3 intrări

school Articole pe această temă:

43 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CRESCÚT, -Ă, crescuți, -te, adj. 1. (Despre aluat) Care și-a mărit volumul prin dospire. 2. (Despre ființe, plante) Ajuns la un oarecare stadiu de maturizare. 3. (Despre unele legume) Care a dat, în timpul conservării, lujeri, muguri. Ceapă crescută.V. crește.

crescut2, ~a a [At: DOSOFTEI, ap. GCR I, 256/22 / Pl: ~uți, ~e / E: crește] 1 (Înv) Născut2. 2 (Înv) Fătat2. 3 Încolțit2. 4-5 vi (D. oameni, animale, plante) (Care s-a dezvoltat sau) căruia i s-a dezvoltat o parte a organismului datorită proceselor vitale. 6 (Înv; d. cereale) Răscopt2. 7 (Bot; îc) Ridiche ~ă Cucutoasă. 8 (Îs) Ceapă ~ă Ceapă care a încolțit. 9 (Pex; d. unele plante) Care a dat lujeri, muguri, frunze în timpul depozitării. 10 (D. o parte tăiată, rănită, uzată a organismului) Regenerat2. 11-12 (Îoc a se micșora, a descrește) Care (s-a ivit în depărtare și) se apropie. 13 Care ia proporții tot mai mari. 14 Propagat2. 15 Răspândit2. 16 Care și-a mărit intensitatea. 17 Care a prins putere. 18 Care a progresat. 19 Umflat2. 20 Ridicat2. 21 Lungit2. 22 Întărit2. 23 Adăugat2. 24 Întins2. 25 (D. aluat) Dospit2. 26 (Fig) Care sporește în importanță. 27 (D. ape) Care și-a mărit adâncimea. 28 (D. animale) Devenit adult. 29 (D. copii) Maturizat2. 30 Care a fost ajutat să se dezvolte. 31-32 (D. copii, animale sau plante) îngrijit de când s-a născut sau a răsărit și până la maturizare. 33 Cultivat2. 34 (D. animale) Prăsit2. 35 (D. animale) Adoptat2. 36 (D. copii) Educat2. 37 (D. animale) Dresat2. 38 Instruit2. 39 (Înv; îla) ~ de suflet Înfiat2. 40-41 (Înv; d. oameni; îe) ~ bine (sau ~ rău) Care este bine (sau rău) educat. 42 Evoluat2. 43-44 (Înv; d. oameni) Care și-a ridicat nivelul (profesional sau) cultural. 45 (D. cadre, specialiști) Format2. 46 (D. copii) Căruia i-a trecut copilăria.

crescut1 sn [At: PSALT. 166/12 / Pl: ~uri / E: crește] 1-9 (Îvr) Creștere (1-9). 10 (Îvr) Trăire. 11-15 (Îvr) Creștere (12-16). 16 (Îvr) Propagare. 17 (Îvr) Răspândire. 19 (Îvr) Creștere (19-20). 20 (Îvr) Progres. 21 (Îvr) Ridicare. 22 (Îvr) Lungire. 23 (Îvr) Întărire. 24 (Îvr) Adăugare. 25 (Îvr) întindere. 26-31 (Îvr) Creștere (27-32). 32 Cultivare. 33-38 Creștere (34-38, 44). 39 (Înv; fam) Statură. 40 (Înv) Mlădiță. 41 (Înv) Vârstă. 42 (Înv) Educație. 43 (Reg) Adaos peste capacitatea prestabilită a unei stive de lemne.

CRESCÚT, -Ă, crescuți, -te, adj. 1. (Despre aluat) Care și-a mărit volumul prin dospire. 2. (Despre ființe) Ajuns la un oarecare stadiu de maturizare. 3. (Despre unele legume) Care a dat, în timpul conservării, lujeri, muguri. Ceapă crescută.V. crește.

CRESCÚT, -Ă, crescuți, -te, adj. 1. (Despre aluat) Care și-a mărit volumul prin dospire. Plăcinte crescute și rumenite. CREANGĂ, P. 290. 2. (Despre oameni) Ajuns la un oarecare grad de maturitate. Te simțeai crescut și gîndeai că ai găsit lumea pe care o căutai. PAS, Z. I 318.

crescut a. 1. mărit, adăogat: apă crescută; 2. fig. instruit: om bine crescut ║ n. creștere: oprind iarbă din crescut.

2) crescút, -ă adj. Mărit, dezvoltat. Educat.

1) crescút n., pl. urĭ. Acțiunea de a crește mereŭ: ĭarba s’a oprit din crescut (intr.), crescutu vitelor (tr.).

BÍNE adv., s. n. I. Adv. 1. În mod prielnic, în mod favorabil, avantajos, util. ◊ Expr. A(-i) prinde (cuiva) bine (un lucru, o învățătură, o întâmplare) = a-i fi de folos, a-i fi prielnic. A(-i) veni cuiva bine (să...) = a(-i) veni cuiva la îndemână; a fi avantajat de o situație prielnică. ◊ (În formule de salut) Bine ai (sau ați) venit (sănătos, sănătoși)! Fii (sau fiți) bine venit (veniți)! Bine te-am (sau v-am) găsit (sănătos, sănătoși)! ◊ (Referitor la sănătate) A se simți bine. A(-i) face (cuiva) bine (mâncarea, băutura, plimbarea etc.). A dormi (sau a se odihni etc.) bine. (Ce), nu ți-e bine? = a) (ce), nu ești sănătos! te simți rău?; b) (ce), ești nebun? nu ești în toate mințile? 2. În concordanță cu regulile eticii sociale, în mod cuviincios, cum se cere, cuminte. Să te porți bine cu oricine.Expr. (Fam. și ir.) Bine ți-a făcut! = așa trebuia, așa se cuvenea să-ți facă (pentru purtarea ta urâtă, condamnabilă)! ♦ În concordanță cu regulile sau canoanele esteticii; agreabil, frumos, minunat. Cântă și dansează bine. Cu rochia asta îți stă bine ◊ (Adjectival; despre oameni) Armonios dezvoltat, plăcut la vedere. ♦ În concordanță cu adevărul, cu corectitudinea; clar, precis, exact. Vezi bine că așa stau lucrurile. Să știu bine că mor, și nu mă las până nu-mi aflu dreptatea!De-a binelea = de-adevărat, cu adevărat. ♦ (Având valoarea unei afirmații) Bine, am să procedez cum vrei tu!Expr. (Că) bine zici = (că) zici așa cum trebuie. Ei bine... = după cum spuneam... ♦ Cu grijă, cu atenție. Uită-te bine și învață. 3. Deplin, în întregime, complet. E cherchelit bine. ♦ (La comparativ) Mult. A fost plecat doi ani și mai bine. ♦ Mult și prielnic. A plouat bine. A mâncat și a băut bine. ◊ Compuse: bine-crescut = care a primit o bună educație, cu maniere frumoase, cuviincios; bine-cunoscut = celebru; bine-venit = care vine la momentul potrivit, agreat, oportun; a cărui sosire face plăcere. II. S. n. 1. Ceea ce este util, favorabil, prielnic, ceea ce aduce un folos cuiva. ◊ Om de bine = om care acționează în folosul, în sprijinul celor din jurul său, care ajută pe cei din jurul său. ◊ Expr. A face (cuiva un mare) bine sau a face (cuiva) bine (cu ceva) = a ajuta (pe cineva) la nevoie. Să-ți (sau să vă) fie de bine! = a) să-ți (sau să vă) fie de (sau cu) folos!; b) (ir.) se spune cuiva care a procedat (greșit) împotriva sfaturilor primite. A vorbi (pe cineva) de bine = a lăuda (pe cineva). 2. Ceea ce corespunde cu morala, ceea ce este recomandabil din punct de vedere etic. ◊ Expr. A lua (pe cineva) cu binele = a proceda cu blândețe, cu înțelegere, cu bunăvoință față de cineva supărat, irascibil sau îndârjit. 3. (Fil.; art.) Obiectul moralei ca știință. – Lat. bene (sensul II 3, calc după gr. agathós, germ. das Gut).

CRÉȘTE, cresc, vb. III. 1. Intranz. (Despre oameni, animale și plante sau despre părți ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. ◊ Expr. Să crești mare! formulă de salut sau de mulțumire, adresată de obicei unui copil. A crește văzând cu ochii = a crește neobișnuit de repede. ♦ (Despre anumite părți ale corpului) A se reface, a se regenera. ♦ Fig. (Despre oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural, etc.; a evolua. 2. Intranz. A-și petrece copilăria, a trăi primii ani din viață (într-un loc). 3. Tranz. A îngriji, a educa (un copil). ♦ A prăsi, a înmulți, a îngriji animale sau păsări. ♦ (Rar) A cultiva plante. 4. Intranz. A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.). ◊ Expr. A crește inima (în piept) sau a-i crește (cuiva) inima (sau sufletul), se spune când cineva simte o bucurie, o mulțumire deosebită. ♦ Fig. (Despre corpuri în mișcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie). 5. Intranz. (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. 6. Intranz. (Despre ape) A-și mări volumul, a se umfla. [Perf. s. crescúi, part. crescút] – Lat. crescere.

CRÉȘTE, cresc, vb. III. 1. Intranz. (Despre oameni, animale și plante sau despre părți ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta. ◊ Expr. Să crești mare! formulă de salut sau de mulțumire, adresată de obicei unui copil. A crește văzând cu ochii = a crește neobișnuit de repede. ♦ (Despre anumite părți ale corpului) A se reface, a se regenera. ♦ Fig. (Despre oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural, etc.; a evolua. 2. Intranz. A-și petrece copilăria, a trăi primii ani din viață (într-un loc). 3. Tranz. A îngriji, a educa (un copil). ♦ A prăsi, a înmulți, a îngriji animale sau păsări. ♦ (Rar) A cultiva plante. 4. Intranz. A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.). ◊ Expr. A crește inima (în piept) sau a-i crește (cuiva) inima (sau sufletul), se spune când cineva simte o bucurie, o mulțumire deosebită. ♦ Fig. (Despre corpuri în mișcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie). 5. Intranz. (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire. 6. Intranz. (Despre ape) A-și mări volumul, a se umfla. [Perf. s. crescúi, part. crescút] – Lat. crescere.

binecrescut, ~ă a [At: MDENC / Pl: ~uți, ~e / E: bine + crescut] Manierat.

crește [At: COD. VOR. 145/3 / V: (înv) ~eaș- / Pzi: cresc / E: ml crescere] 1 vi (D. animale și păsări sălbatice) A se naște și a se mări treptat, până la maturitate. 2 vi (D. animale și păsări sălbatice) A se dezvolta, facându-se mai mare, înalt, gros etc. 3 vi A trăi. 4-5 vi (Îe) (Să) ~ti (sau, îrg, creștere-ai) mare! Formulă de salut sau de mulțumire (adresată unui copil). 6 vi (D. plante; îlv) A ~ împrejur A se întinde. 7 vi (Îe) A ~ văzând cu ochii (sau ca din apă) A crește foarte repede. 8 vi (Pop; îlv) A ~ în burtă (sau a ~ carnea pe cineva) A se îngrășa (de prea multă mâncare). 9 vi (Pfm; îe) A ~ carnea pe cineva A-i merge cuiva bine. 10 vi (Pfm; îae) A fi mulțumit. 11-12 vi (Pfm) A ~ inima din (sau în) cineva ori a-i ~ cuiva sufletul sau pieptul A simți o mare bucurie sau mulțumire. 13 vi (D. o parte a corpului unui animal) A ajunge în starea originală. 14 vi A se face la loc Si: a se reface. 15 vi (D. păr, pene etc.) A apărea. 16 vi (Adesea îoc a descrește, a se micșora, a scădea) A se ivi (în depărtare) și a se mări prin apropiere. 17 vi (D. ape) A se umfla. 18 vi (D. aluat) A-și mări volumul. 19 vi (D. zile, nopți, vreme, timp; adesea îoc a descrește, a se micșora, a scădea) A dura mai mult. 20 vi (D. zgomote, sunete, glas etc.; adesea îoc a descrește, a se micșora, a scădea) A deveni mai puternic (în vibrații). 21 vi (D. națiuni, popoare; adesea îoc a descrește, a scădea) A se înmulți ca număr. 22 vi (D. avere, bunuri; adesea în opoziție a descrește, a se micșora, a scădea) A spori ca număr, valoare etc. 23 vi (De obicei, cu determinări care indică substanța înlocuită; adesea îoc a se micșora, a scădea, a descrește) A deveni mai puternic și mai greu de suportat. 24 vi (D. defecte ale obiectelor; adesea îoc a se micșora, a scădea, a descrește) A deveni mai intens și mai adânc. 25 vi (D. boli, simptome, epidemii etc.) A se întinde pe o arie mai mare. 26 vi (D. forme de teren) A deveni mai mare, prin apropiere. 27 vi (D. oameni sau acțiunile, manifestările etc. lor) A progresa. 28 vi (D. ape) A se umfla. 29 vi (D. nivelul apelor) A se ridica. 30 vi (D. aluat, pâine, cozonac etc.) A-și mări volumul prin dospire. 31 vi (Îvr; d. lână) A deveni mai mare. 32 vi (Rar; d. timp sau unități de timp) A deveni mai lung. 33 vi (D. timp sau unități de timp) A se adăuga. 34 vi (D. ură) A se mări. 35 vt (C.i. copii) A îngriji să se dezvolte bine. 36 vt (C.i. plante) A cultiva. 37 vt (C.i. animale) A prăsi. 38 vt (C.i. copii) A educa. 39 vt (C.i. copii) A instrui. 40 vi (D. oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural etc. corectată

BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o educație aleasă; cu purtări cuviincioase. – Bine + crescut (după fr. bien-élevé).[1]

  1. idem DEX ’84 cata

BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o bună educație; educat.

CRÉȘTE, cresc, vb. III. 1. Intranz. (Despre oameni, animale, plante) A se mări treptat, ca rezultat al. procesului vieții; a se dezvolta. Ciripiți acolo Păsăruici golașe, Ciripiți și creșteți Ca copilu-n fașe. GOGA, C. P. 13. Băiatul, de ce creștea d-aia se făcea mai isteț. ISPIRESCU, L. 41. Văd iarba cum crește din pămînt. CREANGĂ, P. 243. Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. EMINESCU, N. 4. ◊ (Determinat prin «mare») De trei ani de cînd nu l-am văzut, o fi crescut mare și m-o fi uitat. ALECSANDRI, T. I 183. ◊ (Poetic) Vom crește bogați și puternici și dîrji, Cum crește în basm făt-frumosul. BANUȘ, B. 125. Dar amurgul palid a-nceput să scadă. Noaptea, ca un abur, crește din zăpadă. TOPÎRCEANU, S. A. 28. ◊ Fig. Din fiece piept de ogor Crește poemul spicului roditor. DEȘLIU, G. 19. ◊ Expr. Să crești mare! formulă cu care se răspunde la salut unui copil sau cu care i se mulțumește pentru un serviciu. Bună seara... ziseră copiii.-Să creșteți mari! zise o babă. RETEGANUL, P. II 34. A crește văzînd cu ochii = a crește neobișnuit de repede. Grîul, păpușoiul creșteau văzînd cu ochii. CAMILAR, TEM. 102. Tase e voinic și crește văzînd cu ochii. SADOVEANU, M. C. 196. Purcelul începe a se înfiripa și a crește văzînd cu ochii. CREANGĂ, P. 76. ♦ (Despre păr, pene, unghii și în general despre părți ale corpului) A se ivi și a se dezvolta; a deveni mare. Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe. EMINESCU, O. I 176. Ce-ai pățit, ce ți-a crescut în spinare? ALECSANDRI, T. 438. Grijește-ne o lună, două, Să ne crească pene nouă, Să putem și noi zbura. JARNÍK-BÎRSEANU, 205. Crește barba fără veste. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 367. ♦ (Despre o parte a corpului tăiată, ruptă; adesea determinat prin «la loc») A se reface, a se regenera. Unghia zdrobită crește la loc. 2. Intranz. (Despre oameni, urmat de un adverb sau de determinări introduse prin prep. «la», «în», «pe», «cu») A-și petrece copilăria, a trăi primii ani ai vieții. Cu mine și cu ea ați crescut. PREDA, Î. 188. Și eu am crescut pe cîmpul Bărăganului! ODOBESCU, S. III 14. ♦ (Despre plante) A trăi, a-și duce viața. Peste flori ce cresc în umbră, Lîngă ape, pe potici, Vezi bejănii de albine. EMINESCU, O. I 100. În ai Daciei munți mari Cresc stejari lîngă stejari Și viteji cu brațe tari. ALECSANDRI, T. II 204. 3. Tranz. (Cu privire la copii) A îngriji în perioada copilăriei, a educa. Mama Anghelina, dadaca cea bătrînă care mă crescuse. SADOVEANU, N. F. 6. M-ai crescut... și mi-ai purtat de grijă ca un frate. ALECSANDRI, T. 260. O fată orfană crescută de o bunică a ei. NEGRUZZI, S. I 109. ♦ (Cu privire la animale) A prăsi, a înmulți. Stația nu avea un loc împrejmuit unde Tina să-și poată crește păsările. C. PETRESCU, A. 311. Crește cai sălbatici și-i prinde cu arcanul. ALECSANDRI, P. III 200. ♦ (Neobișnuit, cu privire Ia plante) A cultiva. Ea creștea legumi și... le ducea la tîrg de vîndut. SBIERA, P. 249. 4. Intranz. Fig. (Despre oameni) A-și ridica nivelul politic, profesional, cultural; a evolua. Cresc, la țară, oameni noi, cum înainte vreme nu au putut să crească. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 9. Mașini se nasc- dar mai cu osebire, cresc oameni, minți și brațe încordate. CASSIAN, H. 50. Și dînsul, și oricare dintre tractoriști și uite și Ștefan Turcu – creșteau mereu pe măsura sarcinilor, în lupta ce o dădeau pentru îndeplinirea lor. MIHALE, O. 295. ◊ Tranz. (În expr.) A crește cadre = a ridica nivelul politic și ideologic sau calificarea profesională a cadrelor; a forma cadre noi. 5. Intranz. A se mări, a spori (ca număr, volum,. intensitate, putere). În rîndurile milioanelor și milioanelor de oameni simpli din toate țările crește dorința firească de, apropiere, de cunoaștere și colaborare între țări și popoare. SCÎNTEIA, 1953, nr, 2723. Parcă zăream crescînd spre zări belșugul. DEȘLIU, în POEZ. N. 143. Din ce în ce cîntarea în valuri ea tot crește, Se pare că furtuna ridică al ei glas. EMINESCU, O. I 94. Expr. A crește inima din cineva sau a-i crește inima în piept sau a-i (crește sufletul), se zice cînd cineva simte o mare bucurie, o deosebită mulțumire. Cînd te văd zîmbind... sufletul îmi crește. EMINESCU, O. I 120. Cît îmi creștea mie inima-n piept, auzind glasul ei! ALECSANDRI, C. 28. Cînd la joc se-mpodobește, Inima din tine crește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 31. A crește carnea pe cineva v. carne.Tranz. Steaua ciobanului părea a-și crește vîlvoarea în răsărit, întrecînd lucirea palidă a lunii. SADOVEANU, F. J. 546. ◊ Fig. (Despre corpuri în mișcare) A apărea din ce în ce mai mare, apropiindu-se. Din depărtări Văzutu-s-a crescînd în zări Rădvan cu mire. COȘBUC, P. I 145. În goana roibului un sol... Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind. COȘBUC, P. I 145. Se ivește-un negru nor Plin de zgomot sunător, Ce tot vine, ce tot crește Și pe cîmpuri se lățește. ALECSANDRI, P. II 14. 6. Intranz. (Despre aluat) A se umfla dospind. Frămîntat-a ș-a dospit, Și cuptorul l-a umplut Și colacii au crescut. ANT. LIT. POP. I 623. 7. Intranz. (Despre ape) A-și mări volumul, a umfla. A crescut Murășu mare De nu pot trece călare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129. – Forme gramaticale: perf. s. crescut, part. crescut.

BINECRESCÚT, -Ă, binecrescuți, -te, adj. Care a primit o bună educație; cu purtări frumoase. – Din bine1 + crescut (după fr. bien-élevé).

BINECRESCÚT ~tă (~ți, ~te) Care a primit o educație bună; cu purtări cuviincioase. [Sil. -cres-cut] /bine + crescut

A CRÉȘTE cresc 1. intranz. 1) (despre ființe, plante sau părți ale organismului lor) A se mări treptat și continuu; a se dezvolta. ◊ Să crești mare! formulă de răspuns la salut sau de mulțumire, adresată, mai ales, copiilor. ~ văzând cu ochii a crește foarte repede. 2) (despre un organism sau despre părți ale lui) A reveni la condiția inițială; a se regenera; a se reface; a se restabili. 3) fig. (despre persoane) A trece printr-o serie de schimbări spre o treaptă superioară; a progresa; a propăși; a evolua; a se dezvolta; a avansa; a înainta. 4) A petrece anii de copilărie; a copilări. 5) (despre aluat) A se transforma într-o masă afânată sub acțiunea drojdiilor (sau a altor fermenți); a dospi. 6) (despre ape) A-și mări volumul, depășind limitele normale; a se umfla. 7) A lua proporții (ca număr, volum, intensitate etc.); a se dezvolta. ◊ A-i ~ cuiva inima în piept (sau sufletul) (de bucurie) a simți un sentiment de satisfacție deplină. 2. tranz. 1) (copii) A avea în grijă asigurând cu cele necesare și educând (până la vârsta maturității). 2) (animale, păsări) A îngriji făcând să se înmulțească. 3) rar (plante) A semăna, a îngriji și a recolta (în vederea obținerii unui venit); a cultiva. /<lat. crescere

crește v. 1. a se face mai mare, a se desvolta: iarba, copilul crește repede; 2. fig. îi crește inima de bucurie; 3. a se adaoge: unde’s doi puterea crește; 4. a hrăni, a îngriji și a instrui: a crește un copil. [Lat. CRESCERE].

cresc, -út, a créște v. intr. (lat. créscere, it. créscere, pv. creisser, fr. croître, sp. crecer, pg. crescer). Mă măresc, mă dezvolt: ĭarba, copilu, puterea crește. Mă unflu dospind: cozonaciĭ cresc. A crește mare, a te dezvolta, a ajunge adult: să creștĭ mare, băĭete (formulă de urare)! A-țĭ crește inima de bucurie, a te bucura foarte mult. V. tr. Îngrijesc, educ: a crește un copil. Cultiv: a crește păsărĭ.

arată toate definițiile

Intrare: crescut
crescut adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • crescut
  • crescutul
  • crescutu‑
  • crescu
  • crescuta
plural
  • crescuți
  • crescuții
  • crescute
  • crescutele
genitiv-dativ singular
  • crescut
  • crescutului
  • crescute
  • crescutei
plural
  • crescuți
  • crescuților
  • crescute
  • crescutelor
vocativ singular
plural
Intrare: bine-crescut
bine-crescut adjectiv
adjectiv compus
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bine-crescut
  • bine-crescutul
  • bine-crescutu‑
  • bine-crescu
  • bine-crescuta
plural
  • bine-crescuți
  • bine-crescuții
  • bine-crescute
  • bine-crescutele
genitiv-dativ singular
  • bine-crescut
  • bine-crescutului
  • bine-crescute
  • bine-crescutei
plural
  • bine-crescuți
  • bine-crescuților
  • bine-crescute
  • bine-crescutelor
vocativ singular
plural
binecrescut adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • binecrescut
  • binecrescutul
  • binecrescutu‑
  • binecrescu
  • binecrescuta
plural
  • binecrescuți
  • binecrescuții
  • binecrescute
  • binecrescutele
genitiv-dativ singular
  • binecrescut
  • binecrescutului
  • binecrescute
  • binecrescutei
plural
  • binecrescuți
  • binecrescuților
  • binecrescute
  • binecrescutelor
vocativ singular
plural
Intrare: crește
verb (VT618)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • crește
  • creștere
  • crescut
  • crescutu‑
  • crescând
  • crescându‑
singular plural
  • crești
  • crește-
  • creșteți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cresc
(să)
  • cresc
  • creșteam
  • crescui
  • crescusem
a II-a (tu)
  • crești
(să)
  • crești
  • creșteai
  • crescuși
  • crescuseși
a III-a (el, ea)
  • crește
(să)
  • crească
  • creștea
  • crescu
  • crescuse
plural I (noi)
  • creștem
(să)
  • creștem
  • creșteam
  • crescurăm
  • crescuserăm
  • crescusem
a II-a (voi)
  • creșteți
(să)
  • creșteți
  • creșteați
  • crescurăți
  • crescuserăți
  • crescuseți
a III-a (ei, ele)
  • cresc
(să)
  • crească
  • creșteau
  • crescu
  • crescuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

crescut

  • 1. (Despre aluat) Care și-a mărit volumul prin dospire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Plăcinte crescute și rumenite. CREANGĂ, P. 290.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre ființe, plante) Ajuns la un oarecare stadiu de maturizare.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Te simțeai crescut și gîndeai că ai găsit lumea pe care o căutai. PAS, Z. I 318.
      surse: DLRLC
  • 3. (Despre unele legume) Care a dat, în timpul conservării, lujeri, muguri.
    surse: DEX '09 DEX '98 attach_file un exemplu
    exemple
    • Ceapă crescută.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi crește
    surse: DEX '98 DEX '09

bine-crescut binecrescut

etimologie:

crește

  • 1. intranzitiv (Despre oameni, animale și plante sau despre părți ale lor) A se mări treptat, a deveni mai mare ca rezultat al proceselor vitale din organism; a se dezvolta.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: dezvolta mări attach_file 8 exemple
    exemple
    • Ciripiți acolo Păsăruici golașe, Ciripiți și creșteți Ca copilu-n fașe. GOGA, C. P. 13.
    • Băiatul, de ce creștea d-aia se făcea mai isteț. ISPIRESCU, L. 41.
    • Văd iarba cum crește din pămînt. CREANGĂ, P. 243.
    • Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. EMINESCU, N. 4.
    • De trei ani de cînd nu l-am văzut, o fi crescut mare și m-o fi uitat. ALECSANDRI, T. I 183.
    • poetic Vom crește bogați și puternici și dîrji, Cum crește în basm făt-frumosul. BANUȘ, B. 125.
    • poetic Dar amurgul palid a-nceput să scadă. Noaptea, ca un abur, crește din zăpadă. TOPÎRCEANU, S. A. 28.
    • figurat Din fiece piept de ogor Crește poemul spicului roditor. DEȘLIU, G. 19.
    • 1.1. expresie Să crești mare! formulă de salut sau de mulțumire, adresată de obicei unui copil.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
      exemple
      • Bună seara... ziseră copiii. – Să creșteți mari! zise o babă. RETEGANUL, P. II 34.
        surse: DLRLC
    • 1.2. expresie A crește văzând cu ochii = a crește neobișnuit de repede.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Grîul, păpușoiul creșteau văzînd cu ochii. CAMILAR, TEM. 102.
        surse: DLRLC
      • Tase e voinic și crește văzînd cu ochii. SADOVEANU, M. C. 196.
        surse: DLRLC
      • Purcelul începe a se înfiripa și a crește văzînd cu ochii. CREANGĂ, P. 76.
        surse: DLRLC
    • 1.3. (Despre anumite părți ale corpului) A se reface, a se regenera.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: reface regenera attach_file 5 exemple
      exemple
      • Porni luceafărul. Creșteau În cer a lui aripe. EMINESCU, O. I 176.
        surse: DLRLC
      • Ce-ai pățit, ce ți-a crescut în spinare? ALECSANDRI, T. 438.
        surse: DLRLC
      • Grijește-ne o lună, două, Să ne crească pene nouă, Să putem și noi zbura. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 205.
        surse: DLRLC
      • Crește barba fără veste. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 367.
        surse: DLRLC
      • Unghia zdrobită crește la loc.
        surse: DLRLC
    • 1.4. figurat (Despre oameni) A-și ridica nivelul profesional, cultural, etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: evolua attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cresc, la țară, oameni noi, cum înainte vreme nu au putut să crească. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 9.
        surse: DLRLC
      • Mașini se nasc – dar mai cu osebire, cresc oameni, minți și brațe încordate. CASSIAN, H. 50.
        surse: DLRLC
      • Și dînsul, și oricare dintre tractoriști și uite și Ștefan Turcu – creșteau mereu pe măsura sarcinilor, în lupta ce o dădeau pentru îndeplinirea lor. MIHALE, O. 295.
        surse: DLRLC
      • 1.4.1. tranzitiv expresie A crește cadre = a ridica nivelul politic și ideologic sau calificarea profesională a cadrelor; a forma cadre noi.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv A-și petrece copilăria, a trăi primii ani din viață (într-un loc).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Cu mine și cu ea ați crescut. PREDA, Î. 188.
      surse: DLRLC
    • Și eu am crescut pe cîmpul Bărăganului! ODOBESCU, S. III 14.
      surse: DLRLC
    • 2.1. (Despre plante) A trăi, a-și duce viața.
      surse: DLRLC sinonime: trăi attach_file 2 exemple
      exemple
      • Peste flori ce cresc în umbră, Lîngă ape, pe potici, Vezi bejănii de albine. EMINESCU, O. I 100.
        surse: DLRLC
      • În ai Daciei munți mari Cresc stejari lîngă stejari Și viteji cu brațe tari. ALECSANDRI, T. II 204.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A îngriji, a educa (un copil).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: educa îngriji attach_file 3 exemple
    exemple
    • Mama Anghelina, dadaca cea bătrînă care mă crescuse. SADOVEANU, N. F. 6.
      surse: DLRLC
    • M-ai crescut... și mi-ai purtat de grijă ca un frate. ALECSANDRI, T. 260.
      surse: DLRLC
    • O fată orfană crescută de o bunică a ei. NEGRUZZI, S. I 109.
      surse: DLRLC
    • 3.1. A prăsi, a înmulți, a îngriji animale sau păsări.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: prăsi îngriji înmulți attach_file 2 exemple
      exemple
      • Stația nu avea un loc împrejmuit unde Tina să-și poată crește păsările. C. PETRESCU, A. 311.
        surse: DLRLC
      • Crește cai sălbatici și-i prinde cu arcanul. ALECSANDRI, P. III 200.
        surse: DLRLC
    • 3.2. rar A cultiva plante.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cultiva attach_file un exemplu
      exemple
      • Ea creștea legumi și... le ducea la tîrg de vîndut. SBIERA, P. 249. 4.
        surse: DLRLC
  • 4. intranzitiv A se mări, a spori (ca număr, volum, intensitate, durată etc.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mări spori (vb.) attach_file 4 exemple
    exemple
    • În rîndurile milioanelor și milioanelor de oameni simpli din toate țările crește dorința firească de apropiere, de cunoaștere și colaborare între țări și popoare. SCÎNTEIA, 1953, nr, 2723.
      surse: DLRLC
    • Parcă zăream crescînd spre zări belșugul. DEȘLIU, în POEZ. N. 143.
      surse: DLRLC
    • Din ce în ce cîntarea în valuri ea tot crește, Se pare că furtuna ridică al ei glas. EMINESCU, O. I 94.
      surse: DLRLC
    • tranzitiv Steaua ciobanului părea a-și crește vîlvoarea în răsărit, întrecînd lucirea palidă a lunii. SADOVEANU, F. J. 546.
      surse: DLRLC
    • 4.1. expresie A crește inima (în piept) sau a-i crește (cuiva) inima (sau sufletul) sau a crește inima din cineva, se spune când cineva simte o bucurie, o mulțumire deosebită.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Cînd te văd zîmbind... sufletul îmi crește. EMINESCU, O. I 120.
        surse: DLRLC
      • Cît îmi creștea mie inima-n piept, auzind glasul ei! ALECSANDRI, C. 28.
        surse: DLRLC
      • Cînd la joc se-mpodobește, Inima din tine crește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 31.
        surse: DLRLC
    • surse: DLRLC
    • 4.3. figurat (Despre corpuri în mișcare) A se vedea din ce în ce mai mare (pe măsură ce se apropie).
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Din depărtări Văzutu-s-a crescînd în zări Rădvan cu mire. COȘBUC, P. I 145.
        surse: DLRLC
      • În goana roibului un sol... Răsare, crește-n zări venind, Și zările de-abia-l cuprind. COȘBUC, P. I 145.
        surse: DLRLC
      • Se ivește-un negru nor Plin de zgomot sunător, Ce tot vine, ce tot crește Și pe cîmpuri se lățește. ALECSANDRI, P. II 14.
        surse: DLRLC
  • 5. intranzitiv (Despre aluat) A se umfla, a se ridica prin dospire.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: ridica umfla attach_file un exemplu
    exemple
    • Frămîntat-a ș-a dospit, Și cuptorul l-a umplut Și colacii au crescut. ANT. LIT. POP. I 623.
      surse: DLRLC
  • 6. intranzitiv (Despre ape) A-și mări volumul, a se umfla.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: umfla attach_file un exemplu
    exemple
    • A crescut Murășu mare De nu pot trece călare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 129.
      surse: DLRLC

etimologie: