12 definiții pentru ama


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

amá1 [At: FILIMON, C. II, 354 / E: tc amma, cf ngr μ, srb ama] 1 i Exclamație disprețuitoare sau ironică, apropiată ca sens de că zău!, zău așa!, ce mai treabă! 2 c Însă.

áma2 av [At: FRÂNCU – CANDREA, M. 97 / E: nct] (Trs) Acuma.

AMÁ interj. Zău că..., zău așa. – Din tc. ama „însă”, ngr. amá.

AMÁ interj. (Înv., ir.) Zău că..., zău așa. – Din tc. ama „însă”, ngr. amá.

AMÁ interj. (Învechit; ironic, disprețuitor) Că zău! zău așa! Poftim! Vă închipuiți pe mine... îmbrăcat husărește... Ama! Frumos m-ar prinde. ALECSANDRI, T. I 306.

AMÁ interj. (Înv., ir.) Zău că..., zău așa! – Tc. amma „însă” (ngr. ama).

amà! int. Mold. exclamare de mirare cu îndoeală: ce mai treabă! așa! ama! ai vorbit de te-ai pripit AL. [Turc. AMMA].

áma și (vechĭ) amá interj. plină de ironie orĭ dispreț (turc. amma d. ar. emma; ngr. ma, bg. sîrb. ama, id.). Dar ce, halal: Ama om deștept! Ama cap de boŭ! Ama aĭ vorbit și tu! Conj. Sud. Dar, însă: știință avusese, ama n’avea practică (Iov. 205).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

amá interj. – Zău că... zău așa. – Mr. ama. Ngr. ἀμμά (Șeineanu, II, 18; Lokotsch 64); cf. tc. emme (arab. ammā), alb., bg. amá.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ama! interj. (reg.) zău!

Intrare: ama
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • ama

ama

  • 1. Zău că..., zău așa.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Poftim! Vă închipuiți pe mine... îmbrăcat husărește... Ama! Frumos m-ar prinde. ALECSANDRI, T. I 306.
      surse: DLRLC

etimologie: