8 definiții pentru jumulire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jumulire sf [At: H XII, 225 / Pl: ~ri / E: jumuli] 1 Smulgere a fulgilor de pe o pasăre Si: jumulit1 (1), jumulitură (1). 2 Curățare a unei păsări tăiate de fulgi, pene Si: jumulit1 (2) jumulitură (2). 3 Smulgere a părului din rădăcină la om sau la animale Si: jumulit1 (3) jumulitură (3). 4 Golire de fructe a unui copac Si: jumulit1 (4) jumulitură (4). 5 (Pex) Golire. 6 Jefuire. 7 (Nob) Năpârlire a unei păsări Si: jumulit1 (7), jumulitură (7). 8 Batere a cuiva smulgându-i părul Si: jumulit1 (8) jumulitură (8).

JUMULÍRE, jumuliri, s. f. Acțiunea de a jumuli; jumuleală, jumulit1. – V. jumuli.

JUMULÍRE, jumuliri, s. f. Acțiunea de a jumuli; jumuleală, jumulit1. – V. jumuli.

JUMULÍRE s. f. Acțiunea de a jumuli; jumuleală.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jumulíre s. f., g.-d. art. jumulírii; pl. jumulíri

jumulíre s. f., g.- d. art. jumulírii; pl. jumulíri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JUMULÍRE s. jumuleală, (reg.) scărmănare. (~ unei păsări.)

JUMULÍRE s. v. jecmăneală, jefuire.

JUMULIRE s. jumuleală, (reg.) scărmănare. (~ unei păsări.)

Intrare: jumulire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumulire
  • jumulirea
plural
  • jumuliri
  • jumulirile
genitiv-dativ singular
  • jumuliri
  • jumulirii
plural
  • jumuliri
  • jumulirilor
vocativ singular
plural

jumulire

etimologie:

  • vezi jumuli
    surse: DEX '09 DEX '98