5 definiții pentru jumulit (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUMULIT1 s. n. Jumulire, jumuleală. – V. jumuli.

JUMULIT1 s. n. Jumulire, jumuleală. – V. jumuli.

jumulit1 sn [At: ZANNE, P. I, 482 / Pl: ~uri / E: jumuli] 1-4 Jumulire (1-4). 5 (Pex) Golire. 6 Jefuire. 7-8 Jumulire (7-8). 9 (D. vite) Prășit. 10 (Fam; îe) Gâscă bună de ~ Om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

jumulit s. n.

jumulit s. n.

jumulit s. n.

Intrare: jumulit (s.n.)
jumulit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jumulit
  • jumulitul
  • jumulitu‑
plural
  • jumulituri
  • jumuliturile
genitiv-dativ singular
  • jumulit
  • jumulitului
plural
  • jumulituri
  • jumuliturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

jumulit, jumuliturisubstantiv neutru

  • 1. Jumuleală, jumulire. DEX '09 MDA2 DEX '98
  • 2. Despre vite: prășit. MDA2
    sinonime: prășit
  • chat_bubble familiar Gâscă bună de jumulit = om naiv și încrezător, de pe urma căruia se poate profita. MDA2
etimologie:
  • vezi jumuli DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.