4 intrări

Articole pe această temă:

51 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bere2 sf [At: DA / Pl: beri / E: ger Bier (influențat de bere1)] 1 Băutură alcoolică slabă, obținută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malțului și a florilor de hamei. 2 (Eliptic) Recipient cu bere2 (1).

bere1 sf [At: CORESI, PS. 275 / Pl: beri / E: bea2] 1 Înghițire a unui lichid. 2 Sugere. 3 Consumare de băuturi alcoolice. 4 Chefuire. 5 Cheltuire a banilor pe băutură. 6 Cinstire cu băutură a cuiva. 7 (Înv; adesea corelat cu mâncare) Băutură. 8 (Trs; Buc) Petrecere a tineretului, la țară, la începutul câșlegilor Si: berean. 9 (Trs; Buc; îe) Dat în ~ Bun de însurat. 10 (Trs; Buc; pex) Grup de tineri care aranjează berea (8). 11 Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 12 (Gmț; d. copii; îe) A face ~ mâții A plânge fără motiv.

BÉRE2 s. f. Faptul de a bea.V. bea.

BÉRE2 s. f. Faptul de a bea.V. bea.

BÉRE1, (2) beri, s. f. 1. Băutură alcoolică slabă, obținută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malțului și a florilor de hamei. 2. Varietate sau porție de bere (1). 3. (Eliptic) Țap, halbă, sticlă de bere1 (1). – Din germ. Bier (influențat de bere2).

BÉRE1, (rar) beri, s. f. 1. Băutură slab alcoolică, obținută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malțului și a florilor de hamei. 2. (Eliptic) Țap, halbă, sticlă de bere1 (1). – Din germ. Bier (influențat de bere2).

BÉRE2 s. f. (Învechit și popular, adesea în corelație cu «mîncare») Faptul de a bea (băuturi alcoolice). S-au adăpostit prin curțile boierești ca grămătici, vătafi de curte, stolnici, trăind pe bere și pe mîncare fără grijă de ziua de mîne. GHICA, S. 57. Scoală, Goleo, nu ședea, Las’ berea Și mîncarea. TEODORESCU, P. P. 588.

BÉRE1 s. f. Băutură puțin alcoolică, preparată prin fermentarea orzului și hameiului. Se adunau cu deosebire seara, ciocnind pahare mari cu bere. PAS, L. I 153. Nu pot bea șampanie; îmi face arsuri...Atunci ce? – O bere...Bine... eu iau o tizană, tu ia bere. CARAGIALE, M. S. 86. Trăgind din cînd în cînd... cîte-o gură din cafeaua și berea ce li sta dinainte. EMINESCU, N. 37.

BÉRE1 s. f. 1. Băutură slab alcoolică obținută prin fermentarea cu o drojdie specială a mustului rezultat din fierberea cu apă a malțului și a hameiului. 2. (Eliptic) Țap, halbă, sticlă de bere (1). – Germ. Bier (influențat de bere2).

BÉRE2 s. f. Faptul de a bea; (concr.) băutură.

BÉRE ~i f. Băutură alcoolică slabă, spumoasă, obținută prin fermentarea unei infuzii de malț și flori de hamei. O halbă de ~. [G.-D. berii] /<germ. Bier

bere f. băutură fermentată din apă, orz și hemeiu. [Nemț. BIER, influențat de verbul indigen bere].

1) bére f. Acțiunea de a bea. Vechĭ. Băutură.

2) bére f. (ngr. it. bira, d. germ. bier, supt infl. luĭ bere 1; fr. bière). O băutură galbenă (maĭ închisă orĭ maĭ deschisă) străvezie amară și puțin îmbătătoare care se face din orz și hameĭ pus la fermentat (E băutura popoarelor germanice). V. bragă.

bea3 [At: COD. VOR. 50 / Pzi: beau, bei, bea, bem, beți, (înv) beați, beau / E: ml bibere] 1 vt A înghiți un lichid. 2 vt A suge. 3 vi A consuma băuturi alcoolice. 4 vi A chefui. 5 vt (C. i un fapt, un eveniment sau o persoană) A bea (4) în cinstea și pe cheltuiala cuiva. 6 vi (Fam; îe) A ~ în sănătatea (sau cinstea, ori pentru succesul) cuiva A sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea și pe cheltuiala lui. 7 vt (Pfm; îe) A-și ~ (și) mințile A bea până la inconștiență sau până la nebunie. 8 vt (Fig) A cheltui, a risipi bani, avere pe băutură. 9 vt (Pop; îe) A-și ~ și cămașa A cheltui totul pe băutură. 10 vr (D. un lucru; înv) A se învechi. 11 vt (Înv; îe) A ~ tutun A fuma.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiți un lichid. ◊ Expr. A bea paharul pănă-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea (și) mințile = a bea până la inconștiență sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; în expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiți un lichid. ◊ Expr. A bea paharul până-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. ◊ Expr. (Fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea (și) mințile= a bea până la inconștiență sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; în expr.) A bea tutun = a fuma. – Lat. bibere.

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. A înghiți, a consuma un lichid. Unii... se opreau la vreo fîntînă, făcîndu-se că beau apă. DUMITRIU, B. F. 107. Are obiceiul a bea în toată Sara o cupă de lapte dulce. CREANGĂ, P. 97. Hai, mîndră, la apă bună, Apă bună de băut, Gură dulce de vîndut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 233. (Absol.) [La izvor] un tînăr călător... s-a rugat Să bea din cana lor. COȘBUC, P. I 281. ◊ (Poetic) Ochii mei sînt morți ca și lacurile de unde bea curcubeul apă. DAVIDOGLU, O. 100. ◊ Expr. A bea paharul pînă-n fund = a îndura un necaz, un chin, o durere pînă la capăt. (Familiar) Doar n-am băut gaz, se zice ca răspuns negativ la o propunere sau o invitație nepotrivită. ♦ A suge, a sorbi. Văd fluturi albaștri ușori Roind și bînd miere din flori. EMINESCU, O. IV 5 ◊ Fig. Aș fi băut ulcioare de lumină Din... raza soarelui blajină. TULBURE, V. R. 11. O strînse cu atîta foc, încît îi părea c-o să-i beie viața toată din gura ei. EMINESCU, N. 64. 2. Intranz. A consuma băuturi alcoolice. Băuse și prinsese mai multă mîncărime de limbă. PAS, L. I 9. Nemaiavînd pe ce bea, ți-a vîndut ție punga cu făină. RETEGANUL, P. IV 27 Cu rudele bea și benchetuiește, dar neguțătorii nu face. NEGRUZZI, S. I 249. ◊ Expr. A bea în sănătatea (sau în cinstea) cuiva = a închina cu un pahar de vin, de rachiu etc. pentru cineva, fîcîndu-i urări. ♦ A se da la beție; a avea patima beției. A început să bea.Tranz. (Familiar, cu privire la o persoană sau la un eveniment) A sărbători (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma băuturi în cinstea și (de obicei) pe cheltuiala altuia, mai ales a celui sărbătorit. Mi-e să nu întîrzii, că te-aș bea. DAVIDOGLU, M. 42. Izvorul de unde capeți informațiile... îl cunosc...Aș!Pe ce te prinzi?... -Pe un dejun la Iordache... Primești? -Primesc, zise Caracudi sigur că mă bea. CARAGIALE, O. II 301. 3. Tranz. (Cu privire la bani, avere etc.) A cheltui, a risipi pe băutură; a toca. Cucul zice, mierla zice: Nu-ți bea banii, măi voinice! ALECSANDRI, P. P. 298. Cu lăutari și cu gloată Băui, nene, turma toată. ALECSANDRI, P. P. 265. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea și mințile = a-și pierde judecata sănătoasă din cauza băuturii, a bea pînă la inconștiență sau la nebunie. 4. Tranz. (Popular, cu privire la tutun, țigări, lulea) A fuma. De cînd am prins a dezlega buchile, nu mai beau tabac. CAMILAR, N. II 369. Din pricina, ta n-am fost în stare să beau o țigară de tutun. SADOVEANU, O. III 535. Dacă găsește tutun, îl bea! CARAGIALE, O. VII 23. Mai șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132. – Forme gramaticale: prez. ind. beau, bei, bea, bem, beți, beau; imperf. beam, beai, bea, beam, beați, beau; perf. s. băui, băuși, bău, băurăm, băurăți, băură; part. băut și (Transilv., Ban.) beut (HODOȘ, P. P. 190).

BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiți, a consuma un lichid. ◊ Expr. A bea paharul până-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. (Fam.) Doar n-am băut gaz, se spune ca răspuns negativ la o propunere nepotrivită. 2. Intranz. A consuma băuturi alcoolice. ◊ Expr. A bea în sănătatea (sau în cinstea) cuiva = a închina cu un pahar de băutură pentru cineva, făcându-i urări. ♦ A cădea în patima beției. ♦ Tranz. (Fam.) A sărbători pe cineva (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma băuturi în cinstea (și pe socoteala) cuiva. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. ◊ Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea și mințile = a bea până la inconștiență sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.) A fuma. Nu mai beau tabac (CAMILAR). – Lat. bibere.

A BEÁ beáu 1. tranz. 1) (un lichid) A consuma, înghițind (pentru a-și potoli setea). * ~ paharul până la fund a îndura un necaz sau o suferință până la capăt. ~ în sănătatea (sau în cinstea) cuiva a închina un pahar de băutură în cinstea celui sărbătorit. 2) (bani, avere) A cheltui până la epuizare. * A-și ~ și mințile a bea până la inconștiență. 3) pop.: ~ tutun a fuma, trăgând fumul în plămâni. 2. intranz. A consuma băuturi alcoolice în mod abuziv; a avea patima beției. /<lat. bibere

beà v. 1. a sorbi cu gura și a înghiți un lichid; 2. a trage pe gât fumul, a fuma: a bea tutun; 3. a bea fără măsură, a avea darul beției: cam bea. [Lat. BIBERE; sensul 2 se rapoartă la fumatul oriental, care era mai mult o soarbere decât o aspirare].

arată toate definițiile

Intrare: Bere
nume propriu (I3)
  • Bere
Intrare: bere (a bea)
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bere
  • berea
plural
  • beri
  • berile
genitiv-dativ singular
  • beri
  • berii
plural
  • beri
  • berilor
vocativ singular
plural
Intrare: bere (băutură)
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bere
  • berea
plural
  • beri
  • berile
genitiv-dativ singular
  • beri
  • berii
plural
  • beri
  • berilor
vocativ singular
plural
Intrare: bea
verb (VT516)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • bea
  • bere
  • ut
  • utu‑
  • bând
  • bându‑
singular plural
  • bea
  • beți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • beau
(să)
  • beau
  • beam
  • ui
  • usem
a II-a (tu)
  • bei
(să)
  • bei
  • beai
  • uși
  • useși
a III-a (el, ea)
  • bea
(să)
  • bea
  • beie
  • bea
  • u
  • use
plural I (noi)
  • bem
(să)
  • bem
  • beam
  • urăm
  • userăm
  • usem
a II-a (voi)
  • beți
(să)
  • beți
  • beați
  • urăți
  • userăți
  • useți
a III-a (ei, ele)
  • beau
(să)
  • bea
  • beie
  • beau
  • u
  • useră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

bere (a bea)

  • 1. (numai) singular Faptul de a bea.
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • S-au adăpostit prin curțile boierești ca grămătici, vătafi de curte, stolnici, trăind pe bere și pe mîncare fără grijă de ziua de mîne. GHICA, S. 57.
      surse: DLRLC
    • Scoală, Goleo, nu ședea, Las’ berea Și mîncarea. TEODORESCU, P. P. 588.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi bea
    surse: DEX '09

bere (băutură)

  • 1. (numai) singular Băutură alcoolică slabă, obținută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malțului și a florilor de hamei.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: olovină 3 exemple
    exemple
    • Se adunau cu deosebire seara, ciocnind pahare mari cu bere. PAS, L. I 153.
      surse: DLRLC
    • Nu pot bea șampanie; îmi face arsuri... – Atunci ce? – O bere... – Bine... eu iau o tizană, tu ia bere. CARAGIALE, M. S. 86.
      surse: DLRLC
    • Trăgînd din cînd în cînd... cîte-o gură din cafeaua și berea ce li sta dinainte. EMINESCU, N. 37.
      surse: DLRLC
  • 2. Varietate sau porție de bere.
    surse: DEX '09
  • 3. (numai) singular eliptic Țap, halbă, sticlă de bere.
    surse: DEX '09 DLRM

etimologie:

bea

  • 1. tranzitiv adesea figurat A înghiți un lichid.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 5 exemple
    exemple
    • Unii... se opreau la vreo fîntînă, făcîndu-se că beau apă. DUMITRIU, B. F. 107.
      surse: DLRLC
    • Are obiceiul a bea în toată sara o cupă de lapte dulce. CREANGĂ, P. 97.
      surse: DLRLC
    • Hai, mîndră, la apă bună, Apă bună de băut, Gură dulce de vîndut. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 233.
      surse: DLRLC
    • absolut [La izvor] un tînăr călător... s-a rugat Să bea din cana lor. COȘBUC, P. I 281.
      surse: DLRLC
    • poetic Ochii mei sînt morți ca și lacurile de unde bea curcubeul apă. DAVIDOGLU, O. 100.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A bea paharul pănă-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 1.2. expresie Doar n-am băut gaz, se zice ca răspuns negativ la o propunere sau o invitație nepotrivită.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC 3 exemple
      exemple
      • Văd fluturi albaștri ușori Roind și bînd miere din flori. EMINESCU, O. IV 5.
        surse: DLRLC
      • figurat Aș fi băut ulcioare de lumină Din... raza soarelui blajină. TULBURE, V. R. 11.
        surse: DLRLC
      • figurat O strînse cu atîta foc, încît îi părea c-o să-i beie viața toată din gura ei. EMINESCU, N. 64.
        surse: DLRLC
  • 2. intranzitiv prin specializare A consuma băuturi alcoolice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Băuse și prinsese mai multă mîncărime de limbă. PAS, L. I 9.
      surse: DLRLC
    • Nemaiavînd pe ce bea, ți-a vîndut ție punga cu făină. RETEGANUL, P. IV 27.
      surse: DLRLC
    • Cu rudele bea și benchetuiește, dar neguțătorii nu face. NEGRUZZI, S. I 249.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. A se da la beție; a avea patima beției.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • A început să bea.
        surse: DLRLC
    • 2.3. tranzitiv familiar (Cu privire la o persoană sau la un eveniment) A sărbători (printr-un chef sau printr-o petrecere), a consuma băuturi în cinstea și (de obicei) pe cheltuiala altuia, mai ales a celui sărbătorit.
      surse: DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Mi-e să nu întîrzii, că te-aș bea. DAVIDOGLU, M. 42.
        surse: DLRLC
      • Izvorul de unde capeți informațiile... Îl cunosc... – Aș! – Pe ce te prinzi?... – Pe un dejun la Iordache... Primești? – Primesc, zise Caracudi sigur că mă bea. CARAGIALE, O. II 301.
        surse: DLRLC
  • 3. tranzitiv A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Cucul zice, mierla zice: Nu-ți bea banii, măi voinice! ALECSANDRI, P. P. 298.
      surse: DLRLC
    • Cu lăutari și cu gloată Băui, nene, turma toată. ALECSANDRI, P. P. 265.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 3.2. expresie A-și bea (și) mințile = a bea până la inconștiență sau până la nebunie.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 4. tranzitiv popular expresie A bea tutun = fuma
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • De cînd am prins a dezlega buchile, nu mai beau tabac. CAMILAR, N. II 369.
      surse: DLRLC
    • Din pricina ta n-am fost în stare să beau o țigară de tutun. SADOVEANU, O. III 535.
      surse: DLRLC
    • Dacă găsește tutun, îl bea! CARAGIALE, O. VII 23.
      surse: DLRLC
    • Mai șede moș Nichifor așa pe gînduri, pînă-și gătește de băut luleaua. CREANGĂ, P. 132.
      surse: DLRLC
  • comentariu regional Participiu și: beut.
    surse: DLRLC

etimologie: