2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUMULÍRE, jumuliri, s. f. Acțiunea de a jumuli; jumuleală, jumulit1. – V. jumuli.

JUMULÍRE, jumuliri, s. f. Acțiunea de a jumuli; jumuleală, jumulit1. – V. jumuli.

jumulire sf [At: H XII, 225 / Pl: ~ri / E: jumuli] 1 Smulgere a fulgilor de pe o pasăre Si: jumulit1 (1), jumulitură (1). 2 Curățare a unei păsări tăiate de fulgi, pene Si: jumulit1 (2) jumulitură (2). 3 Smulgere a părului din rădăcină la om sau la animale Si: jumulit1 (3) jumulitură (3). 4 Golire de fructe a unui copac Si: jumulit1 (4) jumulitură (4). 5 (Pex) Golire. 6 Jefuire. 7 (Nob) Năpârlire a unei păsări Si: jumulit1 (7), jumulitură (7). 8 Batere a cuiva smulgându-i părul Si: jumulit1 (8) jumulitură (8).

JUMULÍRE s. f. Acțiunea de a jumuli; jumuleală.

JUMULÍ, jumulesc, vb. IV. Tranz. 1. A smulge fulgi de pe o pasăre; a curăța de pene, de fulgi o pasăre tăiată. ◊ Expr. (Fam.) Gâscă (bună) de jumulit = om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita. ♦ P. ext. A smulge părul din rădăcină. 2. Fig. A extorca pe cineva (de bani); a jefui, a escroca. – Cf. bg. žmulja, magh. gyomlálni.

jumuli1 [At: ISPIRESCU, L. 368 / Pzi: ~lesc / E: mg gyomlálni] 1 vt A smulge fulgii de pe o pasăre. 2 vt A curăța o pasăre tăiată de fulgi, de pene Si: (reg) a ciupăra, a ciupeli, a jupeli. 3 vt (Pan; la om și animale) A smulge părul din rădăcină. 4 vt (C. i. un copac) A goli de fructe. 5 vt (Pex) A lăsa gol. 6 vr (Nob; d. păsări) A năpârli. 7 vt A jefui pe cineva. 8 vt A bate pe cineva (smulgându-i părul).

JUMULÍ, jumulesc, vb. IV. Tranz. 1. A smulge fulgi de pe o pasăre; a curăța de pene, de fulgi o pasăre tăiată. ◊ Expr. (Fam.) Gâscă (bună) de jumulit = om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita. ♦ P. ext. A smulge părul din rădăcină. 2. Fig. A estorca pe cineva (de bani); a jefui, a escroca. – Cf. bg. žmulja, magh. gyomlálni.

JUMULÍ, jumulesc, vb. IV. Tranz. 1. A curăța (o pasăre) de pene (spre a o pune la fiert sau la fript pentru mîncare). Jumulind deasupra căldării cu apă fiartă o găină opărită. STANCU, D. 177. Melinte Heruvimu se sculase cum s-a crăpat de ziuă, încetinel ca să nu trezească pe nevastă-sa... ațîță focul, jumuli o găină și o puse să fiarbă. REBREANU, R. II 164. Jumulea o gîscă nevastă-mea cînd ai venit d-ta. ISPIRESCU, L. 368. ◊ (Familiar) Gîscă (bună) de jumulit = om naiv care poate fi tras pe sfoară, de pe urma căruia se poate profita. Cînd le cădea-n palmă cîte-o gîscă de jumulit, toată noaptea era masă-ntinsă și băutură la discreție. VLAHUȚĂ, O. A. 300. ♦ A smulge penele. Trebuie a-i jumuli penele de pe cap. ȘEZ. III 119. ♦ (Rar) A curăța de păr, smulgînd firele. (Refl.) Tartorul clipi din ochi, se jumuli de barbă și-i răspunse. VISSARION, B. 253. ◊ (Cu schimbarea construcției) Palme că-și trăgea, Păru-și jumulea. PĂSCULESCU, L. P. 155. ◊ (Neobișnuit, cu privire la alte lucruri) Cineva jumulește pomul de mere. ISPIRESCU, L. 74. 2. Fig. A despuia pe cineva de bani (mai ales prin mijloace ocolite); a jefui. Cu directorul cînd juca în apartamentul acestuia, se lăsa jumulit de bani. PAS, Z. IV 111. Să-i ofere serviciile lui prietenești, ca să nu fie jumulit ca toți străinii care pică în acest oraș. REBREANU, R. I 24. Dăduse niște hoți peste tovarășii lui și-i bătură și-i jumuliră. ȘEZ. VI 151. 3. A jupui de piele, a sfîrteca. Înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește... de-i merg petecile! CREANGĂ, P. 24. De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa... Știu că i-aș cîrnoși și i-aș jumuli. id. ib. 21.

A JUMULÍ ~ésc tranz. 1) (păsări tăiate) A lipsi de pene și de puf prin smulgere; a peni. 2) (păr) A smulge din rădăcină. 3) (animale moarte) A curăța de piele; a beli; a jupui; a despuia; 4) fig. (persoane) A priva (de bani sau de alte bunuri materiale) prin exploatare sau prin sustragere; a jecmăni; a jefui. /cf. ung. gymbálni

jumulì v. 1. a smulge penele unei păsări; 2. fam. a despuia. [Origină necunoscută].

jumulésc v. tr. (ung. gyomlálni, a plivi, a zmulge). Zmulg pene: a jumuli o găină. Fig. Iron. Storc, jăfuĭesc: nepotu îșĭ jumulea unchĭu. – În vest eŭ júmul, el să jumule (și despre buruĭene: a jumulĭ buruĭene). V. cĭupelesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jumulíre s. f., g.-d. art. jumulírii; pl. jumulíri

jumulíre s. f., g.- d. art. jumulírii; pl. jumulíri

jumulí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jumulésc, imperf. 3 sg. jumuleá; conj. prez. 3 să jumuleáscă

jumulí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. jumulésc, imperf. 3 sg. jumuleá; conj. prez. 3 sg. și pl. jumuleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JUMULÍRE s. v. jecmăneală, jefuire.

JUMULÍRE s. jumuleală, (reg.) scărmănare. (~ unei păsări.)

JUMULIRE s. jumuleală, (reg.) scărmănare. (~ unei păsări.)

JUMULÍ vb. v. jecmăni, jefui.

arată toate definițiile

Intrare: jumulire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumulire
  • jumulirea
plural
  • jumuliri
  • jumulirile
genitiv-dativ singular
  • jumuliri
  • jumulirii
plural
  • jumuliri
  • jumulirilor
vocativ singular
plural
Intrare: jumuli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • jumuli
  • jumulire
  • jumulit
  • jumulitu‑
  • jumulind
  • jumulindu‑
singular plural
  • jumulește
  • jumuliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • jumulesc
(să)
  • jumulesc
  • jumuleam
  • jumulii
  • jumulisem
a II-a (tu)
  • jumulești
(să)
  • jumulești
  • jumuleai
  • jumuliși
  • jumuliseși
a III-a (el, ea)
  • jumulește
(să)
  • jumulească
  • jumulea
  • jumuli
  • jumulise
plural I (noi)
  • jumulim
(să)
  • jumulim
  • jumuleam
  • jumulirăm
  • jumuliserăm
  • jumulisem
a II-a (voi)
  • jumuliți
(să)
  • jumuliți
  • jumuleați
  • jumulirăți
  • jumuliserăți
  • jumuliseți
a III-a (ei, ele)
  • jumulesc
(să)
  • jumulească
  • jumuleau
  • jumuli
  • jumuliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jumulire

etimologie:

  • vezi jumuli
    surse: DEX '09 DEX '98

jumuli

  • 1. A smulge fulgi de pe o pasăre; a curăța de pene, de fulgi o pasăre tăiată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: peni (verb) 4 exemple
    exemple
    • Jumulind deasupra căldării cu apă fiartă o găină opărită. STANCU, D. 177.
      surse: DLRLC
    • Melinte Heruvimu se sculase cum s-a crăpat de ziuă, încetinel ca să nu trezească pe nevastă-sa... ațîță focul, jumuli o găină și o puse să fiarbă. REBREANU, R. II 164.
      surse: DLRLC
    • Jumulea o gîscă nevastă-mea cînd ai venit d-ta. ISPIRESCU, L. 368.
      surse: DLRLC
    • Trebuie a-i jumuli penele de pe cap. ȘEZ. III 119.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie familiar Gâscă (bună) de jumulit = om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cînd le cădea-n palmă cîte-o gîscă de jumulit, toată noaptea era masă-ntinsă și băutură la discreție. VLAHUȚĂ, O. A. 300.
        surse: DLRLC
    • 1.2. prin extensiune A smulge părul din rădăcină.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
      exemple
      • reflexiv Tartorul clipi din ochi, se jumuli de barbă și-i răspunse. VISSARION, B. 253.
      • (Cu schimbarea construcției) Palme că-și trăgea, Păru-și jumulea. PĂSCULESCU, L. P. 155.
        surse: DLRLC
    • 1.3. neobișnuit Cu privire la alte lucruri:
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cineva jumulește pomul de mere. ISPIRESCU, L. 74.
        surse: DLRLC
  • 2. figurat A extorca pe cineva (de bani).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX sinonime: escroca jecmăni jefui 3 exemple
    exemple
    • Cu directorul cînd juca în apartamentul acestuia, se lăsa jumulit de bani. PAS, Z. IV 111.
      surse: DLRLC
    • Să-i ofere serviciile lui prietenești, ca să nu fie jumulit ca toți străinii care pică în acest oraș. REBREANU, R. I 24.
      surse: DLRLC
    • Dăduse niște hoți peste tovarășii lui și-i bătură și-i jumuliră. ȘEZ. VI 151.
      surse: DLRLC
  • 3. A jupui de piele.
    exemple
    • Înșfacă iedul de urechi și-l flocăiește și-l jumulește... de-i merg petecile! CREANGĂ, P. 24.
      surse: DLRLC
    • De i-ar împinge păcatul să-mi deschidă ușa... Știu că i-aș cîrnoși și i-aș jumuli. CREANGĂ, P. 21.
      surse: DLRLC

etimologie: