limpezit; 4. fig. a se desluși: situațiunea-i nu s’a limpezit.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LIMPEDE, limpezi, adj. 1. (Despre lichide) Curat și străveziu, transparent, clar. ♦ Fig. (Despre suflet, conștiință etc.) Cinstit, onest, curat. 2. (Despre cer, timp, atmosferă) Senin, lipsit de nori, de ceață; luminos. 3. (Despre ochi, privire) Pur; luminos. 4. (Despre sunete; p. ext. despre glas) Care răsună distinct; clar, deslușit. 5. (Despre minte, spirit; p. ext. despre oameni) Care vede, înțelege și expune lucrurile în mod lămurit, deslușit; lucid. 6. (Despre idei sau felul de exprimare al cuiva) Ușor de înțeles, clar, lămurit, deslușit; explicit. ♦ (Despre fapte, afirmații etc.) Neîndoios, sigur, evident. – Lat. limpidus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
LIMPEDE, limpezi, adj. 1. (Despre lichide) Curat și străveziu, transparent, clar. ♦ Fig. (Despre suflet, conștiință etc.) Cinstit, onest, curat. 2. (Despre cer, timp, atmosferă) Senin, lipsit de nori, de ceață; luminos. 3. (Despre ochi, privire) Pur; luminos. 4. (Despre sunete; p. ext. despre glas) Care răsună distinct; clar, deslușit. 5. (Despre minte, spirit; p. ext. despre oameni) Care vede, înțelege și expune lucrurile în mod lămurit, deslușit; lucid. 6. (Despre idei sau felul de exprimare al cuiva) Ușor de înțeles, clar, lămurit, deslușit; explicit. ♦ (Despre fapte, afirmații etc.) Neîndoios, sigur, evident. – Lat. limpidus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cornel
- acțiuni
limped, ~ă a, av vz limpede
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
limpede [At: CORESI, EV. 5 / V: (îvp) ~di, (înv) ~ped, ~ă / Pl: ~ezi / E: ml limpidus, -a, -um] 1 a (D. lichide; îoc tulbure) Care nu conține impurități, în urma filtrării, decantării etc. Si: curat, neamestecat, pur (1). 2 a (Rar; d. fluide în stare vâscoasă) Care nu conține impurități. 3 a (D. lichide) Care poate fi străbătut de lumină. 4 a (D. lichide) Care lasă să se distingă forma, culoarea etc. Si: clar, cristalin, străveziu (1), transparent (1), (pop) chiar, vioară, (reg) tista. 5 a (D. forme de cristalizare sau de agregare a unor substanțe, pietre semiprețioase sau prețioase și obiectele făcute din acestea) Care reflectă parțial lumina prin strălucire caracteristică. 6 a (Pex; d. materiale subțiri, transparente) Care reflectă în mod caracteristic lumina. 7 a (Fig; d. spirit, manifestări ale psihicului uman) Care este cinstit Si: nepătat, neprihănit, pur. 8 a (Pop; d. ou) Care nu are putere de germinare. 9 a (Înv; d. post) În care se bea numai apă, fără a se consuma nimic altceva. 10 a (D. cer, atmosferă) Care este lipsit de intemperii. 11 a (D. cer, atmosferă) Care este caracteristic timpului frumos, de o seninătate desăvârșită Si: albastru, pur; senin, (înv) seninos, seninat. 12 sm (Rar; fig) Cer. 13 a (Îlv) A da în ~ A se limpezi. 14 a (Îal) A se însenina. 15 a (D. stări atmosferice) Însorit. 16 a (Înv; îe) A sta în ~ A se potoli. 17 a (Înv; îae) A înceta. 18 a (D. surse de lumină sau corpuri cerești) Care dă o vizibilitate foarte bună. 19 a (D. surse de lumină sau corpuri cerești) Care strălucește intens Si: lucitor, luminos, scânteietor, sclipitor, (reg) sclipos, strălucitor, (îrg) sticlit. 20 a (D. surse de lumină sau corpuri cerești) Care se observă cu claritate. 21 a (Fig) Clarificator. 22 a (Fig) Revelator. 23 a (Fig) Pur. 24 a (D. culori) Care se conturează cu precizie. 25 a (D. culori) Care are intensitate vie. 26 a (D. ochi, privire, îoc „tulbure”) Care exprimă o stare de seninătate sufletească, de luminozitate, de puritate Si: luminos, pur. 27 av Cu sinceritate. 28 av Cu calm. 29 av În mod destins. 30 a (Fig; d. viață) Care este lipsit de griji. 31 a (Fig; d. viață) Care se desfășoară armonios. 32 a (D. peisaje reale) Care se poate vedea foarte bine. 33 a (D. imagini păstrate în memoria afectivă și d. reprezentări artistice, filozofice ale acestora) Care poate fi reprodus din memorie cu claritate. 34 a (D. imagini, peisaje etc.) Care pot fi imaginate. 35 av Bine. 36 av În mod clar. 37 a (D. sunete, voce) Care se distinge bine Si: clar, deslușit, distinct. 38 a (D. sunete, voce) Care răsună energic. 39 a (D. puterea de judecată sau d. oameni) Care înțelege Si: chibzuit, deștept, inteligent, înțelept. 40 a (D. oameni) Care sesizează faptele conform realității sau adevărului. 41 a (D. oameni) Care vede, înțelege și expune lucrurile într-un mod clar, deslușit. 42 a (D. puterea de judecată) Prin intermediul căreia se observă cu luciditate Si: lucid, rațional. 43 a (D. puterea de judecată) Prin intermediul căreia se analizează temeinic Si: pătrunzător, profund. 44 a (Rar, îs) ~ văzător Clarvăzător. 45 av Exact. 46 av Adevărat. 47 av (Rar) De drept. 48 a (D. acțiuni, fapte, stări, fenomene etc.) Care se manifestă în mod evident. 49 a (D. acțiuni, fapte, stări, fenomene etc.) Care se impune de la sine Si: deslușit, distinct, lămurit, tranșant, vizibil. 50 a (D. senzații, sentimente, stări sufletești, atitudini) Clar. 51 a (Reg; îe) A fi ~ A nu mai avea nici o datorie față de cineva. 52 a (D. adevăr, elemente adeveritoare sau juridice) Care nu poate fi contestat Si: incontestabil, (înv) neîndoios. 53 a (D. adevăr, elemente adeveritore sau juridice) Care nu poate fi ascuns Si: categoric, flagrant, vădit. 54 a (Îlav) ~ ca lumina zilei sau ~ ca (bună) ziua De necontestat. 55 a (Îal) Evident. 56 a (D. exprimare verbală, scrisă) Care este ușor de înțeles Si: deslușit, explicit. 57 a (D. exprimare verbală, scrisă) Care este formulat în mod coerent și argumentat logic. 58 a (Pex; d. oameni) Care se exprimă corect și coerent. 59 av Sincer. 60 av (Înv; d. scrieri) Care se poate descifra cu ușurință Si: citeț, lizibil. 61 a (Îvp; d. suprafețe, terenuri, căi de comunicație terestră) Care se desfășoară în linie dreaptă, fără ocolișuri sau denivelări Si: drept, neted, plan, (pop) oblu, (reg) șesos, (reg) podejnic, (înv) tins. 62 a (Înv; îe) A chema la ~ A provoca la luptă. 63 a (Reg; îe) A scăpa ~ A rămâne nevătămat. 64 a (Reg; d. obiecte) Lipsit de asperități, de denivelări etc. 65 a (Îvr; d. locuri) Neocupat. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
limpedi a, av vz limpede
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
limpete a, av vz limpede
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
limpeziu, ~ie a vz limpede
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LIMPEDE, limpezi, adj. 1. (Despre lichide, în special despre apă, vin etc., în opoziție cu tulbure) Transparent, clar. După puțină vreme, dădură de pîrău: o apă limpede, subțire, o săreai cu piciorul. SADOVEANU, O. I 63. Apă limpede cum îi lacrima. CREANGĂ, P. 290. Luna răsărise dintre munți și se oglindea într-un lac mare și limpede ca seninul ceriului. EMINESCU, N. 6. ♦ Fig. Cinstit, onest, curat. Ai avut un suflet limpede și-ai murit cu cinste. SADOVEANU, O. VI 51. 2. (Despre cer, timp, atmosferă etc.) Senin, lipsit de nori, de ceață; clar, strălucitor. Era o vreme limpede și dulce de toamnă. SADOVEANU, O. VII 160. Departe de furnalele și cazanele rafinăriei, cerul era limpede și înalt. C. PETRESCU, A. 467. Cerul scuturat, dă în limpede și acopere, ca un coviltir argintuit, rotunda arie a pămîntului. DELAVRANCEA, S. 170. Ca lacrima-i limpede cerul. COȘBUC, P. II 7. ♦ (Despre ochi) Clar; pur. În ochii lui mari și albaștri, limpezi ca seninul, scînteiară lumini puternice, pline de zîmbet. V. ROM. decembrie 1951, 217. Îi zîmbi... cu ochii cenușii, limpezi. DUMITRIU, N. 156. ◊ (Adverbial) Vorbea așa de blajin și ne privea așa de limpede cu ochii lui șterși, albaștri! SADOVEANU, O. VII 209. 3. (Despre sunete, p. ext. despre glas, în opoziție cu voalat, răgușit) Care răsună distinct, cristalin, clar. Dascălul nostru cu... glas limpede, puternic, ne-a părăsit. STANCU, D. 289. Sunetele de tălăngi adiau limpezi și dulci prin liniștea cuprinsului. SADOVEANU, O. I 268. Havuzele cîntă... voci limpezi șoptesc. MACEDONSKI, O. I 141. 4. (Despre mintea, spiritul oamenilor, în opoziție cu greoi, obtuz) Care vede, înțelege și expune lucrurile clar; lucid. Îmi simții capul mai limpede. VLAHUȚĂ, N. 167. ◊ (Adverbial) Nu se gîndea el atît de limpede. DUMITRIU, N. 148. Îți cer să privești limpede, cu răceală, la rînduirea trecută a lumii și la cea viitoare... Trebuie să devii un om tare. DEMETRIUS, C. 46. 5. (Despre idei sau felul de exprimare al cuiva, în opoziție cu confuz, încurcat) Ușor de înțeles, lămurit, deslușit. Vreau un răspuns limpede. BARANGA, I. 188. Multe lucruri bune mi-ar fi plăcut și mie... însă nici unul mai mult ca vorba pe dasupra limpede, dar adîncă la înțeles. CARAGIALE, O. VII 159. ◊ (Adverbial) Vorbea limpede, corect, liniștit. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. Pe cît își aducea mai limpede aminte domnul Lefter, pe atît madam Popescu se turbura, se roșea. CARAGIALE, M. 26. ♦ (Despre un fapt, o afirmație etc.) Neîndoios, sigur, evident. Asta e limpede, o știe toată lumea. PREDA, Î. 108. Mi se pare adevărul limpede ca lumina zilei. DEMETRIUS, C. 33. ◊ (Adverbial) Dacă mă apropii de micul șanț al șoselei, e limpede că voi fi văzut. CAMIL PETRESCU, U. N. 317. 6. (Rar, despre o suprafață, un teren etc.) Neted, lipsit de asperități; lipsit de vegetație, larg, deschis. Cănuță s-a aplecat și d-abia a putut ridica greutatea pe loc limpede în prăvălie. CARAGIALE, P. 14. Dintru această zidire drept înainte, încet, încet, să face deal destul de nalt și tot limpede făr’ de copaci. GOLESCU, Î. 75.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
LIMPEDE ~zi adj. 1) (despre lichide) Care este lipsit de orice impurități; curat; străveziu. Apă ~. 2) (despre cer, atmosferă) Care este fără nori; senin. 3) (despre ochi, privire) Care reflectă curățenie sufletească; curat; luminos. 4) (despre sunete, voce) Care se aude bine; cu o sonoritate deosebită; argintiu; cristalin. 5) (despre minte, judecată) Care înțelege bine lucrurile; lucid. 6) (despre idei, gânduri) Care este clar, ușor de înțeles; clar; inteligibil; accesibil. Răspuns ~. ♦ ~ ca buna ziua care nu are nevoie de nici un fel de explicații; clar. /<lat. limpidus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
limpede a. și adv. 1. curat și străvăzător: apă limpede; 2. senin: cer limpede; 3. deschis, luminos: cap limpede, idei limpezi; 4. deslușit: i-am spus limpede. [Lat. LIMPIDUS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
límpede adj. (lat. lĭmpĭdus, a. î.; sard. l. limpiu, sp. limpio. V. lichid). Absolut pur și transparent: apă (vin, ceaĭ) limpede. Maĭ rar. Senin: cer limpede. Fig. Ușor de înțeles, clar, lămurit: vorbă, stil limpede. Inteligent, luminat: minte, cap limpede. Adv. În mod limpede: a vorbi limpede. Categoric: ĭ-am declarat limpede.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
limpezésc v. tr. (d. limpede; lat. limpido, -áre). Fac limpede: a limpezi apa. Fig. Curăț, spăl bine: a limpezi paharele, rufele. Deșert, curăț, liberez, răcoresc: a limpezi situațiunea. V. refl. Devin limpede: apa s’a limpezit. Devin senin: ceru s’a limpezit. Devin liber, mă curăț: cîmpu s’a limpezit de dușmanĭ. Mă lămuresc: situațiunea s’a limpezit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
limpezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. limpezesc, 3 sg. limpezește, imperf. 1 limpezeam; conj. prez. 1 sg. să limpezesc, 3 să limpezească
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
limpezi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. limpezesc, imperf. 3 sg. limpezea; conj. prez. 3 să limpezească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
limpezi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. limpezesc, imperf. 3 sg. limpezea; conj. prez. 3 sg. și pl. limpezească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
limpede adj. m., f. limpede; pl. m. și f. limpezi
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
limpede adj. m., f. limpede; pl. m. și f. limpezi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
limpede adj. m., f. limpede; pl. m. și f. limpezi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
limpede, -zi.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
LIMPEZI vb. 1. (pop.) a se așeza. (Mustul s-a ~.) 2. a (se) purifica. (Lichidul s-a ~.) 3. v. însenina. 4. a se însenina, a se lumina, (pop.) a se răzbuna, (Transilv.) a se tistăli. (Vremea s-a ~.) 5. v. clăti. 6. v. lămuri. 7. v. rezolva.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LIMPEZI vb. 1. (pop.) a se așeza. (Mustul s-a ~.) 2. a (se) purifica. (Lichidul s-a ~.) 3. a se deschide, a se însenina. (Cerul s-a mai ~.) 4. a se însenina, a se lumina, (pop.) a se răzbuna, (Transilv.) a se tistăli. (Vremea s-a ~.) 5. a clăti, (reg.) a clătări, (prin sudul Transilv.) a stropoli. (A ~ rufele.) 6. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) lămuri, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descîlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 7. a clarifica, a descifra, a desluși, a dezlega, a explica, a lămuri, a rezolva, a soluționa. (A ~ enigma.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
A (se) limpezi ≠ a (se) tulbura
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LIMPEDE adj., adv. 1. adj. v. clar. 2. adv. v. bine. 3. adj. v. senin. 4. adj. luminos, senin. (O zi ~; zori ~zi.) 5. adj. clar, cristalin, curat, pur, transparent, (pop.) vioară, (Transilv.) tistaș, (înv.) chiar. (Apă ~ de izvor.) 6. adj. v. evident. 7. adv. v. evident. 8. adj. clar, nealterat, pur, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat. (O voce ~.) 9. adj. clar, deslușit, explicit, expres, inteligibil, lămurit, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmație ~.) 10. adv. clar, deslușit, explicit, expres, lămurit, răspicat, (rar) aievea, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat. (I-am spus ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LIMPEDE adj. v. lucid, neted, plat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LIMPEDE adj., adv. 1. adj. clar, deslușit, distinct, evident, lămurit, precis, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat. (O imagine ~; o pronunție ~.) 2. adv. bine, clar, deslușit, distinct, lămurit, (reg.) răzvedit. (A vedea ~.) 3. adj. albastru, clar, curat, pur, senin, străveziu, (livr.) limpid, (Transilv.) tistaș, (înv.) seninat, seninos, (fig.) spălat. (Un cer ~.) 4. adj. luminos, senin. (O zi ~; zori ~.) 5. adj. clar, cristalin, curat, pur, transparent, (pop.) vioară, (Transilv.) tistaș, (înv.) chiar. (Apă ~ de izvor.) 6. adj. clar, evident, flagrant, incontestabil, izbitor, învederat, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, pregnant, vădit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat. (Semne ~ de boală.) 7. adv. evident, (reg. înv.) acurat. (Este ~ că ai dreptate.) 8. adj. clar, nealterat, pur, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat. (O voce ~.) 9. adj. clar, deslușit, explicit, expres, inteligibil, lămurit, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent. (Un sens ~; o afirmație ~.) 10. adv. clar, deslușit, explicit, expres, lămurit, răspicat, (rar) aievea, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat. (I-am spus ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
limpede adj. v. LUCID. NETED. PLAT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Limpede ≠ cețos, confuz, înnorat, obscur, tulbure, nedeslușit, nelămurit, vag, neclar, nebulos
- sursa: Antonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
limpede adj. – Clar, curat. – Mr. limbid, limbit. Lat. lĭmpĭdus (Pușcariu 972; Candrea-Dens., 987; REW 5056; cf. sard. limpiu, sp. limpio, lindo. – Der. limpejor, adj. (aproape limpede); limpezi, vb. (a face clar, curat; a purifica; a depura; a clarifica, a lămuri; a spăla a doua oară cu apă curată); limpezeală, s. f. (clarificare; purificare; clăteală); limpeziciune, s. f. (limpezire, claritate); limpezie (înv., puritate, claritate); limpezime, s. f. (puritate, claritate, curățenie); limpeziș, s. n. (seninătate, lumină); limpezitor, adj. (purificator); limpeziu, adj. (senin, transparent); limpiditate, s. f. (limpezime), din fr. limpidité.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
verb (VT401) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
adjectiv (A92) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
limpezi, limpezescverb
- 1. A face sau a deveni limpede, transparent, a (se) curăța de impurități. DEX '09 DEX '98 DLRLCantonime: tulbura
- Apa saltă, clocotește, Nici că se mai limpezește. ALECSANDRI, P. II 36. DLRLC
- Munți se-nalță, văi coboară, rîuri limpezesc sub soare. EMINESCU, O. IV 123. DLRLC
- 1.1. A clăti cu apă (rece) limpede ceea ce fusese spălat cu săpun, leșie etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- A limpezi rufele. DLRLC
- Fața albă-și limpezea. TEODORESCU, P. P. 450. DLRLC
- Apa să mă limpezească. ȘEZ. II 213. DLRLC
-
-
- 2. (Despre cer, timp, atmosferă) A deveni (mai) senin; a se lumina, a se însenina. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Deasupra s-a limpezit cerul. STANCU, D. 235. DLRLC
- S-a mai limpezit de ceață. COȘBUC, P. I 242. DLRLC
-
- De-abia se limpezise la minte după o suferință cumplită. MIRONESCU, S. A. 125. DLRLC
-
-
- 3. (Despre ochi) A deveni limpede, clar, curat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ochii i se limpeziseră de beție. DUMITRIU, N. 141. DLRLC
-
- 4. (Despre lucruri care se află la mare distanță) A apărea mai distinct. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cele dealuri... se limpezesc, Unind a lor verdeață albastrului ceresc. ALECSANDRI, P. III 143. DLRLC
-
- 5. (Despre voce, glas) A se face limpede, deslușit, a răsuna distinct. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Acele mii de glasuri se-nalță cu răsunet potolit în tăria nopții, se limpezesc în aerul ei răcoros. ODOBESCU, S. III 19. DLRLC
-
- 6. A (se) clarifica, a (se) desluși, a (se) lămuri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Începe să limpezească în negură drumul ce i-a rămas de făcut. POPA, V. 65. DLRLC
- Cutare parte a articolului ar trebui mărită, cutare limpezită. GHEREA, ST. CR. III 43. DLRLC
- Un moment, Mihai rămase în mijlocul camerei, uitîndu-se la cei de față: într-o clipă i se limpeziră lucrurile. D. ZAMFIRESCU, R. 11. DLRLC
- Se gîndea că s-ar putea face bine și calea i s-ar limpezi. VLAHUȚĂ, O. A. I 103. DLRLC
- Erau gînduri care-l frămîntau... și parcă simțea că i se limpezesc și mai bine spunîndu-le. VLAHUȚĂ, O. A. 264. DLRLC
-
etimologie:
- limpede DEX '98 DEX '09
limpede, limpedeadjectiv
- 1. (Despre lichide) Curat și străveziu. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: clar curat străveziu transparent diminutive: limpejor
- După puțină vreme, dădură de pîrău: o apă limpede, subțire, o săreai cu piciorul. SADOVEANU, O. I 63. DLRLC
- Apă limpede cum îi lacrima. CREANGĂ, P. 290. DLRLC
- Luna răsărise dintre munți și se oglindea într-un lac mare și limpede ca seninul ceriului. EMINESCU, N. 6. DLRLC
- 1.1. Despre suflet, conștiință etc.: cinstit, curat, onest. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Ai avut un suflet limpede și-ai murit cu cinste. SADOVEANU, O. VI 51. DLRLC
-
-
- 2. (Despre cer, timp, atmosferă) Lipsit de nori, de ceață. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: luminos senin strălucitor
- Era o vreme limpede și dulce de toamnă. SADOVEANU, O. VII 160. DLRLC
- Departe de furnalele și cazanele rafinăriei, cerul era limpede și înalt. C. PETRESCU, A. 467. DLRLC
- Cerul scuturat, dă în limpede și acopere, ca un coviltir argintuit, rotunda arie a pămîntului. DELAVRANCEA, S. 170. DLRLC
- Ca lacrima-i limpede cerul. COȘBUC, P. II 7. DLRLC
-
-
- În ochii lui mari și albaștri, limpezi ca seninul, scînteiară lumini puternice, pline de zîmbet. V. ROM. decembrie 1951, 217. DLRLC
- Îi zîmbi... cu ochii cenușii, limpezi. DUMITRIU, N. 156. DLRLC
- Vorbea așa de blajin și ne privea așa de limpede cu ochii lui șterși, albaștri! SADOVEANU, O. VII 209. DLRLC
-
- 4. (Despre sunete, prin extensiune despre glas) Care răsună distinct. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Dascălul nostru cu... glas limpede, puternic, ne-a părăsit. STANCU, D. 289. DLRLC
- Sunetele de tălăngi adiau limpezi și dulci prin liniștea cuprinsului. SADOVEANU, O. I 268. DLRLC
- Havuzele cîntă... voci limpezi șoptesc. MACEDONSKI, O. I 141. DLRLC
-
- 5. (Despre minte, spirit, prin extensiune despre oameni) Care vede, înțelege și expune lucrurile în mod lămurit, deslușit. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: lucid
- Îmi simții capul mai limpede. VLAHUȚĂ, N. 167. DLRLC
- Nu se gîndea el atît de limpede. DUMITRIU, N. 148. DLRLC
- Îți cer să privești limpede, cu răceală, la rînduirea trecută a lumii și la cea viitoare... Trebuie să devii un om tare. DEMETRIUS, C. 46. DLRLC
-
- 6. (Despre idei sau felul de exprimare al cuiva) Ușor de înțeles. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Vreau un răspuns limpede. BARANGA, I. 188. DLRLC
- Multe lucruri bune mi-ar fi plăcut și mie... însă nici unul mai mult ca vorba pe dasupra limpede, dar adîncă la înțeles. CARAGIALE, O. VII 159. DLRLC
- Vorbea limpede, corect, liniștit. VLAHUȚĂ, O. A. III 11. DLRLC
- Pe cît își aducea mai limpede aminte domnul Lefter, pe atît madam Popescu se turbura, se roșea. CARAGIALE, M. 26. DLRLC
- 6.1. Despre fapte, afirmații etc.: evident, neîndoios, sigur. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Asta e limpede, o știe toată lumea. PREDA, Î. 108. DLRLC
- Mi se pare adevărul limpede ca lumina zilei. DEMETRIUS, C. 33. DLRLC
- Dacă mă apropii de micul șanț al șoselei, e limpede că voi fi văzut. CAMIL PETRESCU, U. N. 317. DLRLC
-
-
- 7. (Despre o suprafață, un teren etc.) Lipsit de asperități; lipsit de vegetație. DLRLC
- Cănuță s-a aplecat și d-abia a putut ridica greutatea pe loc limpede în prăvălie. CARAGIALE, P. 14. DLRLC
- Dintru această zidire drept înainte, încet, încet, să face deal destul de nalt și tot limpede făr’ de copaci. GOLESCU, Î. 75. DLRLC
-
etimologie:
- limpidus DEX '09 DEX '98